Premii pentru jurnaliști, jurizate de politicieni și oameni de afaceri. Cum a ajuns un club de business să-și facă propria listă de jurnaliști și să-i invite într-o „tabără a premianților”

Alina Zibrițchi

Pe 3 septembrie, într-o sală a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), ar urma să fie acordate primele „Premii Vox Nova pentru Tinerii Jurnaliști”.

Inițiativa este a Club LeaderSpace, o organizație care se descrie drept „platforma care reunește conducători de vârf din mediul de afaceri, din autoritățile centrale și din mediul academic”.

Premiile sunt destinate jurnaliștilor cu vârsta de până la 35 de ani, iar ediția din acest an are ca temă jurnalismul economic, potrivit unui e-mail primit de mai mulți jurnaliști din presa independentă.

Organizatorii menționează că au pornit de la o bază de date cu peste 240 de jurnaliști din 97 de organizații media și că au încercat să-i identifice pe cei sub 35 de ani care scriu despre economie și au „influență socială”. Au rezultat, potrivit Club LeaderSpace, 82 de jurnaliști, însă criteriile de selecție ale acestora nu au fost făcute publice.

Unora dintre ei li s-a spus că au fost identificați drept posibili premianți. În mesajul primit de trei dintre reporterii PressOne, organizatorii afirmau că au urmărit materialele publicate de aceștia în ultimii doi ani.

E-mailul trimis de  Club LeaderSpace. Organizatorii spun că informațiile au fost culese din surse publice. Rămâne neclar de ce o organizație privată de business își construiește o bază de date cu jurnaliști, ce criterii au fost folosit pentru selecție și ce înseamnă, concret, „influență socială”.

Juriul ar urma să aleagă 21 de finaliști, dintre care șapte ar fi desemnați câștigătorii unor premii în valoare de până la 7.500 de lei, sub forma unor echipamente digitale.

Criteriile anunțate de organizatori pentru selecția jurnaliștilor includ „calitate jurnalistică”, „originalitate și profunzime”, „rigoare”, „etică și transparență” și contribuția materialelor la „modernizarea României”.

Premiile vin la pachet cu ceva mai neobișnuit: o „tabără a premianților”, între 10 și 13 septembrie, lângă Reghin.

Câștigătorii ar urma să fie  cazați în camere single, să aibă transportul decontat și trei mese pe zi. 

În cele patru zile sunt programate dezbateri cu „speakeri de prim plan național” pe teme economice, precum și vizite și activități recreative în regiune. Totul este prezentat drept o inițiativă menită să sprijine noua generație de jurnaliști.

Când subiectul de presă devine evaluatorul presei

În componența juriului apar zece persoane, lista fiind publicată chiar de Club LeaderSpace.

Factura invizibilă a Inteligenței Artificiale de la Luna: o tehnologie de vârf pe un râu sub restricții de consum

Centrul de date Quantum AI din comuna clujeană Luna e proiectat pe malul unui râu cu debit în scădere și cu restricții de folosire a apei la numai 30 de km în amonte de amplasamentul anunțat.

Cine v-a lucrat aici? Firma din spatele controversatei reabilitări a Castrului Roman Arutela

Începând cu 2009, firma a câștigat – direct sau în asociere cu alte companii – contracte publice în valoare de peste 600 de milioane de euro pentru restaurarea unor monumente istorice și pentru lucrări de construcție. 

Președintele juriului este avocatul fiscal Gabriel Biriș. Din juriu mai fac parte Răzvan Teodorescu, prorector la USAMV, Alexandru Stănescu de la TO-MAK Grup, Gabriela Sârbu de la Profi, Ioana Popescu de la ASE, deputatul Varujan Pambuccian, Tiberiu Dănețiu de la Auchan România, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, omul de afaceri Nicolae Badea și Ecaterina Andronescu, fostă membră PSD și ministră a educației. 

Varujan Pambuccian este deputat din 1996 și una dintre cele mai longevive figuri ale Parlamentului României. A condus ani la rând Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, iar în prezent este liderulul grupului minorităților din Parlamentul României. 

Gabriel Biriș este un avocat specializat în fiscalitate, iar în trecut  a  fost timp de nouă luni secretar de stat la Ministerul Finanțelor în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, în intervalul decembrie 2015 - septembrie 2016. 

Ecaterina Andronescu este unul dintre cei mai controversați foști miniștri ai Educației, cu patru mandate la conducerea ministerului. Aceasta a fost unul dintre politicienii responsabili de împiedicarea sau îngreunarea reformelor în sistemul de educație. A fost acuzată de plagiat într-o serie de articole științifice, despre care a relatat inclusiv revista Nature, acuzații respinse de Andronescu.

