Verdict oficial CNATDCU: Adrian Iacob, fostul rector al Academiei de Poliție, rămâne fără titlul de doctor

Emilia Şercan

Senior Editor

Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor (CNATDCU) a decis cu unanimitate de voturi retragerea titlului de doctor deținut de fostul rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, după ce a constat în mod oficial că teza acestuia este plagiată.

Prin verdictul de plagiat a fost validat și raportul Comisiei de lucru, desemnată oficial să analizeze sesizarea de plagiat care a vizat lucrarea științifică a lui Iacob.  

Decizia a fost luată la ultima ședință a CNATDCU, care a avut loc vineri, 25 octombrie 2019, la exact șapte luni după ce PressOne a dezvăluit, în exclusivitate, că teza de doctorat a lui Adrian Iacob, pe atunci rectorul Academiei de Poliție, este plagiată. 

Verdictul poate fi contestat de către Adrian Iacob în 10 zile de la comunicarea și publicarea deciziei, iar în acest caz, în viitoarea ședință a Consiliului General al CNATDCU, ar trebui desemnată o comisie de contestații.  

În aceeași ședință a fost votată și excluderea lui Adrian Iacob din calitatea de membru al CNATDCU și din cea de vicepreședinte al Comisiei de Științe Militare, ca urmare a emiterii deciziei de plagiat. Retragerea acestuia din organismul abilitat să verifice acuzațiile de plagiat în tezele de doctorat va deveni efectivă abia după ce viitorul ministru al Educației va semna ordinul de retragere a titlului. 

Adrian Iacob a refuzat să demisioneze din CNATDCU după dezvăluirile de plagiat, iar Ecaterina Andronescu, ministrul Educației la momentul respectiv, a refuzat să-l revoce din funcție, însă i-a cerut să facă o cerere de suspendare pe perioada analizării tezei.

În iunie 2019, la trei luni de zile după publicarea acuzațiilor de plagiat în PressOne, Comisia de Etică de la Academia de Poliție emitea o controversată decizie de menținere a titlului de doctor, prin care s-a încercat mușamalizarea evidenței situații de încălcare a normelor de etică în realizarea lucrării științifice a lui Iacob. 

Cine este Iacob

Profesorul Adrian Iacob este un produs 100% al Academiei de Poliție.

Casta criminală de rit nou

Adrian Basma-Curată: Ministerul Culturii ignoră faptele pentru care este cercetat penal Adrian Cioroianu

Ministerului Culturii, condus de Raluca Turcan, are instrumente instituționale pentru a cerceta și sancționa eventualele abateri ale șefilor instituțiilor din subordine. Nu a făcut-o, însă, și nici nu a explicat publicului vreodată, în intervalul 1 martie - 18 iulie 2024, de ce comportamentul public al interimarului de la BNaR nu a fost evaluat / investigat. 

A absolvit în 1998 Facultatea de Științe Juridice din cadrul Academiei, iar în aprilie 1999 a devenit preparator universitar. A fost apoi asistent (2000-2004), lector (2004-2007), conferențiar (2007-2016), iar din 2016 este profesor universitar și conducător de doctorate.

Titlul de doctor l-a obținut în 2007, după care a început ascensiunea sa în ierarhia academică, dar și în conducerea Academiei de Poliție.

A fost numit mai întâi șeful catedrei de Ordine Publică (2007-2011), iar din 2011 și până în 2016 a condus, din poziția de decan, Facultatea de Poliție, cea mai importantă din cadrul Academiei.

În 2017 a fost numit director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat, adică structura care conduce cele două școli doctorale din Academia de Poliție – Drept și Ordine Publică și Siguranţă Națională.

În 2018 a fost ales rectorul Academiei de Poliție, poziție în care a fost numit de actualul ministru de Interne, Carmen Dan. Tot ea este cea care, cu ocazia zilei de 1 decembrie 2018, l-a avansat la gradul de chestor de poliție.

Adrian Iacob este și membru în controversata Academie de Științe ale Securității Naționale (ASSN), instituție înființată de fostul vicepremier Gabriel Oprea și de fostul șef al SRI George Maior. (Detalii, aici.)

Prin statut, membrii ASSN ar trebui să fie personalități cu realizări notabile în domeniul științelor militare. În cazul său, o bună parte din opera științifică este o însăilare de lucrări plagiate și autoplagiate.

Calitatea de membru în ASSN îi aduce lui Adrian Iacob un salariu lunar, pentru tot restul vieții sale, de 2.700 de lei. Potrivit declarației de avere, el a încasat, doar de la ASSN (care este finanțată tot din bani publici), 16.200 de lei în 2015, 32.400 de lei în 2016 și 34.204 de lei în 2017.

Iacob a demisionat din funcția de rector al Academiei de Poliție la data de 24 mai, după ce a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru instigare de șantaj în dosarul deschis după ce am fost amenințată cu moartea. De instigare la șantaj este acuzat, în același dosar, și fostul nr. 2 din Academia de Poliție, prorectorul Mihail Marcoci.

