Ultima gură de aer: de ce Europa trebuie să închidă acum, definitiv, porțile fermelor de blănuri

Bianca Dragomir

Din cuști în vitrine: martie 2026, momentul în care UE poate opri fermele de blănuri.

Zeci, sute de cuști din sârmă, mici și reci, aliniate ca niște sertare. Înăuntru: nurci, vulpi, câini enot, chinchille – animale născute să alerge, să înoate, să sape, să exploreze. Doar că picioarele lor nu ating niciodată pământul sau apa. Într-o fermă de blănuri din Europa, mișcarea animalelor se termină la câțiva pași. Totul e repetitiv: mersul în cerc, rosul barelor, frică, răni. Acolo animalele nu aud sunetul pădurii. Aud doar metalul. Văd rareori sau niciodată soarele. Imaginează-ți pentru câteva secunde că ești o nurcă și picioarele tale nu ating niciodată pământul sau apa. Nu este doar o imagine tristă, ci realitatea zilnică pentru milioane de animale din Uniunea Europeană.

Ne aflăm într-un moment cheie. Până în martie 2026, Comisia Europeană trebuie să anunțe dacă va propune o interdicție legislativă la nivelul UE privind creșterea animalelor pentru blană – sau va alege, din nou, cosmetizări și standarde „mai bune”. Ne întrebăm: ce fel de „eleganță” justifică decizia ca un animal să-și petreacă viața într-o cutie de sârmă și apoi să moară în condiții brutale? Această decizie poate fi șansa de a pune capăt unei industrii care a supraviețuit mult peste termenul său de valabilitate morală. 

Cum te poți implica? Semnează și tu scrisoarea deschisă către comisarul european AICI. Este timpul să închidem cuștile, definitiv.

Andreea Roseti, director de țară pentru România al Humane World for Animals, declară: „Interzicerea fermelor de blănuri în România arată clar că schimbarea este posibilă atunci când vocea oamenilor este ascultată. Țara noastră se alătură celorlalte state membre ale Uniunii Europene care au spus deja «nu» acestei industrii crude, demonstrând că bunăstarea animalelor este o prioritate reală. Dacă am reușit să obținem această schimbare în România, putem face același lucru și la nivel european. Este momentul ca întreaga Uniune Europeană să pună capăt fermelor de blănuri și să arate că valorile de compasiune și responsabilitate față de animale sunt cu adevărat comune. Fiecare semnătură contează!”

Humane World for Animals este unul dintre actorii principali ai campaniei pentru o Europă fără blănuri. FOTO: Humane World for Animals

O decizie care poate schimba definitiv soarta a milioane de animale chinuite

Pentru prima dată există un mandat public masiv: inițiativa cetățenească europeană Fur Free Europe / Europa Fără Blănuri, susținută de Humane World for Animals, a strâns peste 1,5 milioane de semnături validate de la cetățeni europeni și a fost depusă oficial la Comisia Europeană. Pentru prima dată, există și verdictul științific clar, cerut chiar de Comisie: suferința este sistemică, iar cușca – chiar „îmbunătățită” – rămâne imorală! Decizia ține aproape în exclusivitate de portofoliul comisarului pentru Sănătate și Bunăstare Animală, Olivér Várhelyi.

Humane World for Animals a fost unul dintre actorii principali ai campaniei pentru o Europă fără blănuri: a documentat, prin investigații și materiale de pe teren, realitatea cruntă din ferme, a lucrat direct cu decidenți politici și coaliții naționale, cu rețeaua Fur Free Alliance și ONG-uri partenere pentru a combate încercările industriei de a cosmetiza practicile și a presa Comisia Europeană să propună o interdicție legislativă clară. 

Însă, această fereastră se închide repede. Dacă după verdictul EFSA și după peste 1,5 milioane de semnături validate Comisia evită interdicția și merge pe jumătăți de măsură, cel mai probabil industria va folosi anii de tranziție ca să tragă de timp, să mute producția, să ofere o nouă imagine aceleiași practici. O decizie timidă în 2026 ar îngropa, probabil pentru mult timp, singura șansă de a avea reguli egale și o soluție europeană.

