Sevastopol, Crimeea/Rusia, august 2019. Suporterii lui Putin celebrează cinci ani de la anexarea de către Rusia. © Ruslan Shugushev | Dreamstime.com

„Un colaps economic al Rusiei s-ar putea să nu se producă niciodată”. De ce rezistă economia lui Putin și a oligarhilor săi

Rusia se va prăbuși economic „în cel mult doi ani”, mai ales dacă Occidentul va rămâne ferm și unit în sancțiuni, anticipau mai mulți economiști și profesori universitari, după invadarea Ucrainei. Între timp, studii și rapoarte internaționale arată că sancțiunile și costurile războiului „mușcă” din economia Federației Ruse, dar semnele unui colaps sunt încă departe. 

Și în prima parte a acestui an Rusia a încasat zeci de miliarde de euro de la statele europene pentru energia vândută, iar Fondul Monetar Internațional avertiza încă din 2021 că Moscova a făcut rezerve masive de bani de la anexarea Peninsulei Crimeea încoace, tocmai pentru a-și pregăti viitoarele acțiuni militare.

Între timp, și economiile europene suferă, iar scumpirile încep să provoace tulburări sociale și să scoată zeci de mii de oameni în stradă. PressOne l-a întrebat pe analistul economic Dragoș Cabat de ce rezistă Rusia și care ar putea fi urmările, dacă anticipatul colaps economic nu se va produce. 


Vrem să putem relata în profunzime despre evenimentele internaționale care afectează și viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Redacția PressOne

PressOne: Colapsul economic al Federației Ruse, anticipat de mulți specialiști, nu se produce. De ce?

Dragoș Cabat: Pentru că Rusia este o țară foarte mare și mai ales o țară cu resurse deosebit de bogate. Are gaze, petrol, produse agricole, după cum știm. Nu e o țară self sufficient, care să se poată susține singură absolut tot timpul, dar e țară foarte bogată. Și atunci trebuie să treacă o perioadă foarte lungă de timp până să intre cu adevărat în colaps. 

Nicio țară din lume nu intră în colaps așa de ușor. Pentru că sunt puține cele cu adevărat sărace, care nu au niciun fel de resurse naturale. Japonia este una dintre ele.
Rusia este o țară cu resurse naturale deosebite și atunci nu se vede acest efect de colaps la nivel de națiune. În plus, rușii obișnuiți trăiesc foarte modest. Cam cum trăiau românii în anii 90.

Și atunci nu există o scădere așa de brutală la nivelul lor de trai. Pur și simplu folosesc mai multe produse rusești decât importuri și trăiesc cam la fel ca înainte de război, cu minimul necesar pentru a supraviețui. Aceasta este situația rușilor de rând, nu a oligarhilor pe care îi vedem în presă sau a rușilor cu bani, din marile orașe. Ei sunt un procent de sub 10% din totalul populației. 

PressOne: Un raport al Fondului Monetar Internațional de anul trecut atrăgea atenția că Rusia a acumulat lichidități masive, a pus deoparte foarte mulți bani cash, din 2014 încoace. Rusia s-a pregătit așadar pentru acest război. Occidentul nu știa acest lucru? 

Dragoș Cabat: Ba da. Dar pentru Occident a fost mai important să cumpere gaze și petrol ieftine din Rusia și în felul ăsta chiar să alimenteze aceste rezerve. Când cumperi de un miliard de dolari zilnic, sigur că este ușor pentru Federația Rusă să acumuleze aceste resurse financiare. 

Europa știa, dar i-a convenit. Motorul Europei este alimentat cu petrol și gaz rusesc.

PressOne: 20 de miliarde de euro a plătit Germania Rusiei în prima jumătate a anului, pentru importuri de energie. La acest moment mai există vreun stat care „joacă dublu”, dacă îmi permiteți exprimarea? 

D.C.: Cu siguranță țări care nu sunt în Uniunea Europeană. India și China cumpără mai mult petrol și gaz rusesc, la prețuri de discount, prețuri foarte mici, în această perioadă. S-ar putea să fie și alte țări care cumpără petrol și gaze rusești sau care să mimeze că impun sancțiuni, pe care în realitate să le ocolească. Important este ca aceste țări să fie puține ca număr și marginalizate pe cât posibil. 

Pentru efortul de război al Rusiei nu este important cine îi cumpără gazele, ci să obțină sumele de bani cu care să poată plăti armament. 

