Un litoral sfâșiat de rechinii imobiliari. Cum se vede, din satelit, transformarea stațiunilor românești

Răzvan Filip

Reporter

PressOne a folosit Google Earth pentru a vedea cum s-au transformat, în ultimele decenii, anumite stațiuni de pe litoralul românesc. Am descoperit o zonă costieră săracă în plaje sălbatice și spații verzi, dar bogată în betoane și șezlonguri. Vinovații transformării? Corupții care au administrat, timp de 2 decenii, localitățile de la malul mării, dar și partenerii lor din sectorul imobiliar.

Năvodari sau ce se întâmplă când primarul însuși e rechin imobiliar

„Tabăra de copii este mare cât Albania. Năvodariul nu poate să devină oraș turistic fără să includă și tabără de copii. Și în condițiile actuale am făcut demersuri să le preluăm și clădirile”, avertiza fostul primar al Năvodariului, Nicolae Matei, pe la începuturile carierei de edil. Se referea la taberele de copii construite în timpul comunismului și pe care, în doar 8 ani, a reușit să le privatizeze cu forța, prin apropiați și firme ale familiei. 

O plajă sălbatică din Năvodari a fost înlocuită de betoane și șezlonguri. Imagini via Google Earth

Operațiunea respectivă și alte fapte de corupție comise când era primar i-au adus dosare penale, multiple arestări și condamnări, însă efectele haosului imobiliar au rămas și sunt vizibile din satelit. Taberele de copii, deși pierdute până la urmă în instanță, zac astăzi în paragină. 

Transformarea Năvodariului, zona Mamaia Sat, între 2006 și 2022. Imagini via Google Earth

În jurul lor, boom-ul imobiliar încurajat de Matei a creat un Frankenstein urbanistic, astfel că stațiunea-oraș cu greu mai poate fi deosebită de un cartier-dormitor de la marginea Bucureștiului, de exemplu.

Spațiile verzi au fost înlocuite aproape în totalitate de blocuri de 8-10 etaje care funcționează în regim de „aparthotel”, iar reportajele de la fața locului continuă să ilustreze și azi, fără Nicolae Matei la butoane, o localitate care arată mai mult a șantier decât a stațiune la malul mării. 

Mamaia, un Năvodari pe steroizi

O poveste similară întâlnim și puțin mai jos pe hartă, în Mamaia. O fâșie de pământ situată între lacul Siutghiol și Marea Neagră, Mamaia era cândva considerată „Perla Litoralului” românesc. Stațiunea a fost construită aproape de la zero de comuniști, ca loc de evadare pentru muncitorul sătul de oraseșle hiper-industrializate în care-și petrecea 99% din timp. Potrivit unui reportaj B365, ea a fost gândită de arhitecți ca „o oază de verdeață” în care fiecărui turist ar fi trebuit să-i revină 9 metri pătrați de plajă.

Transformarea unei bucăți din stațiune în 18 ani. Imagini via Google Earth

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Între timp, arhitectura modernistă și „plantațiile de măslini pitici” au fost înlocuite de ambiția clanului Mazăre-Constantinescu de a se îmbogăți cu orice preț. Fostul primar al Constanței și fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, au patronat un sistem de retrocedări ilegale prin care patrimoniul public și privat al județului a fost văduvit de supravețe mari de teren, în valoare de peste 100 de milioane de euro.

Faptele i-au adus lui Radu Mazăre o condamnare de 9 ani de închisoare (a stat doar 5), dar fața stațiunii (și a județului) a fost schimbată iremediabil. Multe schimbări se văd din satelit. Dacă în Mamaia anilor 2000, când haosul retrocedărilor deja începuse, încă mai existau urme de spațiu verde, astăzi peisajul ilustrat de Google Earth este dominat de construcții de toate felurile, locuri de parcare betonate și o plajă lărgită pentru a face față eroziunii costiere.

Costinești: stațiunea tineretului, dar și a imobiliarelor

Printr-un proces de „densificare” imobiliară a trecut și Costinești, considerată cândva stațiunea oficială a „Tineretului”. Fiecare reportaj TV sau de presă scrisă din ultimii ani observă, inevitabil, că în localitate s-a construit mult, kitschos și doar de dragul profitului. Nu neapărat la proporțiile din Năvodari și Mamaia, unde spațiile verzi și plajele au fost cotropite de ansambluri imobiliare imense, dar la un nivel suficient de ridicat încât Costineștiul să fie comparat astăzi cu un „cartier de vile” din București.

Transformarea Costineștiului în ultimii 20 de ani. Capturi foto via Google Earth

Potrivit jurnalistului Mălin Mușatescu, Costineștiul era înainte de Revoluție un sat verde, plin de arbori, în care nu simțeai căldura lunii august. Multe spații verzi s-au evaporat treptat și au fost înlocuite de unități private de cazare. Multe unități de cazare. Potrivit ultimului recensământ (2021), comuna Costinești are o populație permanentă de 3.121 de locuitori. Cu toate acestea, un material Hotnews din același an arăta că structurile clasificate drept hoteluri și pensiuni din localitae pot găzdui 150 de mii de oameni.

Cum s-a transformat zona din jurul gării Costinești în 20 de ani. Imaginia via Google Earth

Dacă s-ar lua în calcul și clădirile în care practică „turism la negru”, capacitatea de cazare urcă la 400 de mii de oameni, susținea atunci un consultant în turism. Nu trebuie să-l credem pe cuvânt, pentru că înmulțirea locurilor de cazare se vede, din nou, cu ajutorul imaginilor capturate de sateliți.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€