Mihai Daraban este președintele Camerei de Comerț și Industrie a României din 2014 și, în același timp, acționar cu 10,38 % în Global Defense Logistics. În februarie 2025, DNA a anunțat că Global Defense Logistics este urmărită penal pentru dare de mită în formă continuată, alături de două persoane fizice. 

Mihai Daraban este președintele CCIR din 2014 și una dintre figurile cu influență în zona camerelor de comerț și a mediului de afaceri. În 2025, firma Global Defense Logistics, în care Daraban deține 10,38% din acțiuni, a fost vizată de o anchetă DNA pentru dare de mită. Daraban a precizat că nu are nicio implicare în dosar și că nu deține funcție de conducere în companie.
Foto: Camera de Comerț și Industrie a României

Potrivit anchetatorilor, firma ar fi promis peste 200.000 de dolari unui funcționar străin pentru facilitarea obținerii unui contract de în valoare de peste  9 milioane de euro și ar fi remis ulterior 100.000 de euro, plus alte sume.

Daraban a precizat public că nu este implicat în anchetă, că nu deține funcții de conducere în firmă și că DNA nu îi menționează numele. 

Nicolae Badea, unul dintre primii milionari de după 1990 și fost finanțator al Clubului Dinamo, s-a aflat de mai multe ori în atenția procurorilor, în prezent fiind trimis în judecată pentru fraudă cu fonduri europene.  

Ginere al lui Ion Dincă, fost ministru de Interne în regimul comunist și una dintre figurile importante ale conducerii PCR, afacerile lui Badea s-au derulat în zona de IT și comunicații, alimentație publică, imobiliare și industria hotelieră, inclusiv prin companii precum ComputerLand și francizele KFC și Pizza Hut. 

Alex-Florin Stănescu, un alt membru al juriului, este fiul lui Alexandru Stănescu și nepotul lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Deține firmele BigPork Food SRL și To-Mak Grup, ambele active în domeniul creșterii porcinelor. 

În 2024, Alex-Florin Stănescu este anchetat de Parchetul European pentru presupusa fraudare a unor fonduri FEADR pentru o fermă de porci, anchetatorii indicând un prejudiciu de aproximativ 667.000 de euro.

Presa independentă critică inițiativa

O parte dintre jurnaliștii care au primit invitații din partea Club LeaderSpace sau dintre șefii care conduc publicațiile independente către care au fost trimise invitații au criticat în termeni duri demersul de acordare a unor premii decise de oameni politici sau de afaceri. 

Mihai Voinea, co-fondator Recorder, spune că redacția a cerut organizatorilor să elimine jurnaliștii Recorder din lista nominalizaților: „Nu vrem să girăm niște așa-zise premii pentru tineri jurnaliști în condițiile în care juriul care stabilește decernarea acestor premii are în componență oameni politici”.

Fondatorul Recorder susține că nu înțelege cum au ajuns organizatorii la ideea că politicienii trebuie să evalueze jurnaliștii oferindu-le premii. De asemenea, Voinea consideră îngrijorător „felul în care mediul universitar și mediul de afaceri înțeleg să se raporteze la meseria de jurnalist”.

Cristina Radu, reporter la Snoop, este una dintre jurnalistele care au primit e-mailul de invitație din partea Club LeaderSpace. „Am crezut că sunt nominalizată la un concurs care îmi recunoaște munca, dar apoi am văzut juriul”, susține aceasta că a fost reacția inițială.

Radu spune că existența unor inițiative care sprijină jurnaliștii este binevenită, dar că evaluarea ar trebui făcută de comunitatea profesională, de organizații independente și, în primul rând, de public. Pentru jurnalista Snoop, aici se află problema fundamentală a premiilor Vox Nova: raportul dintre cei care exercită puterea și cei care ar trebui să o controleze.

„Cred că, dacă cineva vrea să susțină jurnalismul și tinerii jurnaliști, o poate face asigurându-se că presa e liberă, că există transparență din partea autorităților (că nu ni se ascund, de exemplu, declarații de avere sau informații de interes public), că se respectă legile sau că jurnaliștii nu sunt amenințați verbal în direct la microfon”, ne-a mai declarat Cristina Radu.

Pe lista Club LeaderSpace au ajuns și jurnaliștii Public Record. Bianca Albu a declarat pentru PressOne că redacția nu intenționează să participe. 

„Cum ar putea niște politicieni legați de unul dintre cele mai corupte partide din România să decidă ce e transparent? Cum a ajuns Ecaterina Andronescu să jurizeze «etica» unui jurnalist?”, se întreabă, retoric, jurnalista Public Record. 

Cătălin Doscaș, redactor-șef al publicației independente Buletin de București, spune că astfel de inițiative lovesc într-o parte a presei în care regulile profesionale sunt respectate cu strictețe: „Astfel de practici, care par să țintească doar o anumită parte a presei, ne lasă un gust amar”.