PressOne: Anumiți experți vorbeau de o marjă de doi ani, timp limită de supraviețuire economică a Rusiei în fața sancțiunilor occidentale. Alții avertizează acum că un colaps economic total ar dura cu mult mai mult. Dvs. ce credeți?

D.C.: Un colaps economic total durează mult mai mult de doi ani și e posibil să nu se producă niciodată. Gândiți-vă până la urmă la Coreea de Nord, o țară fără prea multe resurse, nedezvoltată și care nu intră în colaps, indiferent de sancțiunile care i se aplică. 

Uitați-vă la Iran, de asemenea o țară cu resurse de gaze și petrol. supusă sancțiunilor și care tot nu intră într-un colaps total. Se poate vorbi însă de faptul că se încetinește foarte mult capacitatea de înarmare și de război a Rusiei, prin sancțiunile pe care le impun națiunile civilizate.

Încă o dată, Rusia, cu resursele pe care le are și cu un nivel general de trai foarte modest, nu are cum să intre în colaps nici în următorii 10 ani, chiar dacă ar continua sancțiunile. 

Rușii trăiesc prost și în frică. Foto: Anadolu Agency

PressOne: Sancțiunile de până acum vizează sectoarele financiar, comercial, energetic, transporturi, tehnologie, apărare. Cât se mai pot extinde sancțiunile? Vedeți o anumită intervenție punctuală, care să mai poată produce vreo durere Rusiei sau ușor-ușor se cam atinge un prag limită? 

D.C.: Da, ar mai exista ceva. S-au făcut pași și în acest sens, dar nu la fel de curajoși cum s-au făcut și în domeniile pe care le-ați menționat. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Să le fie blocat accesul tuturor oligarhilor și familiilor lor în toate țările Uniunii Europene și în toate țările lumii

Oligarhii ruși au foarte mulți bani plasați peste granițe. Dar este o măsură care ar lovi foarte mult în turismul și economiile țărilor dezvoltate, unde oligarhii ruși și-au parcat averile. Este o măsură care ar lovi foarte tare și la un alt nivel. Ar crea o uriașă nemulțumire față de conducerea Rusiei și de acolo ar putea veni o schimbare. 

PressOne: De ce nu se întâmplă asta?

D.C.: În primul rând pentru foarte mulți bani rusești sunt parcați atât în băncile europene, cât și în imobiliarele de peste tot. De la Londra până în Germania, Italia, SUA, oriunde doriți dvs. 

Peste tot sunt plasați bani rusești, bani negri, obținuți din afacerile cu statul și regimul de la Kremlin. Sunt banii oligarhilor și în acest moment nu există curajul politic să spui „nu mai dorim acest lucru”.

Pentru că asta va însemna cu siguranță suferință la nivelul țărilor dezvoltate, care vor pierde aceste venituri. Ar scădea prețurile la multe active cumpărate de ruși și al căror preț era susținut cu bani rusești, obținuți în moduri mai mult sau mai puțin legale. 

De la război la recesiune și tensiuni sociale 

PressOne: State din siajul Rusiei, precum Belarusul, care vin cu niște măsuri anacronice, dacă nu chiar comice, precum „interzicem inflația”, cât pot rezista?

D.C.: Nici în Belarus nivelul de trai al populației nu este foarte ridicat. Și câtă vreme este așa, se poate rezista mult timp. Gândiți-vă la noi, la români, cât timp am rezistat în comunism. Sigur, greu, cu mari eforturi. Dar țara rezistă. 

Gândiți-vă de asemenea la Cuba, Iran. Se rezistă pe termen lung, sigur, cu o nemulțumire a populației și cu o scădere și mai mare a nivelului de trai. 

PressOne: Înainte de război Federația Rusă avea ambiții financiare uriașe. Printre altele, propunea un sistem alternativ pentru agențiile americane și globale de evaluare financiară. Ce se alege de aceste ambiții și în ce măsură mai poate fi Rusia capabilă să genereze vreo schimbare?

D.C.: Rusia pierde ca imagine, putere și influență economică la nivel global. Rusia nu era nici înainte în primele șapte la nivel global, ca produs intern brut. Era depășită chiar de țări din BRICS, de Brazilia, Mexic. Sunt multe țări emergente care au un PIB mai mare ca al Rusiei. 

Nu este o putere economică foarte importantă, dar este o putere din perspectiva resurselor naturale pe care le are, cu atât mai mult cu cât aceste resurse erau foarte importante pentru țările Uniunii Europene. 

