„Tati, te cunoaște Viktor Orbán pe tine?” Maghiarii din România votează după indicațiile aliaților Fidesz

Bianca Felseghi

Senior Editor

Zoltán Györke și-a luat cetățenia maghiară în urmă cu 8 luni. Foto: Raul Ștef

La începutul lunii aprilie, Zoltán Györke a votat pentru prima oară în alegerile parlamentare din Ungaria. A închis opțiunea sa de vot într-un plic mic. Plicul mic a fost băgat împreună cu un formular completat într-un plic mare, fără numele expeditorului, dar cu însemnele Biroului Electoral Național și apoi a fost lăsat în grija Poștei Române, care trebuie să se asigure ca până în 12 aprilie 2026, ziua scrutinului din țara vecină, votul lui de la Cluj-Napoca, România, va fi ajuns la destinație. 

„Am cerut cetățenia ca să pot să votez, în primul rând. Da, asta de când am văzut că există o alternativă serioasă la regimul Orbán, am considerat că măcar prin acel vot, chiar dacă știm că el nu are o relevanță foarte mare, să pot să particip simbolic”, spune Györke. 

Cetățenia maghiară pentru toți maghiarii de dincolo de granițe a fost o promisiune electorală pusă în practică de formaţiunea politică Fidesz a lui Viktor Orbán în 2010, când a câştigat două treimi din noul Parlament de la Budapesta. Orbán a prezentat în prima zi de activitate parlamentară proiectul de lege care prevedea acordarea cetăţeniei, pe un calendar plin de simbolistică naționalistă. Ar fi trebuit să fie votată în ziua în care se împlineau 90 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon (n.red. document strategic semnat la finalul Primului Război Mondial, prin care Ungaria a pierdut o parte semnificativă din teritorii). 

Pentru a obține cetățenia, un maghiar din România trebuie să probeze că are un înaintaș din rândul familiei care să se fi născut în Ungaria și să poată conversa în limba maghiară. Procesul durează aproape un an. Györke și-a obținut cetățenia maghiară și implicit dreptul de a vota în alegerile din Ungaria abia în august 2025 și a depus jurământul în noiembrie 2025.  

„E totul foarte simplu. Cel puțin în Cluj, oricine s-a născut între 1940-1944, s-a născut în Ungaria”, spune Györke. El a fost chemat la Consulatul General al Ungariei din Cluj-Napoca, împreună cu un lot de mai multe persoane și i s-a înmânat actul de identitate. Tot atunci au primit cetățenie maghiară și cei doi copii ai lui, lucru care n-a fost valabil și pentru soția lui româncă, care nu a primit. 

În același timp, funcționarii Consulatului i-au adus la cunoștință că a fost înscris în registrul electoral, pentru că urmau alegerile din aprilie 2026. Opțiunea de a vota îi aparține alegătorului, nu statului.

Viktor Orban la Tusvanyos 2017. FOTO: Raul Ștef (c)

Câți maghiari din România votează pe 12 aprilie 2026

Nu toți maghiarii din România au cetățenie maghiară și nu toți cei care au cetățenie maghiară s-au înregistrat pentru a vota. De altfel, față de alegerile precedente din 2018 și 2022, când se înregistraseră pentru votare 250.000 și respectiv 280.000 de persoane, anul acesta s-au înregistrat pentru votul prin corespondență aproximativ 207.000 de maghiari. Până la ora publicării acestui articol, fuseseră validate circa 31% din voturi, peste 64.000, potrivit Biroului Electoral Național. 

Zoltán Györke a ocupat o vreme poziția de subprefect al județului Cluj și este președintele Forumului româno-maghiar. Spune că nu a fost niciodată „membru UDMR, nici 5 minute”. 

„Nu consider că mă reprezintă. În special în ultimii ani de când s-a poziționat într-un rol de filială a Fidesz. Mai ales de când aceste finanțări venite din partea Guvernului maghiar, din bugetul Ungariei, care s-au dat pe reabilitarea bisericilor, pe construire de școli și burse școlare, totul prin medierea UDMR, s-a făcut total netransparent”, spune el.  