Permiterea continuării creșterii animalelor pentru blană intră în conflict cu principiile existente ale UE privind bunăstarea animalelor, care recunosc animalele ca ființe simțitoare. Continuarea acestei practici contrazice abordarea UE „O singură sănătate” (One Health), care recunoaște interconectarea dintre sănătatea umană, animală și a mediului.

Foto: Kristo Muurimaa

Suferința din spatele „luxului”

AUDIO. „Ia dă-ți tu voie să vedem ce-i cu păsărica ta.” Înregistrare șocantă din cabinetul lui Ion Duvac, membru în comisia în care sunt analizate cazurile de abuz din Colegiul Psihologilor

Ion Duvac, doctor în psihologie și membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, își hărțuiește sexual pacientele prin propuneri sexuale explicite și cere poze cu părțile intime ale femeilor, încă de la prima ședință, potrivit unei înregistrări ajunse în posesia redacției.

Muncitori din Asia și Africa, aduși în România fără reguli clare: un proces de un an, costuri netransparente și lipsa instrumentelor juridice pentru controlul pieței

Până acum statul român nu s-a implicat deloc în reglementarea importurilor forței de muncă, altfel decât oferind anual contingente de permise de muncă a câte 100.000. Cifră care, pentru 2026, a scăzut la 90.000.

Până acum, ori de câte ori s-a discutat despre blana de fermă, industria a împins în față „soluții umane” — cuști puțin mai mari, medii cu mici îmbunătățiri, absența foamei prelungite, confort termic —, de parcă problema adevărată nu nu ar fi însăși ideea de a ține animale sălbatice captive pentru un produs de lux. În realitate, nu există o modalitate umană de a crește un animal sălbatic în cușcă. Opinia științifică a European Food Safety Authority (EFSA, în română Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) este clară: sistemele actuale nu pot satisface nevoile complexe ale nurcilor, vulpilor sau chinchillelor. În aceste „fabrici de blană”, animalele experimentează un stres atât de profund încât recurg frecvent la automutilare, canibalism și mișcări disperate de-a lungul gratiilor. Concluzia EFSA este greu de ocolit: în sistemele actuale, problemele majore de bunăstare nu pot fi prevenite sau reduse substanțial. Alternativa ar cere „un alt sistem” adică investiții uriașe și transformări care fac modelul economic neviabil, de aceea răspunsul realist este oprirea practicii.

Incapacitatea de a manifesta comportamente naturale esențiale duce la suferință psihologică severă, evidențiată prin mers repetitiv de-a lungul cuștii, rotiri în cerc, automutilare și canibalism.

Animalele crescute și ucise pentru blana lor sunt, de fapt, crescute pentru un produs de lux, azi adesea folosit ca ornament: un guler, un pompon, o fâșie pe glugă. Tocmai de aceea, fiecare detaliu al fermelor e construit pentru eficiență și cost minim, nu pentru viață. EFSA descrie consecințe recurente: restricție de mișcare, imposibilitatea de a explora și de a căuta hrană, sub- sau supra-stimulare senzorială – toate legate de dimensiunea și „sterilitatea” cuștilor. Iar când „mediul” este, de fapt, un grătar de sârmă, nu vorbim doar de disconfort, ci de o existență crudă. 

Apoi vine finalul: uciderea în masă, rapidă, standardizată. Moartea lor este la fel de lipsită de demnitate ca viața pe care o duc. Pentru a nu deteriora blana – produsul final – se folosesc metode precum gazarea sau electrocutarea, concepute pentru eficiență economică, nu pentru a scuti animalul de durere. Tot acest calvar are loc pentru a satisface cerințele frivole ale unei industrii de lux care are deja nenumărate alternative etice.

În „fabricile de blană”, animalele experimentează un stres atât de profund încât recurg frecvent la automutilare, canibalism și mișcări disperate de-a lungul gratiilor.

