Cerul neînstelat deasupra noastră

Bianca Felseghi

Senior Editor

În București sunt 120.000 de puncte luminoase. O mică galaxie. Nu mai punem la socoteală reclamele și siglele care aproape că te hipnotizează când treci prin Piața Victoriei.

Aproximativ 8% din sursele de iluminat stradal, adică 9.500, au la bază tehnologie LED, adică sunt mult mai puternice, dar costă și mult mai puțin. În alte orașe mari, cum sunt Clujul sau Piteștiul, procentul acestei modernizări luminoase e de 5%, potrivit primăriilor lor.

Orășelul iluminismului românesc și al Școlii Ardelene punctează însă și la capitolul iluminat. Public. Ca urmare a unei investiții de 1,2 milioane de lei, Blajul a ajuns să fie luminat în întregime cu tehnologie LED. Acum are 2.000 de spoturi luminoase, cu 800 mai mult decât avea anul trecut.

Dacă, pentru unii, iluminatul merge mână în mână cu civilizația, există și efecte secundare. V-ați gândit că există oameni care nu au văzut niciodată o stea? Niciuna.

O spune un  regizor american care a lansat în România un documentar despre așa-numita poluare luminoasă, light pollution, și despre nevoia omenească de a experimenta întunericul boltei cerești.

De mai bine de 120 de ani, oamenii nu mai permit nopții să se manifeste în deplinătatea ei, ci o alungă folosind din ce în ce mai multă lumină artificială.

Din 1950 și până astăzi, orașele au devenit de 100 de ori mai luminoase decât erau. În New York, de pildă, Calea Lactee a fost văzută ultima oară în 1966, în timpul unei pene de curent. Informațiile apar în filmul documentar „City Dark”, semnat de Ian Cheney, un absolvent de Yale pasionat de stele și de fotografie. Filmul a fost prezentat în premieră la Sibiu și la Cluj, în 11 și 14 septembrie.

Foto: Raul Ștef

Iluminatul artificial le-a furat oamenilor posibilitatea de a mai experimenta întunericul, de a privi stelele și, în ultimă instanță, de-a se înțelege pe ei înșiși. Despre New York se spune cu titlu cosmopolit că e orașul care „nu doarme niciodată”. Dar poluarea luminoasă, spune Cheney, e o „consecință a unui standard scăzut în design-ul surselor de iluminat”.

Lumina care se disipează în perimetre prea largi, lumina care inundă cerul și se reflectă în particulele din aer sau în nori, iluminatul stradal care se furișează în dormitoare noaptea și ne deranjează somnul, lumina care intră în ochii șoferilor aflați la volan și lumina puternică ce retrasează configurația unor zone sălbatice, afectând viața animalelor, sunt tot atâtea definiții ale poluării luminoase.

În România, problema nu e luată în considerare. E suficient să ne gândim, de pildă, la sumele consistente pe care primăriile le alocă iluminatului festiv din perioada Crăciunului. Mai jos, o imagine cu lumina rece de pe străzile Clujului, în perioada sărbătorilor de iarnă, ne arată cât de puțin contează aspectul poluării luminoase pentru administrațiile locale.

Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”

„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne. 

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

În multe orașe din SUA însă, comunitățile au solicitat reglementarea strictă a iluminatului public nocturn, după ce au conștientizat că le poate afecta calitatea vieții.

„Majoritatea lumii suferă de acest gen de poluare. În unele comunități,  în apropierea orașelor mari, oamenii au decis amenajarea unor locuri întunecoase, care să rămână așa, iar oamenii să poată veni, să experimenteze întunericul și să se bucure de beneficiul de a putea vedea stelele”, a spus Cheney cu ocazia prezentării documentarului său.

Aceste locuri, denumite Dark Sky Parks, erau de neimaginat în urmă cu 25 de ani, când lumina artificială din abundență însemna încă o bătălie câștigată cu criminalitatea, cu care noaptea este asociată în mod frecvent. „Acum începem să reînțelegem că întunericul e parte a vieții și parte a mediului în care trăim. E important să combatem poluarea luminoasă, pentru că nu e benefică și înseamnă risipă de energie. Ar fi plăcut să readucem în orașe câteva stele”, explică Cheney.

Dezbaterea privind lumina artificială și efectele acesteia asupra oamenilor s-a relansat odată cu revoluția LED – dispozitive controversate care oferă lumină mai puternică, folosind energie mai puțină.

Cu toate acestea, cercetări recente arată că lumina rece albăstruie pe care o degajă LED-urile influențează negativ starea de sănătate. Printre altele, obezitatea și cancerul sunt legate de compoziția luminii, care acționează ca un inhibator pentru melatonină. Acest hormon reglează ciclul somn-veghe și imunitatea, făcând ca organismul nostru să fie mai predispus la îmbolnăvire atunci când nivelul său este scăzut.

Relația oamenilor cu stelele are și o dimensiune spirituală care nu poate fi ignorată. Oamenii care nu le văd sunt, la propriu, „pierduți în spațiu”, pentru că le lipsește un sistem de referință și de orientare în lume.

„Pentru mine, să văd stelele e ceea ce s-ar numi o experiență științifico-spirituală, dacă pot s-o numesc așa. Spirituală, pentru că mă face să simt că există ceva mai presus decât orice în lumea asta. E o uimire. Dar, de asemenea, mă face extrem de curios să pot afla mai multe despre acea lume misterioasă, să îi decodez secretele, să călătoresc, să fiu mai aproape de stele. Pentru mine, această combinație este sublimă. E și frumos, dar și înfricoșător, mă înspăimântă. Dar chiar și asta e extraordinar la stele. Mulți oameni o să poată spune că, privindu-le, se simt mici și nesemnificativi. Asta te poate face să înțelegi mai bine lumea în care trăiești. Dacă îți place să te simți centrul universului, atunci te poți uita toată ziua în oglindă ca Narcis. Și știm cu toții cum a sfârșit-o el. Cred că poți evolua doar dacă ai o perspectivă asupra ta și asupra a ceea ce te înconjoară”, comentează regizorul filmului „City Dark”.

Cheney consideră că cea mai frumoasă stea din galaxia noastră este Arcturus (foto sus). Obișnuia să o privească, în nopțile senine de primăvară, pe cerul orășelului din Maine (SUA) în care s-a născut: „Sunt fascinat de steaua asta. Nu e atât de spectaculos să o privești la telescop, dar îmi oferă un confort psihic să pot să o văd. Îmi amintește de casă, e un punct de referință. Când călătorești prin toată lumea, numai cerul și stelele rămân la fel. E ceva ce poți vedea de oriunde, un peisaj care îți dă o anumită familiaritate. Chiar dacă sună dulceag, stelele îmi oferă o direcție”.

Dacă afară e senin și aveți norocul să vă aflați într-o zonă fără electricitate excesivă, priviți cerul: săptămâna aceasta, planeta Venus apare la limita orizontului și este punctul cel mai strălucitor de pe boltă pe care îl putem vedea în decursul unui an.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€