Doscaș spune că jurnalismul independent este deja afectat de diverse organizații care pretind că reprezintă breasla, iar apariția unor premii jurizate de persoane din afara profesiei reprezintă, în opinia sa, o nouă coborâre a standardelor.

„Nu ne-am dorit jurnaliști mai seniori care să-i analizeze”

Cine are, de fapt, competența de a evalua aptitudinile profesionale și etice, mai ales atunci când cei evaluați sunt jurnaliști a căror meserie presupune, printre altele, să investigheze tocmai politicienii, instituțiile publice, companiile și oamenii de afaceri - inclusiv pe cei din domeniile din care provin membrii juriului? 

De la această întrebare am pornit discuția cu Anca Calcan, una dintre organizatorii evenimentului și autoarea e-mailului trimis către jurnaliști. Aceasta explică alegerea juriului printr-un raționament aparent opus celui criticat de jurnaliști.

„Ne-am dorit să nu fie jurnaliști mai cu experiență sau mai seniori care îi analizează și jurizează pe jurnaliștii mai tineri”, ne-a spus Calcan.

În locul acestora, organizatorii au ales persoane pe care le consideră „cititori, consumatorul de știri, de presă efectivă”.

Potrivit lui Calcan, membrii juriului sunt oameni „apropiați” de Club LeaderSpace și de evenimente organizate de acesta.

„Membrii juriului fac parte dintr-un schelet oarecum de oameni care sunt apropiați de noi și de alte evenimente pe care le organizăm”, spune ea.

Organizatorii susțin că au analizat CV-urile membrilor juriului. Așadar, alegerea nu a fost una întâmplătoare.

În același timp, când am întrebat-o pe Calcan despre eventualele probleme de integritate sau de independență ale unor membri ai juriului, răspunsul a fost că acestea țin de persoanele respective: „Ceea ce se întâmplă în acea sferă este treaba persoanelor respective”.

Jurnaliștii scriu despre cei care îi jurizează

Conflictul este cu atât mai evident cu cât o parte dintre jurnaliștii invitați să participe la concurs abordează tocmai pe subiecte de politică, administrație și business.

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și membru al juriului, recunoaște că nu evaluase niciun material jurnalistic în momentul în care l-am contactat și susține că nici măcar nu le confirmase organizatorilor participarea la gală. Motivul era programul său: urma să plece în Statele Unite a doua zi după eveniment.

Întrebat ce competențe are pentru evaluarea jurnaliștilor, Daraban a răspuns că intenționează să se concentreze pe jurnalismul economic: „Eu n-o să mă leg decât de problemele economice. Adică cum pun jurnaliștii problematica economică”.

Șeful CCIR spune că apreciază investigațiile jurnalistice care scot la iveală probleme din mediul de business sau din relația acestuia cu autoritățile. Dar tocmai aici apare o contradicție: jurnaliștii pe care ar trebui să-i evalueze pot ajunge să scrie despre Camera de Comerț, despre companii sau despre oameni de afaceri.

Când l-am întrebat despre această situație, Daraban a admis că poate exista o problemă. După ce PressOne i-a spus că în juriu se află persoane cu probleme judiciare sau cu conexiuni politice, răspunsul său a fost tranșant: „Dacă e așa, eu nu mă amestec cu personajele pe care le menționați dumneavoastră”.

Daraban a precizat că nu văzuse componența juriului și că nu știa cine sunt ceilalți membri. „Nici nu m-am uitat la componența juriului, nici n-am confirmat că mă duc, nici nu știu cine sunt, care-i lista de ziariști.”

Rectorul ASE: „Nu știu nimic. Nu sunt în juriu”

Ioana Popescu, decana Facultății de Marketing din cadrul Academiei de Studii Economice și membră a consiliului de administrație, apare pe site-ul Club LeaderSpace drept membră a juriului și reprezentantă a ASE.

În discuția cu PressOne, aceasta a susținut că nu s-a implicat în procesul de jurizare. „Într-adevăr, eu nu m-am mai implicat în procesul de jurizare”, ne-a declarat Popescu.

Spune că a fost contactată în primăvară și a acceptat „de principiu” să facă parte din juriu.

Ulterior, din cauza volumului de muncă, nu a mai participat: „Nu am citit cu atenție mailul inițial pentru că nu am avut timp pentru asta”. Popescu spune că i-a rugat pe organizatori să țină cont de faptul că nu se poate implica și că nu are cum să-și formeze o opinie despre concurs.

În timp ce Ioana Popescu apare în juriu ca reprezentantă a ASE, rectorul Nicolae Istudor ne-a spus că nu știe nimic despre premiile pentru jurnaliști. „Nu știu de niciun Vox Nova”, ne-a spus el inițial.

Potrivit rectorului, ASE are o colaborare cu Club LeaderSpace în cadrul unui alt proiect, destinat tinerilor fermieri.