Amenințarea am primit-o – prin SMS – la trei săptămâni după ce am scris că Adrian Iacob – care este chestor de poliție, profesor universitar și conducător de doctorate – a plagiat circa 70% din teza sa. În alte două articole publicate înainte să fiu amenințată, am arătat cum Academia de Poliție încearcă să acopere plagiatele din instituție și să blocheze accesul public la bibliotecă.

În acest moment Adrian Iacob este detașat la Direcția Pașapoarte și nu are voie să intre în sediul Academiei de Poliție din Aleea Privighetorilor ca urmare a interdicției impuse prin controlul judiciar instituit de DNA, recent confirmat și de instanța de judecată prin decizii în fond emise de Curtea de Apel București și în apel de Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Plagiatul lui Iacob

Sesizarea pe numele lui Adrian Iacob a fost înregistrată la CNATDCU la două zile după dezvăluirile privind plagiatul din teza lui de doctorat pe 27 martie 2019. 

Pe 25 martie 2019, într-un amplu articol publicat pe PressOne, arătam că circa 70% din conținutul tezei de doctorat a rectorului Academiei de Poliție, instituția care instruiește și educă viitorii oameni ai legii, este plagiat. 

Lucrarea care i-a adus lui Adrian Iacob titlul științific de doctor în Ordine Publică și Siguranță Națională (OPSN) − și care i-a dat, deci, posibilitatea să urce în ierarhia Academiei − este o înșiruire de paragrafe, pasaje sau pagini copiate din alți autori. Teza este intitulată „Criminalitatea organizată și cooperarea polițienească între state” și a fost susținută în 2007.

Coordonator de doctorat i-a fost profesorul Costică Voicu, care în 2007 deținea funcția pe care o ocupă azi Adrian Iacob: rector al Academiei de Poliție.

De altfel, Voicu este unul dintre fondatorii domeniului de doctorat Ordine Publică și Siguranță Națională, alături de fostul vicepremier Gabriel Oprea și de Ioan Dascălu, fost profesor la Academia de Poliție. Cu toate că nu corespunde vreunei științe, acest domeniu a dat nu mai puțin de 313 doctori de la înființarea sa, în anul 2002.

În același articol am arătat că nu doar teza de doctorat a lui Adrian Iacob încalcă normele de integritate academică. Am descoperit alte patru cărți semnate de el care sunt confecționate din lucrări apărute anterior, ceea ce indică și situații de autoplagiat. 

Tot la finalul lunii martie, separat de sesizarea de plagiat înregistrată la CNATDCU, alte două reclamații au fost depuse la Comisia de Etică a Academiei de Poliție, una dintre ele fiind făcută chiar de Adrian Iacob, la acel moment rector al Academiei de Poliție.

Verdictul Comisiei de Etică de la Academia de Poliție, emis în data de 19 iunie 2019, nu a reprezentat vreo surpriză pentru cineva: menținerea titlului de doctor pentru Adrian Iacob: 

Totuși, acea decizie de menținere a titlului de doctor pentru fostul rector al Academiei de Poliție are rol pur consultativă și nu are nicio valoare juridică.

Hotărârea dată de foștii săi subordonați i-a servit, însă, lui Iacob pentru a-și construi o imagine de victimă a unei acuzații incorecte și nedrepte. 

Experții

Decizia Consiliului General al CNATDCU de retragere a titlului de doctor a fost luată după ce Comisia de lucru a constatat că lucrarea este plagiată.

Teza de doctorat lui Adrian Iacob a fost analizată de o comisie de lucru desemnată de Comisia de Științe Militare a CNATDCU. 

Experții care au făcut parte din această comisie sunt: 

Înainte de a fi fost votat de Consiliul General al CNATDCU, raportul comisiei de experți a fost avizat, cu unanimitate de voturi, de membrii Comisiei de Științe Militare din CNATDCU, foștii colegi de comisie ai lui Adrian Iacob. 

Constatările comisiei de experți

Cele mai importante constatări ale experților care au analizat sesizarea de plagiat sunt următoarele: 

Prima abatere majoră din teza lui Adrian Iacob, identificată de Comisia de lucru se referă la un calup de 37 de pagini consecutive - de la pagina 11 la 47 - plagiate integral. Aceste pagini sunt copiate dintr-un volum coordonat de Ion Chipăilă, care nu este citat nicăieri și nu este menționat în bibliografia finală a tezei. 

Comisia de lucru remarcă faptul că modul de tehnoredactare al tezei lui Iacob și al cărții lui Chipăilă este identic, lucru care ar putea să însemne că „autorul tezei a avut la dispoziție cartea în format .doc. Se preiau identic notele de subsol, inclusiv cu greșeli de literă (de ex., nota 32 de la p. 19, care preia nota 42 de la p. 32 din cartea Chipăilă (ed., 2006))”.

În legătură cu aceste pagini, Comisia de lucru atrage atenția asupra deciziei emise de Comisia de Etică și Deontologie Profesională a Academiei de Poliție care, prin decizia de menținere a titlului de doctor pentru Adrian Iacob, dă dovadă de „o gravă neînțelegere a caracterului muncii academice de doctorat, a ce înseamnă drepturile de autor și plagiat”. 

