Sute de magistrați se solidarizează cu dezvăluirile din documentarul Recorder. Cum pot tensiunile din CSM să blocheze reforma sistemului judiciar

Adrian Mihălțianu

Publisher

Dezvăluirile din documentarul Recorder, „Justiție capturată”, zguduie sistemul judiciar românesc. După ce 178 de judecători și procurori s-au solidarizat cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, care au acuzat presiuni uriașe asupra magistraților, mai multe asociații profesionale ale magistraților s-au alăturat mișcării de protest.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție și-au afirmat „solidaritatea cu magistraţii care înţeleg să denunţe public toate situaţiile în care independenţa lor este pusă în pericol.”

În opinia acestora, „orice încercare de a reduce la tăcere vocile critice din magistratură, prin invocarea abuzivă a „rezervei”, reprezintă un atac direct la adresa statului de drept, deoarece atunci când un judecător sau un procuror semnalează public derapaje care afectează actul de justiţie, fie că este vorba de ingerinţe politice, presiuni ierarhice sau deficienţe sistemice, acesta nu încalcă legea, ci o apără.” 

Sancțiunile la care se referă aceste asociații au fost reclamate chiar de către judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, dar poziționarea Curții de Apel București și acuzațiile făcute la adresa celor doi de secția de judecători a CSM arată că există în acest moment și o reacție vehementă de apărare a sistemului descris în documentarul Recorder ca fiind o „justiție capturată”.

Reacțiile principalilor actori din afara magistraturii

Președintele Nicușor Dan afirma că „soluția la problemele ridicate este tot în interiorul sistemului de justiție. Cazurile prezentate trebuie investigate și trebuie investigată mai ales recurența acestor cazuri. Iar persoanele vinovate trebuie pedepsite, însă tot de sistemul de justiție, și pe bază de probe.” Mai mult, a invitat toți magistrații să îi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină.

Premierul Ilie Bolojan (PNL) vrea și el un dialog, dar cu asociațiile de magistrați, „în așa fel încât, dacă aceste probleme sistemice sunt confirmate, așa cum înțeleg că sunt descrise în acest reportaj, atunci, inevitabil, trebuie aduse niște corecții, ceea ce înseamnă proiecte legislative care să corecteze lucrurile care nu funcționează în regulă.”

Ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD), afirma la Euronews că „magistrații trebuie să folosească instrumentele legale pentru a sesiza abuzurile”, și că „magistratura din România a dorit în mod legitim să fie independentă. În momentul în care consideră că sunt abuzuri sau nedreptăți, să se adreseze celor care trebuie să investigheze, nu doar să le spună în conferințe de presă”.

Pe scurt, reacția este similară: sistemul de justiție este independent și se poate reforma în primul rând prin instituțiile proprii, iar Parlamentul poate reacționa doar prin corecții legislative. 

Dar cum se poate reforma sistemul fără intervenție din afară și indiferent de presiunile puse de manifestațiile din stradă sau de reacțiile din mass media?

Cum se poate reforma sistemul judiciar din România - varianta tehnică

Consiliul Suprem al Magistraturii este cel care se ocupă de recrutarea, promovarea, transferul, detașarea și eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor. De asemenea, soluționează abaterile disciplinare ale magistraților, apără independența și reputația profesională a acestora și decide asupra organizării și funcționării instanțelor și parchetelor.

Acesta este motivul pentru care asociațiile de magistrați care s-au solidarizat cu judecătorii protestatari au cerut CSM „să îşi îndeplinească rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să apere fără echivoc magistraţii împotriva oricăror forme de presiune sau represalii.”

Povestea Lay’s pe care nu o știai: de la brazdele din Covasna la gustul care a cucerit 17 țări (P)

Amintiri Gustoase explorează agricultura locală, relația cu fermierii și investițiile în tehnologie, dar și creativitatea din bucătărie, unde recreează cu chipsuri Lay’s rețete românești. Prima oprire a fost chiar în câmpurile din Cernat, Covasna.