I-am cerut și un punct de vedere despre asocierea instituției despre care presa a scris în legătură cu probleme judiciare. „Nu-i cunosc. Nu știu cine sunt în juriu”, a punctat Nicolae Istudor.

Vice-rector USAMV: „Pot să fiu și sunt un cititor”

Un alt membru al juriului este Răzvan Teodorescu, prorector al USAMV și rector interimar în perioada în care rectorul de facto al instituției, Sorin Cîmpeanu, a ocupat funcția de ministru al Educației.

Întrebat ce competențe are pentru a evalua texte jurnalistice, răspunsul a fost: „Nu neapărat profesioniste, dar cred că ne pricepem să analizăm niște texte scrise la nivel de obiectivitate”.

Teodorescu spune că se consideră un cititor și consumator de presă și că poate evalua un material „la nivel de cititor, de consumator de presă”.

În privința eventualelor probleme de integritate ale celorlalți membri ai juriului, Teodorescu spune că nu le cunoaște: „Nu am făcut eu componența juriului și atunci pur și simplu am fost rugat să particip.”

Când i-am spus că printre membrii juriului se află persoane despre care presa a scris în legătură cu probleme judiciare, el a răspuns că nu știa. Nici nu știa de ce în juriu nu există un jurnalist sau un profesor specializat în jurnalism.

Ecaterina Andronescu: „Am acceptat pentru că sunt profesor”

Unul dintre cele mai sonore nume din juriu este Ecaterina Andronescu. Fostă ministră a Educației și fostă membră PSD, Andronescu spune că s-a retras din politică din 2020. Am întrebat-o dacă este etic ca un fost politician să jurizeze jurnaliști care, în exercitarea meseriei, pot ajunge să scrie despre ea sau despre foștii ei colegi.

Aceasta susține că nu consideră că trecutul politic o împiedică să evalueze munca unor jurnaliști: „Eu i-am și întrebat de ce am fost invitată și răspunsul a fost din calitatea de profesor care a făcut numeroase evaluări la viața lui.”

Andronescu spune că a trecut, în perioada în care a fost ministră, prin numeroase critici ale presei, dar consideră că acest lucru nu i-ar afecta obiectivitatea.

Cât despre ceilalți membri, Andronescu spune că nu îi cunoaște pe toți și că nu a verificat trecutul fiecăruia: „N-am stat să caut despre fiecare câte ceva.”

Ecaterina Andronescu în 2017 după ce a fost audiată în calitate de martoră la DNA, în dosarul privind Baza „Cutezătorii”. Fosta ministră a Educației a dat explicații în ancheta referitoare la prelungirea cu 25 de ani a contractului de închiriere prin care baza sportivă și de agrement pentru copii, aflată în proprietatea statului, ajunsese în folosința Fundației „Dinu Pescariu”. Foto: Inquam Photos /George Călin

Cine este, de fapt, Club LeaderSpace?

Informațiile despre premiile „Premiile Vox Nova pentru Tinerii Jurnaliști” apar pe site-ul Club LeaderSpace. Pagina oficială publică însă foarte puține informații despre structura juridică din spatele clubului.

Contactul public de pe pagina premiilor este o adresă generică a Club LeaderSpace. Tot acolo, figurează trei nume:

Din documentarea PressOne reiese că Anca Ghiorghică este ingineră, absolventă a Institutului Politehnic București și angajată Metrorex. Datele sunt disponibile pe profilul ei de LinkedIn.

Dacă Andreea Calcan nu a ajuns anterior în vizorul presei, Bogdan Popovici este un personaj despre care s-a scris periodic. Popovici este un antreprenor și om de presă, fondator și președinte al Forum Invest, precum și fondator al companiei media Media On, care a editat publicații precum Banii Nostri.

Împreună cu soția sa, Marina Ioana Popovici, a controlat mai multe dintre firmele implicate în dosarul „Trofeul Calității”, în care Popovici a fost condamnat definitiv la șase ani de închisoare cu executare pentru infracțiuni precum spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Bogdan Popovici este președinte al Forum Invest, precum și fondator al companiei media Media On, care a editat publicații precum Banii Noștri.
Foto: Captură de ecran YouTube/Interes General

Am încercat să-l contactăm pe Popovici pentru un punct de vedere, dar până la publicarea acestui material nu am reușit să vorbim cu el. De asemenea, am solicitat și punctele de vedere ale companiilor Profi și Auchan în legătură cu prezența angajaților lor în juriu. Vom publica răspunsurile pe măsură ce le vom primi.

PressOne a cerut Club LeaderSpace să elimine toți jurnaliștii din redacție din baza lor de date, dar și de pe lista care urmează a fi jurizată. Redacția se delimitează de orice fel de premii acordate jurnaliștilor de către un juriu format din personalități politice sau cu un trecut marcat de fapte de corupție.