O bombă cu ceas pentru sănătatea publică

Pandemia de COVID-19 ne-a dat o lecție pe care nu avem voie să o uităm: cât de fragili suntem în fața bolilor zoonotice. Fermele de blănuri — unde mii de animale sunt ținute în condiții de aglomerare extremă —, pot deveni mediul ideal pentru mutația virusurilor. Am văzut deja focare de SARS-CoV-2 în fermele de nurci, sau gripă aviară înalt patogenă în ferme de blănuri din Spania și Finlanda, care au dus la sacrificări în masă (peste 50.000 de animale) și au pus în pericol comunitățile umane. 

Oamenii de știință avertizează că aceste locuri pot fi echivalente cu piețele de animale vii din Asia în ceea ce privește riscul pandemic. Raportul Griffin Carpenter (studiu realizat de către economistul Griffin Carpenter care a calculat costurile reale ale industriei blănurilor din UE, publicat în 2025) tratează explicit riscurile zoonotice ca parte a „costului complet” al industriei. Pe scurt, cuștile, densitatea, stresul și fluxul constant de animale creează condiții ideale pentru apariția și circulația bolilor.

Cum te poți implica? Semnează și tu scrisoarea deschisă către comisarul european AICI. Este timpul să închidem cuștile, definitiv.

„Dirty Footprint” nu e o metaforă

Blana are reputația unui produs „natural”, dar costul ei ecologic e uriaș. Raportul Fur’s Dirty Footprint arată că, dintre mai multe materiale analizate, blana de nurcă, vulpe saucâine enot are cele mai mari emisii în aer, consum de apă și poluare a apei per kilogram; pentru nurcă, amprenta de carbon a 1 kg de blană este de 31 de ori mai mare decât a bumbacului. Iar povestea nu se oprește la carbon: fermele produc cantități uriașe de dejecții, iar prelucrarea pielii presupune apă, sare și un cocktail de substanțe chimice ca să împiedice putrezirea „materiei prime”.

Raportul economistului Griffin Carpenter adaugă un unghi rar discutat: costurile de mediu se traduc în bani. Doar pentru sectorul fermelor de blănuri din UE, costurile anuale de mediu estimate (poluare, resurse, disconfort local și specii invazive) ajung la 226 milioane de euro. Iar particulele fine rezultate din emisiile de amoniac — un efect colateral al dejecțiilor - nu rămân doar „la fermă”. Se dispersează, contribuie la probleme respiratorii și, în unele analize, impactul trece granițele.

Foto: Kristo Muurimaa

Spre deosebire de majoritatea speciilor crescute pentru hrană, animalele crescute pentru blană nu sunt domesticite și sunt fundamental nepotrivite pentru condiții de creștere intensivă. Practicile de reproducere au prioritizat adesea calitatea și cantitatea blănii în detrimentul bunăstării și sănătății animalelor.

Totodată, animalele care reușesc să evadeze din aceste ferme, precum nurca americană sau câinele enot, devin specii alogene invazive care distrug biodiversitatea locală. Este un paradox dureros: în timp ce UE încearcă să protejeze speciile native, permite în continuare funcționarea unor unități care amenință direct aceste eforturi de conservare.

Mitul beneficiului economic

Deseori, industria blănurilor invocă argumentul economic pentru a-și justifica existența. Însă cifrele spun o altă poveste. Sectorul este în declin accentuat, cu o scădere de 86% a numărului de animale ucise în ultimul deceniu. Raportul „A full-cost account of the EU fur industry” arată că această industrie generează o valoare adăugată brută negativă.

În realitate, povara economică totală pentru cetățenii UE, după calcularea costurilor de mediu și de sănătate publică, este estimată la 446 milioane de euro anual. Industria supraviețuiește prin inerție politică și subvenții, oferind doar aproximativ 2.048 de locuri de muncă la nivelul întregii Uniuni – o cifră infimă în contextul economiei europene.

Moda a ales deja viitorul

În timp ce unii politicieni ezită, marii creatori de modă au luat deja decizia. Gucci, Prada, Chanel, Versace și peste 1.600 de alte branduri au eliminat complet blana din colecțiile lor. Datorită eforturilor Humane World for Animals, și o parte dintre designerii români, precum Ioana Ciolacu, Muse um Concept, REDU, OCTAVIA CHIRU, Katerini, Hooldra, Feeric Fashion Week, Scapadona, Axente și Lenca, au aderat la programul Fur Free Retailer.

