Urgență amânată. Un raport al Curții de Conturi arată că instruirea populației în caz de atac aerian nu a fost o prioritate pentru autorități

Oana Moisil

La mai bine de patru ani de la începerea invaziei ruse în Ucraina, statul român nu a prioritizat pregătirea adăpostirii populației în caz de conflict armat și se ocupă doar pe hârtie de ceva esențial: investițiile în adăposturi de protecție civilă. 

Recomandări din 2025 pentru îmbunătățirea situației adăposturilor rămase la nivelul anilor 1970

Într-un raport al Curții de Conturi din martie 2025 se precizează că „activitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian nu a reprezentat o prioritate în strategia de securitate națională și nici nu a fost elaborată o concepție privind modul în care, pe timp de pace, se face pregătirea adăpostirii populației în situație de conflict armat”. 

De asemenea, raportul arată că „reglementările privind activitatea de adăpostire a populației în caz de conflict armat și dotarea majorității adăposturilor de protecție civilă și a punctelor de comandă sunt rămase la nivelul anilor ‘70”. 

Pe scurt, dacă mâine se aude sirena de alarmare, românii nu au fost pregătiți de autorități cum să reacționeze, unde să se ducă imediat sau ce să ia cu ei în caz de atac armat. 

Adăposturile din strategiile naționale de apărare

În Strategia Națională de Apărare a Țării din 2020-2024 nu se regăsește nicio referire la adăposturile pentru populație, adică la buncăre. În ultima strategie (2025-2030), se regăsește doar o referință la acestea, dar nu este specificat concret niciun program de finanțare. Se face referire la fondurile europene și alte surse externe, dar și la bugetul național, fără să se exemplifice exact sursele și sumele.

Fragment din Strategia Națională de Apărare a Țării

PressOne a arătat, în martie 2026, cum informațiile necesare pentru dotarea unui adăpost de protecție civilă de la nivelul unei asociații de proprietari din București sunt contradictorii, iar sarcina de a face lumină printre ele pică pe umerii proprietarilor. 

„Se mai recomandă să avem și o rezervă de hrană. Dar o să mă duc la ei (n.red. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență) să-i întreb unde le pun pe alea. Că dacă le pun eu pe un perete, vine unul și zice că nu le-am pus bine și să le mut”, susține George Gutuim, administrator într-un bloc din Sector 2 din București la subsolul căruia figurează un adăpost de protecție civilă, care a fost recondiționat din banii proprietarilor. 

În ceea ce privește normele tehnice pe care ar trebui să le respecte buncărele existente, specialiștii de la Universitatea Tehnică de Construcții București au precizat, pentru Curtea de Conturi, că „există o discrepanță majoră între vechile normative pentru adăposturi și reglementările tehnice pentru clădiri și instalații în vigoare, ceea ce poate duce la lipsa de conformitate a adăposturilor cu cerințele de securitate actuale”. 

Pe lista recomandărilor venite din partea Universității de Construcții se precizează că este esențial ca normele tehnice să fie actualizate, „având în vedere contextul geopolitic actual, marcat de tensiuni și conflicte regionale care implică riscuri sporite pentru securitatea civilă”. 

O ușă etanșă ar trebui să se găsească la intrarea în fiecare adăpost de protecție civilă. Foto: PressOne/Lavinia Niță

Specialiștii fac referire la războiul din Ucraina, dar și la atacurile cibernetice care evidențiază necesitatea unor măsuri de protecție civilă moderne. De asemenea, menționează și nevoia de-a consolida adăposturile cu „măsuri suplimentare de etanșare, ventilație și filtrare a aerului, pentru protejarea populației în fața noilor tipuri de amenințări”. 

Un cuplu din conducerea Colegiului Psihologilor, în conflict de interese: câștigă milioane din teste obligatorii pentru accesul în profesie

Un cuplu din conducerea Colegiului Psihologilor din România (COPSI) - Florin Alin Sava și Laura Pătruț - a obținut, în ultimii ani, un profit de milioane de lei din vânzarea bateriilor de teste psihologice obligatorii pentru accesul în profesie sau avansarea în treaptă. 

O membră din conducerea Colegiului Psihologilor a ajuns în funcție pe baza unor informații false din CV

Laura Pătruț, președinta Comisiei muncii și membră în Comitetul Director al Colegiului Psihologilor din România, a ajuns în pozițiile de conducere fără să îndeplinească condițiile minime de vechime și pregătire profesională cerute de regulamentul instituției, arată documente oficiale din dosarul profesional intrate în posesia PressOne. 

