Adrian Basma-Curată: Ministerul Culturii ignoră faptele pentru care este cercetat penal Adrian Cioroianu

Mona Dîrțu

Eveniment

18/07/2024

Astăzi începe etapa finală a concursului pentru desemnarea managerului Bibliotecii Naționale a României (BNaR), funcție ocupată în prezent de istoricul Adrian Cioroianu, al cărui mandat de interimar a fost prelungit de 12 ori în ultimele 34 luni. 

Este al doilea concurs organizat de Ministerul Culturii în ultimele trei luni, după ce Cioroianu a divulgat pe Facebook date confidențiale despre activitatea profesională a jurnalistei Emilia Șercan. 

La primul concurs, anunțat public la 25 aprilie, a participat un singur candidat: Adrian Cioroianu. Identitatea candidatului a fost confirmată oficial pentru PressOne de Ministerul Culturii. Candidatura lui Cioroianu a fost însă respinsă în etapa inițială, cea de selecție a dosarelor.

La acest al doilea concurs, care a fost anunțat la 11 iunie și a cărui etapă finală este programată pentru 18-19 iulie, există tot un singur candidat, care de data aceasta a trecut de selecția dosarelor. O sursă din mediul cultural susține că este vorba despre același Adrian Cioroianu, însă PressOne nu a reușit confirmarea informației în mod oficial.

Interviul pentru proiectul de management pe care candidatul unic îl va susține astăzi sau mâine vine la scurt timp după ce două instituții ale statului s-au pronunțat în aceeași zi - 16 iulie - cu privire la legalitatea divulgării pe Facebook de către Adrian Cioroianu, la 29 februarie 2024, a unei informații care nu era destinată publicității. 

Informația se referea la faptul că Emilia Șercan, care-și publică investigațiile pe PressOne încă din 2015, a consultat la sala de lectură a instituției pe care Cioroianu o conduce teza de doctorat a lui Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO. 

Ce s-a întâmplat la 16 iulie:

Ambele investigații au fost demarate după ce Emilia Șercan a sesizat la 4 martie cele două instituții - Parchetul de pe lângă Tribunalul București (PTB) și Autoritatea pentru Protecția Datelor - că managerul interimar al Bibliotecii Naționale a divulgat informații nepublice și nedestinate publicității. Mai exact, informația că jurnalista a solicitat BNaR digitalizarea unei teze de doctorat, un document public. 

Cererea de digitalizare făcută de un utilizator nu intră, însă, în categoria informațiilor publice, fapt confirmat chiar de refuzul oficial al BNaR de a furniza PressOne - în baza Legii 544/2001 a accesului la informații publice - date despre lucrările solicitate / consultate de Emilia Șercan.

Divulgarea acestor date este o faptă sancționată de Codul Penal, de Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD), dar și de o serie de regulamente interne BNaR, la a căror respectare se presupune că veghează însuși managerul instituției. 

Verdictul Autorității pentru Protecția Datelor

Textul oficial al sancțiunii nu a fost postat încă, la ora publicării acestui articol, în secțiunea dedicată de pe site-ul instituției care veghează la respectarea RGPD. 

Singurele informații disponibile sunt cele incluse într-un paragraf din notificarea comunicată jurnalistei Emiliei Șercan:

„Referitor la plângerea dvs. [...], în care aţi reclamat dezvăluirea pe facebook a unor informaţii personale, în urma accesării unor documente gestionate de Biblioteca Naţională a României, vă informăm că, în urma investigaţiei efectuate, s-a aplicat acestui operator o sancţiune contravențională (avertisment și plan de remediere, potrivit art. 13 din Legea nr. 190/2018), pentru încălcarea art. 32, coroborat cu art. 24 și 29 din RGPD”.

În cazul Cioroianu, instituția a considerat că avertismentul și întocmirea unui plan de remediere sunt suficiente pentru corectarea derapajului BNaR de la Regulamentul general privind protecția datelor (prescurtat RGPD, versiunea românească pentru GDPR).

Amenzile aplicate de Autoritatea pentru Protecția Datelor variază în mod uzual, potrivit site-ului instituției, între 200 de euro și 10.000 euro (cel mai adesea, 1.000 - 3.000 euro, dar există și amenzi de zeci de mii de euro) și sunt plătite de instituțiile sancționate, nu de acei angajați care au nesocotit prevederile RGPD.

Dincolo de faptul că Autoritatea pentru Protecția Datelor nu a amendat BNaR, din formulare reiese că instituția a constatat că „dezvăluirea [...] unor informații personale” ar fi consecința „accesării unor documente” BNaR de către o persoană care nu ar fi avut, prin atribuțiile de serviciu, acces la acestea. 

În cazul de față, lucrurile stau altfel: persoana care a divulgat pe Facebook o informație nedestinată publicității este Adrian Cioroianu, managerul interimar al instituției. 

Însă Cioroianu nu a „accesat” cererea Emiliei Șercan de digitalizare a tezei lui Mircea Geoană, ci a aprobat-o - cel puțin asta a afirmat acesta chiar în comentariul în care a divulgat informația: „Cât despre doamna pe care o amintiți, e suficient să vă spun că a cerut la sală dupa ce solicitase o lucrare a lui Mircea Geoană, care i s-a dat, desigur cu acordul meu și în normele legii”.

Până când autoritatea competentă nu va furniza publicului mai multe detalii despre faptele sancționate, sunt disponibile doar aceste informații:

BNaR, angajament pentru protecția datelor cu caracter personal

BNaR are reguli detaliate despre protecția și gestionarea datelor personale. În documentul intitulat Politica Bibliotecii Naționale a României privind protecția datelor cu caracter personal sunt listate categoriile de date personale colectate de instituție. În cazul de față, protejate de regulile interne ale BNaR sunt numele și prenumele Emiliei Șercan; autorul lucrării consultate, Mircea Geoană; și scopul/proiectul pentru care utilizatorul a solicitat lucrarea (o investigație jurnalistică). 

Sunt listate în document, de asemenea, situațiile în care datele personale ale utilizatorilor „pot fi comunicate altor persoane sau organizaţii din afara bibliotecii în măsura permisă sau cerută de lege” (în principal autorități juridice / fiscale sau instituții care acționează în situații de urgență).

Divulgarea acestor date pe Facebook nesocotește obligațiile pe care BNaR, instituție publică, și le-a asumat în fața utilizatorilor serviciilor sale. 

Cum l-a scos Ministerul Culturii basma curată pe Adrian Cioroianu

Investigația care nu a fost făcută vreme de 140 de zile este cea a Ministerului Culturii, instituția care astăzi îl intervievează pe unicul candidat la șefia BNaR pentru a evalua proiectul de management în baza căruia candidatul va primi - sau nu - un mandat de director general pentru cinci ani.

Ministerului Culturii, condus de Raluca Turcan, are instrumente instituționale pentru a cerceta și sancționa eventualele abateri ale șefilor instituțiilor din subordine. Nu a făcut-o, însă, și nici nu a explicat publicului vreodată, în intervalul 1 martie - 18 iulie 2024, de ce comportamentul public al interimarului de la BNaR nu a fost evaluat / investigat. 

Ministrul Raluca Turcan l-a recompensat în schimb pe Cioroianu - prin ordin de ministru - cu încă două mandate de interimar, ambele emise și intrate în vigoare după incidentul divulgării pe Facebook a unor date protejate de lege.

Primul flic-flac: „Avem vreo cinci puncte de vedere”

Raluca Turcan a dat prima declarație pe tema conduitei lui Adrian Cioroianu la 1 martie, a doua zi după ce acesta a divulgat subiectul investigației Emiliei Șercan, pe care a și amenințat-o în mai multe comentarii pe Facebook („să nu amestece BNaR, că o va lua” sau„o face, o primește”).

„Sunt două perspective”, a spus Turcan, într-o primă declarație pentru Hotnews. „Una de legalitate și una de corectitudine în relația cititor - director de instituție în speța aceasta. Din perspectiva legalității, o să verific dacă există o problemă de încălcare a legii, iar din perspectiva corectitudinii cred că această afirmație nu trebuia făcută în mod public de domnul Cioroianu”. (Precizare: consultarea unor lucrări din patrimoniul BNaR nu presupune interacțiunea cititorului cu directorul instituției).

Ulterior, la audierile din comisia de specialitate a Camerei Deputaților - unde Turcan a fost invitată la 12 martie, alături de Adrian Cioroianu, pentru explicații - acel „dacă există o problemă de încălcare a legii” din declarația de presă a luat forma unei complicate dileme juridice pe care, potrivit ministrului Culturii, doar o instanță o poate rezolva.

„Deja aici există niște nuanțe puțin mai delicate pentru că am solicitat un punct de vedere juridic - dacă a fost încălcată legea cu privire la gestionarea datelor cu caracter personal și am primit două puncte de vedere”, a spus Turcan la audierile din 12 martie. 

„Și, vorbind mai îndeaproape cu specialiști de o parte și de alta, avem vreo cinci puncte de vedere. Ca atare, dacă acest aspect, să spunem, nu a putut fi reglat tranșant din perspectivă juridică, și există anunțuri că se vor adresa instanței, atunci cred că instanța va fi cea care va trebui să se pronunțe din perspectivă juridică”.

„Ministerul Culturii, prin sfera sa de activitate, nu are competență în domeniu”

În final, Ministerul Culturii și-a comunicat în scris, la 25 aprilie, decizia de a nu investiga în niciun fel conduita managerului interimar al BNaR, al cărui mandat de interimar îl prelungise discret, începând cu 17 aprilie, pentru o perioadă de 60 de zile. 

Decizia apare într-un răspuns la memoriul prin care Emilia Șercan a cerut ministrului Culturii, la 4 martie, să dispună un control prin care să stabilească dacă managerul BNaR „și-a îndeplinit în mod legal atribuțiile de serviciu în raport cu situația descrisă mai sus și cu prevederile legale care reglementează activitatea Bibliotecii Naționale a României”. 

Răspunsul Ministerului Culturii, transmis după 52 de zile și repetate insistențe, este datat 25 aprilie 2024, ora 12:32 - aceeași zi în care instituția a postat pe site, la ora 10:26, anunțul concursului pentru postul ocupat de interimarul Cioroianu. În mesajul de răspuns, ministerul își explică decizia de a nu-l investiga pe Adrian Cioroianu.

Primul motiv invocat: legat de divulgarea unor date confidențiale, „Ministerul Culturii, prin sfera sa de activitate, nu are competență în domeniu, Ministerul Culturii neavând competențe legale în acest domeniu” (redundanța aparține ministerului - n.r.). 

Cât despre celelalte „aspecte pertinente” sesizate de Emilia Șercan - referire, posibil, la amenințările lui Cioroianu - acestea „vor rămâne în atenția Corpului de Control al ministrului, în vederea verificării celor semnalate, cu ocazia următorului control care va fi dispus la această instituție”. 

Cu o rezervă, însă: „orice control, în această speță, luăm în calcul a fi programat după pronunțarea autorității competente în domeniu” - mai exact după verdictul Autorității pentru Protecția Datelor, instituția care se ocupă de datele personale (și care și-a emis deja, la 16 iulie, propriul verdict).

În fapt, ministerul are suficiente instrumente pentru a-l investiga pe șeful unei instituții din subordine. Dacă are mandat de la ministru, de exemplu, Corpul de control poate face verificări ale cauzelor „care au condus la încălcarea unor dispoziții legale”, poate identifica „persoanele care se fac responsabile de încălcările prevederilor legale” și poate propune măsuri pentru „tragerea la răspundere, conform legii, a persoanelor responsabile”. 

Corpul de control poate îndeplini, de asemenea, „orice alte atribuții date în competența sa prin lege sau din dispoziția ministrului”.

Ce spune contractul încheiat de minister cu Cioroianu

Ministerul Culturii și managerul unei instituții subordonate au, în plus, o relație contractuală. Orice contract de acest tip include prevederi explicite despre drepturile și obligațiile părților. 

Adrian Cioroianu a semnat cu Ministerul Culturii 13 astfel de contracte, câte unul pentru fiecare interval de maximum 120 de zile dintr-un interimat care a început la 1 septembrie 2021. 

