Soluția de compromis: rectorul Academiei de Poliție s-a suspendat din CNATDCU

Emilia Şercan

Senior Editor

Academia de Poliție este ca o uriașă oală sub presiune.

Dezvăluirile PressOne din ultima lună despre plagiatul rectorului Adrian Iacob, mușamalizarea unor teze de doctorat falsificate ale unor cadre didactice și încercările de a bloca accesul la biblioteca instituției s-au lăsat cu urmări.

Cele două ministere care coordonează și subordonează activitatea Academiei de Poliție – cel al Educației și cel de Interne – au impus conducerii instituției de învățământ o serie de măsuri. Nu cele mai dure, însă, în ciuda neregulilor evidente de la Academia de Poliție.

Rectorul Adrian Iacob s-a suspendat din Comisia de Științe Militare din cadrul Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Nu a făcut-o de bună voie, ci la cererea ministrului Educației, Ecaterina Andronescu. Totuși, aceasta a preferat suspendarea, care nu e prevăzută de legislație, în locul revocării, reglementată prin norme juridice.

La câteva zile distanță după această decizie, ministrul de Interne Carmen Dan i-a pus în vedere lui Iacob, în ședința de comandă a ministerului, să urgenteze verificarea tezelor de doctorat susținute la Academia de Poliței.

Cu cât la nivel instituțional se cere corectarea unor derapaje de natură etică, administrativă și chiar legală, cu atât rezistența la schimbare în interiorul instituției crește.

Unii dintre profesorii din Academie, în frunte cu rectorul Iacob, caută portițe procedurale pentru a-și salva funcțiile și posturile didactice amenințate de posibile dezvăluiri de plagiat.

Suspendarea din CNATDCU

Adrian Iacob a plagiat peste două treimi din teza sa de doctorat, așa cum PressOne a dezvăluit în exclusivitate la sfârșitul lui martie, însă, cu toate astea, nu s-a clintit de pe niciuna dintre funcțiile de conducere deținute, toate reclamând prestigiu academic și o ținută morală impecabilă: cea de rector al Academiei de Poliție, cea de membru titular al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN) și, nu în cele din urmă, cea de vicepreședinte al Comisiei de Științe Militare, Informații și Ordine Publică din CNATDCU – organismul abilitat, printre altele, să verifice sesizările de plagiat în tezele de doctorat.

Dacă pentru comunitatea academică de la Academia de Poliție nu este o problemă că în fruntea instituției se află o persoană acuzată de plagiat în teza de doctorat, fără a pune în discuție onoarea militară, lucrurile ar trebui să stea altfel în cazul unei academii de științe, dar mai ales când vine vorba despre instituția care sancționează plagiatul.

„Nouă cine ne plătește pensia?” Două potențiale soluții

În România și Europa de Est, scepticismul legat de viabilitatea sistemului public de pensii este în creștere, în special în rândul tinerilor, din cauza problemelor demografice și a creșterii speranței de viață.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, declara pentru PressOne la începutul lunii aprilie că CNATDCU ar trebui să verifice cu celeritate teza lui Iacob.

„CNATDCU trebuie să intre în procedură, să ceară Academiei [de Poliție] teza și un punct de vedere de la comisia de etică a Academiei. CNATDCU, în prima ședință, trebuie să emită un verdict”.

Ecaterina Andronescu, ministru al Educației, pentru PressOne

Procedura de emitere a unui verdict e simplă: după ce CNATDCU este sesizat, trimite documentele către comisia de specialitate, în cazul de față Comisiei de Științe Militare, Ordine Publică și Informații.

Mai departe, cere de la Biblioteca Națională o copie a tezei, iar de la Comisia de Etică a instituției unde a fost susținută teza, un punct de vedere, care este consultativ.

Comisia de specialitate desemnează o comisie de lucru care analizează teza, iar mai apoi propune un verdict. Acest verdict se votează mai întâi în comisia de specialitate, iar mai apoi în plenul Consiliului General al CNATDCU.

Întrebată cât de echidistant poate să fie un verdict în cazul rectorului Adrian Iacob, în condițiile în care acesta este vicepreședintele Comisiei de Științe Militare, Ecaterina Andronescu a cerut timp să reflecteze asupra subiectului:

„Lăsați-mă să mă gândesc la subiectul asta, să mă uit la regulament și la prevederi„.

După o nouă săptămână, Adrian Iacob era în continuare în funcția de vicepreședinte al Comisiei de Științe Militare. Însă nu pentru mult timp.

Totuși, Adrian Iacob nu a demisionat din CNATDCU de bunăvoie. Și nici nu a fost demis de ministrul Educației.

S-a găsit, în schimb, o formulă de compromis, propusă de Ecaterina Andronescu: suspendarea lui Iacob din CNATDCU. Însă și pentru această soluție s-a găsit o variantă mai blândă: nu ministrul l-a suspendat pe rectorul acuzat de plagiat, ci i-a dat acestuia posibilitatea să se suspende.

Ecaterina Andronescu ne-a declarat, la mijlocul lunii aprilie, că a discutat situația prezenței lui Adrian Iacob în CNATDCU cu secretarul de stat responsabil cu învățământul superior, Gigel Paraschiv, pe care l-a însărcinat să îi ceară acestuia să se suspende.

„Secretarul de stat cu care discutasem că domnul rector Iacob trebuie să plece din CNATDCU, să se suspende până se clarifică lucrul acesta, mi-a comunicat că a depus o cerere de suspendare„, ne-a declarat Andronescu.

Secretarul de stat Gigel Paraschiv ne-a detaliat circumstanțele suspendării lui Adrian Iacob din CNATDCU.

Rectorul Adrian Iacob „a trimis o solicitare prin care cere să fie suspendat din CNATDCU până când se vor clarifica aspectele de plagiat de care este acuzat”.

Gigel Paraschiv, secretar de stat, pentru PressOne

Totuși, măsura suspendării din funcția de membru al CNATDCU nu este prevăzută din punct de vedere legal în Regulamentul de organizare și funcționare al organismului de control.

În schimb, Regulament se spune că membrii CNATDCU pot fi revocați cu respectarea principiului simetriei actelor juridice de către ministrul Educației în cazul neîndeplinirii obligațiilor ce le revin. Printre acestea este menționată obligația „de a respecta normele etice sau de deontologie profesională”.

***

În Academia de Științe ale Securității Naționale (ASSN), instituție-sinecură, înființată de Gabriel Oprea și George Maior, rectorul Iacob primește o rentă viageră lunară.

Această instituție ar trebui să adune laolaltă elita științifică și academică din domeniul militar, însă ASSN a fost de la bun început înțesată de plagiatori: Gabriel Oprea, Petre Tobă sau Florea Oprea sunt doar trei exemple despre care presa a scris că au plagiat. Oprea și Tobă au rămas, de altfel, fără titlurile de doctor.

Până ieri, Adrian Iacob nu își dăduse demisia din ASSN, însă surse din interiorul instituției ne-au declarat că se va pune în discuție calitatea lui de membru.

Verificarea plagiatelor

Celălalt ministru în subordinea căruia se află Academia de Poliție, Carmen Dan, l-a chemat pe rectorul Adrian Iacob la ședința de comandă a ministrului de Interne de dinaintea bilanțului, din data de 19 aprilie, și i-a pus în vedere să urgenteze verificarea tezelor de doctorat de la Academia de Poliție.

În ziua în care a fost convocat la minister, Adrian Iacob se pregătea să țină o ședință anunțată inițial a fi cu „toată lumea din curte„.

Ulterior, acea ședință a fost redusă doar la cadrele didactice, însă nu s-a mai ținut la ora stabilită pentru că acesta a fost chemat „pe nepusă masă” la minister, ne-au declarat sursele noastre din Academia de Poliție.

În ciuda tuturor problemelor publice expuse de presă referitoare la activitatea academică de la Academia de Poliție, ministrul Dan s-a limitat la a cere doar „urgentarea verificării tezelor de doctorat„.

Demisia nu a apărut în discuție, deși Adrian Iacob nu are numai funcția de rector al Academiei de Poliție, în care a fost ales. Acesta este și comandantul Academiei, având în vedere că vorbim despre o instituție de învățământ militar.

Urgentarea verificării tezelor de doctorat rămâne, totuși, un obiectiv teoretic în condițiile în care au trecut deja cinci luni din noiembrie 2018, când s-a anunțat public că s-au verificat 149 de lucrări din perioada 2011-2018, iar 55 dintre acestea depășesc pragul de similitudine admis, ceea ce ar putea însemna plagiat.

Surse din interiorul Academiei ne-au declarat că unii profesori sunt „foarte stresați” din cauza tezelor lor și fac presiuni pentru a împiedica cercetarea sau chiar pentru a manipula în favoarea lor procentul de similitudine pe care softul de verificare antiplagiat îl poate emite.

Aceleași surse susțin că unii profesori s-au declarat susținători deschiși ai ideii de schimbare a Regulamentului de acces la biblioteca Academiei de Poliție, astfel încât persoane din afara instituției să nu mai poată ajunge la tezele lor, sperând că verificările interne ale lucrărilor de doctorat vor putea fi mușamalizate atâta timp cât nu se află public nimic.

Motivele acestor profesori sunt întemeiate: 18 teze ale unor angajați ai Academiei de Poliție, susținute în intervalul 2011 – 2018, au fost verificate cu softul de verificare a similitudinilor, potrivit unui răspuns oficial primit din partea instituției. Totuși, nu se știe dacă se pune problema de plagiat în cazul lor, iar dacă se pune, câte din cele 18 teze sunt afectate.

Un alt motiv le dă mari bătăi de cap celor din Academie: corpul de control al Ministerului de Interne și-a extins perioada de control începută în data de 5 aprilie.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€