Ciprian Ciucu, noul primar al Capitalei. Cum ar putea arăta Bucureștiul dacă se ține de promisiunile din campanie și unde apar semne de întrebare

Cu peste 35% din voturile exprimate la alegerile locale parțiale, Ciprian Ciucu, PNL, este noul primar general al Capitalei. În acest context, PressOne analizează promisiunile făcute de acesta în campania electorală și șansele ca ele să se îndeplinească.

În București, oamenii ieșiți în stradă au cerut demisia Liei Savonea, actuala președință a ICCJ Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Aici, lucrurile se complică. CSM din România funcționează prin plen și două secții distincte: Secția pentru judecători, cu 9 membri, și Secția pentru procurori, cu 5 membri, ambele formate din magistrați aleși.

Dar secțiile pentru procurori, respectiv pentru judecători din CSM au poziții pe subiect destul de diferite, conform comunicatelor celor două entități.

CSM și reacțiile sale contradictorii: procurori versus judecători

Secția pentru procurori a CSM a reacționat deja în cursul zilei de 11 decembrie și pare a se solidariza, la rândul ei, cu cei care arată deficiențele grave ale sistemului.

„1. Aspectele prezentate în conținutul materialului de presă relevă fapte care, dacă ar fi adevărate, ar putea conduce la concluzia că sistemul judiciar a abdicat de la scopul său legal și constituțional. (...) Secția de procurori a CSM va face demersuri pentru a verifica, în acord cu rolul său instituțional, realitatea concluziilor materialului de presă privind activitatea procurorilor.

2. Procurorii din cadrul secției au învederat de mai multe ori miniștrilor justiției și altor decidenți politici, în cei 3 ani scurși de la începutul mandatului, că este necesară revizuirea unor dispoziții din legile justiției, unele dintre ele în sensul celor surprinse în conținutul materialului. 

3. Legătura dintre eventualele probleme de sistem (...), care trebuie verificate de îndată, și modificările recente referitoare la statutul magistraților, referindu-ne aici la pensiile de serviciu, este doar una conjuncturală și nu poate duce decât la manipularea opiniei publice și la deraierea scopului materialului Recorder. (sublinierea red.)

4. (...) indiferent de rotația politică a ultimilor 8 ani, nu s-a dorit ca deficiențele legislative semnalate să fie înlăturate în sensul celor semnalate de către membrii sistemului judiciar în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția, ale Mecanismului de Cooperare și Verificare și a mecanismului european rule-of-law. În acest sens, orice intervenție corectă asupra problemelor semnalate va trebui să conțină, în mod obligatoriu, modificările legislative solicitate, pentru reglarea problemelor de sistem.”

De cealaltă parte, secția pentru judecători a CSM atacă frontal documentarul Recorder, cât și pe cei din interiorul magistraturii care îl susțin și acuză jurnaliștii că fac parte dintr-un plan „bine stabilit, care implică distrugerea încrederii în sistemul de justiție”. De altfel, cu o zi înainte, acuzase aceeași jurnaliști de „dezinformare”.

„Consiliul ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere.

Consiliul nu poate ignora succesiunea temporală a faptelor (...), care a parcurs un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie prin trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor, organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători, îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării, activarea unor foşti magistraţi pensionaţi care îndeamnă la acelaşi lucru, culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluţiei Curţii Constituţionale.

Alegaţiile din reportaj sunt contrare evaluărilor din ultimii ani efectuate faţă de sistemul de justiţie prin ridicarea MCV de către Comisia Europeană, apoi ulterior prin rapoartele Rule of law (2023, 2024 şi 2025), intrarea în spaţiul Schengen şi procedura de aderare la OCDE, toate acestea presupunând existenţa unui stat de drept funcţional.”

În afară de cei 14 membri din magistratură (9 judecători, 5 procurori), din CSM mai fac parte ministrul Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, precum și doi reprezentanți ai societății civile, cu drept de vot în plen, numiți de Senat. