De 10 ori mai mulți români folosesc tichete casnice, dar prestatorii pierd bani pentru că nu știu cum să le încaseze

Ana Coman

La mai bine de doi ani de la intrarea în vigoare a legii prestatorului casnic, românii încă nu înțeleg pe deplin cum funcționează sistemul.

Andrei are 30 de ani și de câteva luni face curat în mai multe case, încurajat de sistemul de tichete casnice, care îi permite să lucreze în mod legal și să beneficieze de protecție socială.  

Bărbatul și-a făcut cont pe platforma online dezvoltată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și spune că s-a descurcat cu înregistrarea pentru că se pricepe să lucreze cu un calculator. 

Cu toate acestea, nu știe dacă procesul de înregistrare ar fi facil tuturor și crede că, cel mai probabil, o persoană de peste 45 de ani nu s-ar complica cu așa ceva și ar prefera să lucreze tot la negru. 

Legea prestatorului casnic permite persoanelor care fac ocazional treabă în gospodăria cuiva să fie plătite în tichete (în valoare de 15 lei fiecare), pe care să le schimbe ulterior în bani. 

Mostră tichet casnic, a cărui valoare este de 15 lei. Foto: ANOFM

Tranzacția nu necesită un contract scris și impozitul este reținut la sursă când se încasează banii, adică nu trebuie să fie plătit de utilizator și nu este necesară o declarație fiscală separată. Pot fi folosite și de persoane care sunt angajate deja și fac curat, au grijă de copii sau bătrâni ca să își suplimenteze venitul. 

Cum funcționează sistemul 

Ca să poată accesa sistemul, un utilizator trebuie să își facă un cont (de prestator, beneficiar sau angajator, dacă este o firmă) pe platforma online și să declare tipul de activitate pe care o oferă sau de care are nevoie. 

Miliardele SAFE. România va cumpăra pistoale și arme de asalt de la o companie administrată de fostul partener de afaceri al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc

PressOne arată cum de înzestrarea structurilor de forță din România cu pistoale și arme de asalt prin SAFE se va ocupa o companie administrată de fostul partener de afaceri al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, după ce programul a ajuns pe mâna Ministerului Afacerilor Interne, controlat de liberalul Cătălin Predoiu.

Autonomie militară europeană cu arme americane. Cum a ajuns un program SAFE la MAI și la compania germano-americană SIG Sauer

PressOne vă arată cum a ajuns un program din SAFE la Ministerul Afacerilor Interne și la compania germano-americană SIG Sauer.

Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și platforma online sunt principalele modalități prin care un beneficiar poate cumpăra tichetele (pentru a le da prestatorului) și prin care acesta le poate transforma în bani. 

Înregistrarea în sistem se poate face și la sediile acestora, pentru cei care au dificultăți în mediul online.

Deși s-a descurcat să își facă contul de utilizator, Andrei susține că ar fi simțit nevoia unui ajutor mai mare în a folosi tichetele. Nu i-a fost clar cum le poate preschimba în bani și dacă trebuie să mai facă altceva în afară de a se înscrie în sistem. 

Pe măsură ce au trecut lunile, a adunat tichete pe care încă nu le-a transformat în bani.  

Pe lângă asta, spune Andrei, „clienții sunt oricum greu de găsit și ești dependent de acordul persoanei pentru care lucrezi pentru a te înscrie în sistem”. 

Teoretic, dacă nu găsești angajatori care să fie de acord să folosiți sistemul de tichete, o altă opțiune pe care o ai ca prestator e să cauți direct în platforma online. Acolo există angajatori deja înregistrați, care au nevoie de un serviciu anume și cu care poți intra în contact. 

În practică, majoritatea ofertelor din platformă analizate de PressOne nu pot fi accesate, pentru că nu poți lua legătura cu angajatorul. Asta înseamnă ori că utilizatorul și-a retras cererea sau nu mai are nevoie de serviciul respectiv, ori că nu a parcurs toți pașii necesari pentru a își completa contul. 

Andrei a început să utilizeze tichetele chiar la propunerea angajatorilor lui. Însă în absența acestei propuneri, bănuiește că mulți nu ar vrea să riște să piardă un client cerându-i asta. 

Cazul lui Andrei nu e singular. Pe grupurile de Facebook cu oameni care lucrează la negru, cei care știu de sistem sunt, mai curând, sceptici cu privire la tichetele casnice. Lor li se adaugă cei nedumeriți în privința modului de a intra în posesia banilor și celor care ar prefera să aibă plata în mână și cei care asociază sistemul cu un „un salariu pe care riști să îl primești cu întârziere de la stat”. 