El Dorado-ul jocurilor de noroc. Cum a ajuns România în topul industriei de gambling: „Descurcăreala tipic românească ne face mai expuși și mai vulnerabili”

O statistică realizată de Online Betting Guide, o platformă din Marea Britanie dedicată comunității de „jucători”, susține că în capitala României există 164 de cazinouri, cu doar 11 mai puțin decât în Las Vegas, unde sunt 175. 

Medicul ChatGPT. Ce se întâmplă când îi ceri inteligenței artificiale să-ți interpreteze analizele

Indiferent de cât va evolua, un lucru rămâne valabil: ChatGPT nu e un medic prost. E ceva diferit: e un partener de conversație foarte convingător, care nu are nicio miză în a-ți spune adevărul și probabil că nici nu-l știe mai mult decât statistica în baza căreia funcționează.

Györke dă exemplul unei grădinițe și școli construite de o parohie reformată din orașul Huedin, județul Cluj, care în 2024 a aprins din nou spiritele între români și maghiari. 

Clădirea a fost ridicată cu bani de la Guvernul maghiar, dar când să înceapă anul școlar, reprezentanții politici ai UDMR au realizat că aveau, de fapt, o clădire goală, fără acreditări. Atunci au acuzat Consiliul local și partidele românești că s-au împotrivit învățământului în limba maternă. 

„Ceea ce au spus era fals. Consiliul Local, într-adevăr, a respins inițiativa, dar nu Consiliul Local era competent, ci Ministerul Educației, care trebuia în prealabil să autorizeze acea grădiniță și școală. Nu poți să trimiți niște copii la o grădiniță sau la o creșă doar pentru că o clădire e finalizată. Liderii UDMR au preferat să acuze partidele românești că sabotează”, povestește fostul subprefect. În cele din urmă și după ce clădirea cea nouă a stat închisă un an, grădinița a primit avizul de a funcționa ca serviciu confesional în cadrul eparhiei reformate.

Foto: Raul Ștef

Voluntarii UDMR care asistă alegătorii maghiari 

Pe 16 martie, la o zi după Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, Zoltán Györke se întorcea acasă, împreună cu băiatul lui de 12 ani. Copilul a deschis poșta pentru corespondență și a rămas uimit. „Tati, te cunoaște Viktor Orbán pe tine?”, a exclamat el. 

Scrisoarea electorală îndemna alegătorul să voteze și să se înregistreze în registrul electoral (deși fusese deja înscris din oficiu). Orbán le mai explică votanților că trăiesc într-o perioadă de risc a izbucnirii unui război în Europa în care „noi maghiarii putem conta numai unii pe alții” și că au responsabilitatea ca „copiii și nepoții noștri să trăiască în pace ca maghiari în țara natală”. 

Anul acesta, de organizarea votării din România se ocupă echipe de voluntari ale UDMR. Dată fiind apropierea politică a liderilor UDMR de guvernul Orbán, implicarea reprezentanților maghiari în colectarea voturilor prin corespondență a ridicat suspiciuni în rândul unei părți a alegătorilor, în special a celei care contestă regimul autoritar Fidesz. 

De altfel, unii comentatori susțin că implicarea logistică a UDMR este nelegală. Legea maghiară prevede faptul că votul prin corespondență poate fi încredințat unei persoane de încredere, care să depună plicul la unul dintre cele trei puncte din România, la București, Miercurea Ciuc sau Cluj-Napoca. 

De săptămâni bune, comunicarea UDMR către maghiarii din Transilvania îndeamnă alegătorii să nu se bazeze pe Poșta Română pentru a trimite plicurile de vot. În schimb, echipe de voluntari instruiți de partid, sunt puse la dispoziția votanților pentru a-i asista să completeze formularul de vot, iar apoi preiau voturile lor pentru a le depune ei înșiși la consulatele unde se face centralizarea. Votanților li se cere și să depună voturile direct la sediile UDMR sau chiar la Consiliile locale. 

„Se transmite acest lucru, că există un risc ca votul vostru să nu ajungă în timp la Budapesta. Dați-ne nouă votul și noi îl ducem la consulat”, spune Györke. 

Președintele Consiliului Județean Covasna Sándor Tamás a anunțat public că în Secuime, UDMR-ul a pregătit aproximativ 500 de voluntari care să ajute cetățenii în completarea buletinului de vot. 

„Se pune problema secretului votului. Și România și Ungaria garantează secretul votului. În România, un buletin de vot desecretizat se anulează de biroul electoral. Or, noi ne întrebăm în ce măsură se mai poate vorbi de secretul votului, în acest caz. Eu văd inadecvată această insistență întinsă deja pe câteva săptămâni, anunțuri cu sigla UDMR. Te ajutăm personal, ca să nu greșești. Se induce această idee că e complicat să votezi prin corespondență. Sediile UDMR sunt deschise în program prelungit, veniți la sediu și noi vă ajutăm! Or, lucrurile nu stau așa. E un simplu formular, două plicuri”, arată Zoltán Györke.

Viktor Orbán și președintele UDMR Kelemen Hunor la Budapesta, în 2017. Foto: Griechisch Tamás / kormany.hu

L-am întrebat pe deputatul Csoma Botond, purtătorul de cuvânt al UDMR, câte voturi a livrat partidul său la Consulatul General din Cluj-Napoca în ultima săptămână înainte de vot. 

„Depinde de ce număr de voturi avem, saci, pungi (...) Mai multe mii”, a declarat politicianul. 

El a mai precizat că nu există un acord de colaborare între Guvernul maghiar și UDMR, dar că legislația maghiară permite acest sprijin logistic și tehnic pe care îl acordă formațiunea din România. 

„În 2022, foarte multe voturi din Ardeal nu au ajuns în timp în Ungaria, ca să poată fi numărate acele voturi. Nu știu să vă spun exact câte, că nu-mi amintesc. Din acest motiv, acele persoane care nu au încredere în Poșta Română, în serviciile poștale care sunt în anumite localități destul de deficitare, pot să aducă voturile în sediile UDMR și noi le ducem la consulatul Maghiar din Cluj. Dacă ne roagă să ne deplasăm, facem și acest lucru, sigur”, spune Csoma Botond. 

Politicianul face referire la un episod petrecut în urmă cu patru ani, când „Agerpres”-ul maghiar, agenția MTI a acoperit o știre din Târgu Mureș care arăta că fuseseră găsiți pe marginea drumului, lângă cimitirul din Livezeni, mai mulți saci cu plicuri preimprimate cu adresa Biroului Electoral Național din Ungaria, precum și câteva buletine de votare și plicuri în care trebuia introdus buletinul de vot. Acestea erau deteriorate și pe jumătate arse și au fost descoperite imediat după alegerile din martie 2022. Autoritățile române nu au elucidat dacă era vorba de documente rămase necompletate sau dacă voturile aruncate aveau opțiunile de vot bifate. 

Reprezentantul UDMR a precizat că acuzațiile de influențare a votului sunt nefondate, cu toate că a recunoscut că partidul său „și-a exprimat mereu sprijinul public pentru Fidesz, având în vedere politica din ultimii 16 ani prin care ei au sprijinit comunitatea maghiară din România”. El a adăugat că nu vede în această poziție nicio incompatibilitate. 

„Fraudarea votului e infracțiune. Noi preluăm plicul sigilat și merge acel plic cu ajutorul nostru la reprezentanța diplomatică de la Cluj”, adaugă Botond. 

PressOne a solicitat un punct de vedere din partea consulului General al Ungariei din Cluj-Napoca, Csaba Grezsa, care ne-a cerut să îi transmitem în scris întrebările noastre. Până la data publicării acestui text, precizările oficiale nu au sosit.