Săptămânile Modei din marile capitale și reviste precum Vogue și Elle au anunțat politici care exclud blana nouă din editorial și publicitate.

În paralel, apar materiale alternative — de la fibre reciclate la inovații pe bază de plante —care oferă căldură și design fără a transforma suferința într-un accesoriu.

Asta e, poate, cea mai importantă întrebare: ce fel de „eleganță” cere ca un animal să își petreacă viața într-o cutie de sârmă? Și ce fel de „tradiție” justifică un risc pentru sănătate publică și un impact disproporționat asupra mediului?

Gucci, Prada, Chanel, Versace și peste 1.600 de alte branduri au eliminat complet blana din colecțiile lor.

Momentul final, momentul deciziei

Sondajele de opinie arată că majoritatea cetățenilor UE resping creșterea animalelor pentru blană. Aceasta este percepută pe scară largă ca fiind depășită, crudă și incompatibilă cu valorile europene moderne. Peste 1,5 milioane de cetățeni europeni au cerut deja o Europă fără blănuri. Inițiativa Fur Free Europe a depășit pragul minim în 18 state membre. Între timp, tot mai multe țări din UE au interzis total sau parțial fermele de blănuri. 

În România, în urma unei investigații realizate de Humane Society International/Europe (azi Human World for Animals), care a documentat condițiile inacceptabile din fermele de nurci și șinșile, a fost propus un proiect de lege pentru interzicerea creșterii acestor animale în scopul obținerii și comercializării blănurilor. Legea a fost adoptată în Parlament și, odată promulgată, interdicția urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. 

Practica rămâne legală pentru anumite specii și este încă desfășurată într-un număr redus de țări, inclusiv Grecia, Finlanda și Spania, precum și, într-o măsură mai mică, Danemarca și Ungaria.

Pagina oficială a Comisiei despre inițiativa „Fur Free Europe” spune limpede că sunt pe masă trei opțiuni: interdicția fermelor, interdicția punerii pe piață a blănurilor din ferme sau standarde „adecvate”. După EFSA, știm însă ce înseamnă „standardele” în cuști: o promisiune că vom face cușca puțin mai mare, în timp ce animalul rămâne captiv, iar riscurile rămân.

O interdicție la nivelul UE ar aduce reguli egale pentru toate statele membre, ar proteja animalele, ar reduce presiunea asupra mediului și ar închide o poartă de risc zoonotic pe care pandemia ne-a arătat cât de scump o putem plăti. Și ar alinia politica europeană la realitatea deja acceptată de o mare parte din societate: blana nu mai este un simbol al statutului, ci simbolul cruzimii și risipei de resurse. Acum, mingea este în terenul Comisiei Europene și al comisarului pentru Sănătate și Bunăstare Animală, Olivér Várhelyi. 

Semnează și tu scrisoarea deschisă către comisarul european AICI. Este timpul să închidem cuștile, definitiv.

Humane World for Animals (denumită anterior Humane Society International/Europe) a avut, încă de la început, un rol principal în campania pentru interzicerea fermelor de blănuri în UE, colaborând îndeaproape cu peste 40 de ONG-uri din întreaga Europă, în cadrul Fur Free Alliance.

Acest material e susținut de Humane World for Animals, o organizație internațională de protecție a animalelor care își propune să reducă suferința animalelor prin schimbări sistemice: lucrează cu instituții publice (inclusiv Comisia Europeană, Parlamentul European și statele membre), cu companii și cu ONG-uri partenere pentru a îmbunătăți legislația și practicile care afectează animalele. În Europa, organizația se concentrează pe câteva direcții majore: interzicerea fermelor de blănuri și a vânzării de blană de fermă, eliminarea treptată a testării pe animale, combaterea trofeelor de vânătoare și a traficului de animale sălbatice, precum și reducerea suferinței animalelor de fermă ținute în cuști — alături de programe de sprijin pentru animale din comunități vulnerabile.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€