Majoritate, însă, nu știu de legea care i-ar putea ajuta să beneficieze de protecție socială. 

Un sfert din banii din România sunt rezultatul muncii la negru

În 2022, România era a doua țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește „economia informală”, adică activități legale, dar care nu sunt raportate statului și care se fac fără contract de muncă sau protecție pentru angajat. 

Deși situația se îmbunătățise de la aderarea la UE încoace, acum patru ani ne aflam din nou la același nivel ca înainte de intrarea în Uniune: veniturile nedeclarate ajungeau la 29% din produsul intern brut. 

Gătitul, spălatul, grădinăritul și îngrijirea copiilor sau a persoanelor vârstnice sunt activități adesea făcute la negru în România și pentru care statul a încercat să găsească o soluție prin tichetele de activități casnice.

Legea, în vigoare din ianuarie 2024, reglementează activitățile de curățenie în gospodării, stabilind că prestatorii primesc vouchere în valoare de 15 lei, în schimbul serviciilor. Foto: ID 18448480 © Softdreams | Dreamstime.com

Mai mulți români în platformă 

În octombrie 2024, la 10 luni după intrarea în vigoare a legii privind prestatorul casnic, PressOne a solicitat informații despre situație: 6.300 de oameni prestau servicii, 5.270 beneficiau de ajutor în gospodărie și doar șapte angajatori (firme) foloseau acest sistem. 

Doi ani mai târziu, Conform datelor primite de PressOne de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, situația s-a îmbunătățit: peste 77.000 de oameni sunt acum înscriși în platformă ca prestatori, adică de 10 ori mai mulți decât în urmă cu doi ani, și aproape 45.000 ca beneficiari. 

Cei mai mulți prestatori sunt înregistrați în centrele urbane mari (București, Cluj, Iași), dar și în Dolj și Mureș. În ceea ce privește oamenii care plătesc pe cineva să îi ajute în gospodărie, București, Iași și Maramureș sunt fruntașe. 

Dacă în urmă cu doi ani existau doar șapte angajatori (adică firme care necesită servicii de la prestatori) înregistrați în platformă, acum sunt aproape 100. Dintre aceștia, 35 sunt doar în județul Hunedoara (de 3 ori mai mulți ca în București), în ciuda faptului că numărul prestatorilor și al beneficiarilor e în linie cu alte județe similare (aproximativ 2.000 și respectiv 1.000).

Se cumpără din ce în ce mai multe tichete 

În primele două luni ale acestui an s-au cumpărat deja un sfert din numărul total de tichete care fuseseră achiziționate pe tot parcursul anului trecut: dacă procentul se menține constant, până în decembrie se va înregistra o creștere de peste 100.000. 

Anul trecut, cele mai multe vouchere au fost luate în București, Covasna și Brăila (în ciuda faptului că nici Covasna, nici Brăila nu au înregistrat un număr mare de utilizatori), iar la coada listei sunt județele Ialomița, Caraș- Severin și Alba. 

Conform aceluiași răspuns oferit de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă PressOne, o parte dintre tichetele emise nu ajung să fie transformate în bani, pierzându-se practic beneficiile financiare și sociale de care ar fi putut să beneficieze prestatorii: aproximativ o jumătate de milion de lei nu au fost încasați, fie pentru că tichetele nu au fost folosite, fie pentru că au expirat înainte să fie încasate. 

Preschimbarea acestora în bani nu reprezintă doar plata serviciul prestat, ci și beneficii sociale: dacă persoana care prestează serviciile nu este asigurată medical, aceasta poate dobândi calitatea de asigurat automat, odată ce transformă cel puțin 85 de tichete în bani. 

Până în martie 2026, aproximativ o treime din persoanele înregistrate (aproape 25.000) au intrat în sistemul de sănătate ca urmare a acestei legi. 

Potrivit legii, voucherele obținute în schimbul muncii pot fi încasate în maximum 12 luni de la data la care au fost primite de la beneficiar. Pentru numerar, preschimbarea lor se poate face la oricare dintre agențiile pentru ocuparea forței de muncă, iar dacă se optează pentru  plata în contul bancar, viramentul se va realiza automat în contul trecut de prestator în momentul în care s-a înregistrat în Platforma electronică de evidență a desfășurării activităților casnice. 

Pentru menținerea calității de asigurat în sistemul asigurărilor sociale, este important ca tichetele casnice să fie încasate „până cel târziu în cea de-a 15-a zi a lunii următoare lunii în care a fost prestată activitatea casnică”. 

Nici Andrei nu și-a preschimbat tichetele. Speră să nu expire până se lămurește cum să o și facă.