2019, ciocnirea româno-maghiară din Valea Uzului. În dreapta apei, comunitatea convocată de UDMR. În stânga, românii aduși de suveraniști. Foto: Egyed Ufó Zoltán (c)

Comunitatea politică și națiunea maghiară

István Szakáts este activist și a inițiat pe platforma Declic o campanie în care atrage atenția că autoritățile române tolerează un sistem de vot defectuos, care ar permite manipularea votului din Transilvania în alegerile din Ungaria. Activiștii au cerut intervenția României pentru a securiza scrutinul, mai ales investigând felul în care UDMR colectează voturile folosind infrastructura primăriilor pe care le controlează. 

„Toată presa încă independentă scrie că UDMR și fundația lor Eurotrans, cea care asistă cetățenii în obținerea dublei cetățenii, mobilizează resurse masive pentru a facilita procesul electoral din Ungaria”, spune Szakáts, care este născut în Miercurea Ciuc. 

Activistul István Szakáts. Foto: declic.

El spune că există îngrijorări serioase cu privire la numărul de persoane decedate, care figurează în registrul electoral maghiar și cărora li s-au trimis buletine de vot prin poștă. Acest lucru se întâmplă pentru că bazele de date românești și cele maghiare nu sunt corelate. 

Printre altele, activiștii au sesizat că alegerile străine desfășurate pe teritoriul României nu beneficiază de niciun control instituțional, ceea ce le plasează într-un vid legislativ problematic. De asemenea, implicarea unei formațiuni politice românești, în speță UDMR-ul, în alegerile desfășurate într-o țară vecină, nu este reglementată. 

Activiștii au încercat să obțină o reacție din partea statului român, dator să protejeze - în baza unor convenții internaționale din care face parte - principiile votului democratic, liber, confidențial și individual, fără exercitarea vreunei forme de control asupra opțiunii alegătorului. Într-unul dintre răspunsurile primite, Poliția română le-a cerut să sesize punctual prin plângere orice situație în care suspectează că votul s-a desfășurat în condiții dubioase. 

István Szakáts nu a cerut cetățenia maghiară. Spune că preferă să facă parte „dintr-o comunitate politică în care îmi pot exercita drepturile, să votez primarul, să ies la protest”. 

„Sunt maghiar, citesc în limba maghiară, particip la viața culturală maghiară, sunt fericit că fac parte din națiunea maghiară. Dar să fii cetățean al statului și membru al națiunii maghiare sunt două calități care nu se contopesc în cazul nostru. Dubla cetățenie înseamnă un surogat de participare, o dată la patru ani ți se trimite un plic și tu pui un X. Or, asta e o șaradă la care eu refuz să particip, să fiu membru fals al unui stat de care nu sunt deloc mândru. Și asta nu e o contradicție”, e de părere Szakáts.

Markó Béla, fostul președinte al UDMR. Foto: Raul Ștef

Fostul președinte al UDMR, Béla Markó a publicat o opinie extinsă pe platforma Transtelex,, la sfârșitul lunii martie 2026. El insistă asupra greșelii politice la care se face părtaș UDMR-ul acceptând rolul de vasal exclusiv al Fidesz-ului. Ca maghiari, spune Béla Markó „nu putem susține o politică guvernamentală maghiară aproape deschis pro-rusă și anti-integrare”. 

„În România, UDMR, împreună cu partidele românești, continuă să urmeze o politică orientată spre Occident în timp ce în Ungaria a acceptat practic o exclusivitate care nu menține contacte cu opoziția, ci doar cu Guvernul Fidesz. Cu un guvern care sprijină mai multe proiecte importante în Transilvania, dar care în același timp propagă o ideologie de stat-națiune, suveranistă și anti-UE, care ar duce la lichidarea comunităților maghiare în viitorul previzibil dacă țările vecine ar urma același model statal”, scrie fondatorul UDMR.