Astfel, cei trei experți atrag atenția că opinia membrilor Comisiei de Etică și Deontologie Profesională a Academiei de Poliție au susținut, „într-un mod cu totul inacceptabil”, că: 

„În cele 44 pagini, lucrarea are un număr de 101 note de subsol, dintre care 49 de note de subsol fac referire la definiții și concepte de drept prezentate în legislațiile diferitelor țări: SUA, Canada, Ungaria, Polonia, Egipt, Tunisia, Franța, Comisia Europeană și România. De fapt, în aceste pagini sunt prezentate explicații tehnice referitoare la terminologia de specialitate folosită în dreptul internațional raportat la accepțiunile terminologice din legislația națională și cu toate că textele nu beneficiază de protecția dreptului de autor, iar pe cale de consecință nu obligă la respectarea procedurilor de citare, acesta a precizat expres sursa bibliografică. Pe de altă parte, nu e interzis ca doi sau mai mulți autori să preia prin citare aceeași sursă bibliografică, iar când acest lucru se întâmplă, acest aspect nu poate fi considerat plagiat”.

Experții consideră că pentru evitarea apariției în viitor a unor cazuri asemănătoare în cadrul Academiei de Poliție „va trebui schimbat radical modul în care membrii comunității academice din cadrul acesteia și în particular membrii Comisiei de Etică și Deontologie Profesională înțeleg munca de cercetare și principiile eticii academice”.

Cei trei experți demontează una dintre practicile de plagiere folosite pe scară largă în domeniul Științelor Militare: aceea de a pune o notă de subsol după un prim paragraf preluat dintr-un autor, fără a fi folosite ghilimele, după care se continuă preluarea de conținut din același autor, care poate ajunge la pagini întregi, fără a mai menționa autorul-sursă și fără a folosi ghilimele. 

De exemplu, cei trei 3 explică foarte limpede că atunci când pasajele copiate depășesc 10 - 15 rânduri apare o problemă de încălcare a drepturilor de autor, exemplificarea fiind făcută în cazul cărții semnate de Ioan Hurdubaie (2006). 

„Chiar dacă doctorandul Adrian Iacob menţionează în notele de subsol că a preluat din Hurdubaie (2006) – notele 222, 223 – în mod normal, respectând normele academice, el nu putea prelua aceste pasaje lungi fără ghilimele care să indice citarea şi chiar dacă ar fi citat, pasajele mai lungi de 10 - 15 rânduri ridică probleme legate de drepturile de autor”. 

Tot în cazul cărții lui Ioan Hurdubaie este explicat cum se ajunge la încălcarea dreptului de autor. 

„Sunt pagini întregi luate direct, fără ghilimele şi menționând doar la nota 246 că s-a preluat din Hurdubaie, «pagina 60 şi următoarele». Adică domnul Iacob crede că e acoperit legal de menţionarea paginilor din care preia, dar nu simte nevoia de a cita cu ghilimele şi preia pagini întregi din sursa menţionată, încălcând şi dreptul de proprietate intelectuală a domnului Hurdubaie”.

O altă clarificare importantă se referă la lipsa conținutului original al unei teze de doctorat atunci când se pune problema copierii unor porțiuni mari de conținut, fie și marcate de ghilimele: „Nici dacă ar folosi ghilimele nu ar avea dreptul să preia pasaje de zeci de rânduri”.

O altă încălcare a eticii academice reclamată în sesizarea depusă la CNATDCU și confirmată de comisia de experți se referă la plagierea masivă dintr-un volum din 2006, semnat de Costică Voicu, Adriana Camelia Voicu și Ioan Geamănu. 

Chestorul principal Costică Voicu, fost rector al Academiei de Poliție, fotografiat în 2007 - anul în care Adrian Iacob și-a susținut teza de doctorat. FOTO: Lucian Tudose / Agerpres 

Experții atrag atenția că este vorba despre pasaje plagiate dintr-o carte co-autorată de Costică Voicu, conducătorul științific al lui Adrian Iacob. „Este greu de înțeles cum acesta nu a observat acest lucru”, mai menționează cei trei. 

În final, așa cum cere Regulamentului de organizare și funcționare al CNATDCU, Comisia de lucru solicită retragerea titlului de doctor a lui Adrian Iacob. 

Impactul verdictului

Acest verdict de plagiat echivalează cu încheierea carierei academice a lui Adrian Iacob pentru că titlul de doctor reprezintă baza pe care se construiește traseul academic al oricărei persoane angajate în mediul universitar.

Fără titlul de doctor, acesta nu mai poate fi profesor și nici conducător de doctorate, iar Ministerul de Interne ar trebui să înceteze raporturile de muncă cu acesta.

Însă, cel mai probabil, Iacob va ataca verdictul în instanță, iar până la pronunțarea unei decizii finale vor trece câțiva ani de zile, minim cinci, timp în care Adrian Iacob va putea forța, liniștit, o ieșire la pensie.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€