Rusia va pierde și mai mult din puterea pe care o are. De aceea nici nu-și poate permite să admită vreodată că a pierdut sau că pierde războiul din Ucraina. 

Mexic, Panama sau Chile au PIB-uri pe cap de locuitor mai mare decât Rusia. Vedere din Listvyanka, Rusia, chiar pe malul lacului Baikal. Foto: Ioana Epure

PressOne: Vorbiți de nivelul scăzut de trai din Rusia și statele ei partenere. Însă vedem un efect de domino în statele occidentale, unde oamenii nu sunt obișnuiți cu greul. Este și o luptă contra cronometru, din moment ce mișcările sociale de stradă încep să se producă, cum e cazul Franței și, cel mai probabil, se vor accentua? Cine e mai probabil să cedeze primul?

D.C.: Sigur că sunt probleme sociale și în Europa. Franța are probleme sociale indiferent de inflație. Ei au avut mișcări sociale în ultimii ani pentru că în momentul ăsta au o structură a populației care nu prea poate genera stabilitate. Disparitățile sociale sunt cele care lovesc foarte mult. 

La nivelul Uniunii Europene este foarte important ca liderii politici să transmită că sacrificiul războiului pe care de fapt îl duce Ucraina trebuie făcut, pentru a avea în viitor o lume mai bună și mai corectă. 

Este dificil de transmis acest mesaj, mai ales că oamenii din societățile civilizate s-au obișnuit „alintați”, cu un nivel de trai nemaiîntâlnit în istorie. Le este greu acum să renunțe la toate aceste „bucurii ale vieții materiale.” Cred că există într-adevăr o temere că mișcări sociale pot apărea în mai multe țări europene.

PressOne: Cât timp anticipați că va dura spirala inflaționistă? 

D.C.: 2023 va fi un an extrem de dificil. Dar această spirală inflaționistă, în opinia mea, nu se mai poate regla cu măsuri monetare sau fiscale. Singurul lucru care o poate regla natural, așa cum se întâmplă de fiecare dată, este recesiunea. 

O recesiune importantă, mai mare decât recesiunile cu care eram obișnuiți, ar putea să facă ca cererea de consum să scadă mult. Urmare a acestei recesiuni, prețurile ar scădea mult și am putea vedea o încetinire a inflației.

Altfel, dacă nu va exista voință politică și acceptarea acestei recesiuni la nivel mondial, atunci sigur, pot interveni Băncile Centrale, pot interveni guvernele să arunce bani în piață. Dar nu vor face altceva decât să auto alimenteze această inflație, care sigur nu va scădea în perioada următoare. 

PressOne: Sesizați disponibilitatea oamenilor politici de a arunca bani în piață, inclusiv în România? Noi cât de bine de pregătim pentru 2023 și ce va urma?

D.C.: Marea problemă e că politicienii gândesc în cifre electorale. Și cu un an-doi înainte de alegeri, din ciclul de patru ani, nu lasă economia să se autoregleze pin recesiune. Nu e o intervenție deloc populară în rândul politicienilor. Ei doresc voturi, iar voturile nu se iau atunci când economia scade. Nu există așadar această disponibilitate, nici în România și nici în altă parte din lume. 

PressOne: China amână, în timpul congresului cincinal, publicarea datelor economice. Ce așteptări sunt dinspre China, cât de grav ar putea fi declinul economiei chineze și cu ce consecințe? 

D.C.: Există această temere a analiștilor și a observatorilor, că s-a amânat publicarea datelor. Nu este normal, dacă vreți, pentru că de obicei aceste informații economice și statistice se dau mereu la aceeași dată, pentru a se crea predictibilitate.

Dar să nu uităm că nu vorbim de o țară democratică. Acum este Congres și s-ar putea să nu fie o decizie impusă de date economice dezastruoase, ci pentru că se așteaptă „lumina care să vină de la Congres”, care să spună ce au de făcut mai departe. Poate însemna că au vrut pur și simplu să pună evenimentele în ordinea importanței lor. 

Dar China este posibil să aibă în acest an o creștere economică de sub 4%, ceea ce pentru o astfel de țară este echivalent cu recesiune. Asta înseamnă că se pot accentua și acolo problemele sociale, în anii următori, dacă nu vor găsi modalități de la ieși la timp din această situație. China este obligată să aibă creștere economică foarte mare pentru a evita șomajul și problemele sociale.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...