Tot în raportul Curții de Conturi, Academia Tehnică Militară a recomandat utilizarea, în primă fază, a adăposturilor existente, dar au subliniat că este nevoie de intervenții pentru refacerea întregii funcționalități a buncărelor, precum și de „adoptarea unor soluții de adăposturi mobile (utilizând elemente prefabricate) pentru zone care pot deveni vulnerabile (zone de graniță), iar pe termen lung, implementarea unor norme actualizate și adoptarea unui pachet legislativ care să impună respectarea acestor norme, cel puțin pentru viitoarele proiecte”.

Nu în ultimul rând, în raport apare și precizarea conform căreia „proprietarii sau beneficiarii de dotație a subsolurilor amenajate ca adăposturi de protecție civilă au obligația de a le menține în permanentă stare de exploatare”. Precizarea este dublată și de legea privind protecția civilă. 

Tot legea privind protecția civilă definește care sunt construcțiile pentru care este obligatoriu să existe adăposturi de protecție civilă. Printre acestea sunt spitalele, oricât de mică le-ar fi capacitatea de adăpostire. 

Informațiile primite de PressOne de la IGSU arată că nouă spitale din România nu au adăposturi funcționale. Acestea sunt: Spitalul Județean de Urgență Alba, Spitalul Județean de Urgență Brăila, Spitalul Județean Arad, Spitalul Ovidius Clinical Hospital, Spitalul Municipal din Târgu Secuiesc, Spitalul Orășenesc din Întorsura Buzăului, Spitalul Județean din Sibiu, Spitalul de Psihiatrie din Sibiu și Spitalul TBC din Sibiu.

Ministru Predoiu are alte cifre decât Inspectoratul General pentru Situații de Urgență 

În noaptea de 28 spre 29 mai, cetățenii din Galați au avut la dispoziție doar câteva minute să se adăpostească de drona care a lovit un bloc de 10 etaje din municipiu. Aceștia au fost alertați de alarme aeriene și de un mesaj RO-Alert în care scria, la fel ca în toate mesajele primite în ultimii ani, să se refugieze în beciuri sau în adăposturi de protecție civilă. 

Problema, așa cum a arătat deja PressOne, este că doar 9,4% din cele 5.770 de adăposturi de protecție civilă din toată țara sunt funcționale. Procentul este și mai mic în Galați. 

În declarațiile pe care le-a făcut pe 29 mai, ministrul de Interne Cătălin Predoiu a declarat:

Datele oferite de ministru privind situația adăposturilor din Galați, pe care a spus că le are de la autoritățile locale, nu corespund cu datele oficiale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Conform IGSU, în tot județul Galați sunt 206 adăposturi, din care doar 7 sunt funcționale, adică 3,4%. 

Acestea ar putea adăposti în jur de 900 de persoane din cei aproape 500.000 de locuitori înregistrați în județ, adică sub 1%. 

Încă nu sunt date suficiente 

În martie 2025, adică la trei ani de la începerea invaziei ruse din Ucraina, raportul Curții de Conturi arăta că nu se cunoaște numărul oficial al adăposturilor de protecție civilă și al adăposturilor simple (alte spații de adăpostire) care se pot amenaja în situația unui conflict armat. 

Câteva luni mai târziu, IGSU le-a inventariat aproape pe toate, excepție făcând cele din București, Ilfov și Cluj. În urma acestei analize, a reieșit faptul că doar 545 din 5.770 din buncărele inventariate sunt complet funcționale. În ele ar putea fi adăpostiți doar puțin peste jumătate de milion dintre cetățenii din țară. 

„Capacitatea de adăpostire a celor 5.770 de adăposturi de protecție civilă menționate este de aproximativ 650.000 de persoane”, se arată într-un răspuns oferit PressOne de către IGSU în luna martie a acestui an. 

Într-un răspuns din 2025 pentru Curtea de Conturi, IGSU a menționat faptul că „în România, legislația actuală nu prevede” care este numărul de oameni care ar trebui să beneficieze pe protecție. De asemenea, încă nu există o reglementare națională sau europeană care să menționeze nivelul minim de adăpostire a populației.

Conform raportului, nu se știe care este numărul celor care „se mobilizează, se evacuează și populația care trebuie protejată (răniții și bolnavii, combatanți sau necombatanți, și persoanele civile care nu participă la ostilități și care nu prestează nicio muncă cu caracter militar), așa cum este prevăzută în Convenția de la Geneva”.

Amenințări pe cer

Concluziile din raportul Curții de Conturi capată și mai mare greutate când este pus în oglindă cu realitate din teren. 

În ultimii trei ani, românii care locuiesc aproape de granița cu Ucraina simt războiul mai aproape decât cei care doar citesc despre el în știri. Mesajele RO-Alert despre obiecte care pot cădea din cer au devenit o normalitate, iar de mai multe ori s-au și adeverit. 

Din 2022 și până-n prezent, au fost înregistrate peste 90 de atacuri pe teritoriul ucrainean aproape de graniţa cu România, arată informațiile de la Ministerul Apărării Naționale, iar „în 47 situaţii au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României”.

Zona unde, în septembrie 2023, ar fi căzut și explodat o dronă rusească, Plauru, Tulcea, Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

În 2023, în România au fost găsite resturi de aparate de zbor fără echipaj de patru ori – în toate cazurile, în Tulcea. În același județ, pe 16 mai 2026, era descoperit „un proiectil reactiv nedirijat”, într-o curte abandonată din localitatea Pardina, iar pe un câmp din apropiere a fost găsit, în aceeași zi, un motor care părea să fie de la o dronă și un crater cu diametrul de 1,5 metri și adâncimea de 1 metru. 

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, doar în județul Tulcea au fost emise peste 60 de mesaje RO-Alert prin care oamenii erau îndemnați să se adăpostească în beciuri sau adăposturi de protecție civilă.  

Oamenii din Galați au primit primul RO-Alert referitor la pericolul căderii de obiecte din cer în septembrie 2023. Până pe 29 mai, când o dronă a lovit un bloc de 10 etaje din municipiul Galați și i-a băgat în spital pe o femeie și pe fiul ei, încă existau speranțe că teritoriul României este atins doar din greșeală de resturi de drone. 

După mai bine de trei ani și numeroase blocaje din partea AUR și a altor formațiuni extremiste, România are o lege anti-drone care permite militarilor să le doboare, dar aceasta nu a fost aplicată în cazul de la Galați. 

„Avem una din cele mai avansate legi care ne permite sa neutralizăm dronele ce pătrund neautorizat în spațiul aerian național. Însă aceasta nu înseamnă că putem folosi armamentul letal în mod discreționar. Putem face uz de armă, însă numai dacă siguranța cetățenilor nu este pusă în pericol”, susțin reprezentați ai Ministerului Apărării Naționale într-un video postat pe Facebook. 

De asemenea, ordonanța guvernamentală privind împrumuturile din programul SAFE, prin care s-a putea achiziționa drone, sisteme antiaeriene sau muniție, a fost atacă de PSD la Curtea Constituțională a României, iar AUR a sesizat Avocatul Poporului care, la rândul său, a trimis către CCR ordonanța în cauză. 

Drona care a lovit blocul din Galați este de proveniență rusească, spune președintele Nicușor Dan

Conform ultimelor declarații publicate de președintele României pe pagina sa de Facebook, „drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. (...) Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice ГЕРАН-2, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă”.

Potrivit președintelui Dan, drona care a căzut în noaptea de 28 spre 29 mai pe un bloc din Galați este de proveniență rusească. Foto: Facebook/Nicușor Dan

În postarea sa de pe 31 mai, președintele mai spune că „siguranța cetățenilor români și integritatea teritoriului național sunt obligații fundamentale ale statului român și vor fi apărate cu toată fermitatea”.

În ceea ce privește pașii concreți pe care statul român îi face ca urmare a incidentului cu dronă din Galați, Ministerul Apărării Naționale a declarat că a semnat un contract pentru furnizarea a trei sisteme de apărare antiaeriană. Contractul este în valoare de aproape un miliard de euro și face parte din programul SAFE.

În același timp, pregătirea populației pentru situații de risc pare să se reducă, nu de puține ori, la exerciții pentru „Miercurea Alarmelor”, când, în toată țara, are loc testarea sirenelor de alarmare. În martie, exercițiul a fost amânat ca urmare a declanșării de către SUA și Israel a războiului din Iran. 

„În urma unei evaluări interne privind contextul actual de securitate și necesitatea unei informări publice mai ample, a fost decisă amânarea exercițiului de alarmare publică „Miercurea Sirenelor”, a precizat Ministerul Afacerilor Interne. 

Printre recomandările făcute de Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, se numără încurajarea populației „să acceseze toate mijloacele de informare pe care le avem, fiipregătit.ro, să descarce aplicația Departamentului pentru Situații de Urgență, să intre și să se informeze de pe site-urile Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, să fie interactivă cu noi, de ce nu – să vină cu propuneri, să vină cu întrebări ca să clarificăm anumite aspecte care trebuie să fie clarificate pentru populație.”