Termenul de 120 zile pentru mandatul interimar nu e prevăzut explicit de lege, ci e un artificiu folosit pentru ocolirea legii. Aceasta spune că ministerul e obligat să organizeze, după vacantarea postului, „un nou concurs de proiecte de management în maximum 120 de zile calendaristice de la desemnarea managerului interimar”. Prin acest artificiu, Cioroianu ocupă deja 1.052 de zile un post pentru care ministerul a preferat să nu organizeze un concurs. 

Interimatul la conducerea BNaR este, de altfel, o tradiție. Din 2014 și până în această primăvară, când Cioroianu s-a folosit de o informație nepublică pentru a se răzbuna pe un jurnalist care scrisese pe Facebook că în spațiile de lectură de la BNaR sunt 16,6 grade, la șefia BNaR s-au perindat opt interimari și un singur director care a ocupat postul prin concurs.

Cariera la BNaR a lui Cioroianu - fost ministru de Externe, vreme de un an, în cabinetul Tăriceanu, și apoi fost ambasador al României la UNESCO - a început la 1 septembrie 2021, când fostul ministru Bogdan Gheorghiu l-a numit manager interimar pentru o perioadă de 120 de zile. Niciunul dintre cei trei miniștri care s-au succedat între timp la conducerea ministerului - Bogdan Gheorghiu (PNL), Lucian Romașcanu (PSD), Raluca Turcan (PNL) - nu a declanșat procedurile legale de organizare a concursului. 

Iată lista completă ordinelor de ministru al culturii în baza cărora Cioroianu a condus Biblioteca Națională în ultimele 34 de luni:

1. O.M.C. nr. 827/26.08.2021 - numire în funcția de manager interimar

2. O.M.C. nr. 1254/27.12.2021 - prelungire

3. O.M.C. nr. 155/24.02.2022 - prelungire

4. O.M.C. nr. 318/24.05.2022 - prelungire

5. O.M.C. nr. 355/27.06.2022 - prelungire

6. O.M.C. nr. 551/23.08.2022 - prelungire

7. O.M.C. nr. 900/20.10.2022 - prelungire

8. O.M.C. nr. 23/16.01.2023 - prelungire

9. O.M.C. nr. 159/12.04.2023 - prelungire

10. O.M.C. nr. 592/21.08.2023 - prelungire

11. O.M.C. nr. 795/20.12.2023 - prelungire

12. O.M.C. nr. 299 / 17.04.2024 - prelungire pentru 60 de zile calendaristice începând cu 18.04.2024 (prima prelungire de după incidentul de divulgare din 29 februarie)

13. O.M.C. nr. nr. 558 / 13.06.2024 - prelungire pentru 60 de zile calendaristice începând cu 17.06 (a doua prelungire de după incidentul de divulgare din 29 februarie)

Aceste 13 O.M.C.-uri, cum sunt prescurtate ordinele de ministru, înseamnă tot atâtea contracte prin care Cioroianu și-a asumat să respecte prevederi expres formulate privind datele și informațiile legate de BNaR și imaginea instituției. Două exemple:

Prin urmare Ministerul Culturii, care susține că „prin sfera sa de activitate nu are competență” în privința protecției datelor cu caracter personal, poate totuși analiza dacă cel pe care l-a numit în funcție a încălcat - sau nu - contractul pe care și l-a asumat. 

***

Poziția în care este astăzi Ministerul Culturii, ca urmare a deciziei de a cauționa conduita unui manager interimar care a expus instituția - nesocotind prevederi din legea penală, legile civile, regulamentele și codurile interne, dar și prevederile contractului bilateral încheiat cu ministerul de resort - este următoarea: în zilele care urmează, ministerul va anunța rezultatul celui de-al doilea concurs din acest an.

Dacă Adrian Cioroianu este într-adevăr unicul candidat care a depus un proiect de management și acesta va trece și proba interviului, atunci marțea viitoare managerul Cioroianu va fi audiat în calitate de suspect de procurori. 

În cazul în care Parchetul de pe lângă Tribunalul București îl va trimite în judecată, ministerul va fi nevoit să inițieze suspendarea contractul de muncă încheiat pe 5 ani cu Adrian Cioroianu din cauza prevederii contractuale care se referă la trimiterea în judecată „pentru fapte penale incompatibile cu executarea prezentului contract, până la ramânerea definitivă a hotărârii judecătorești”.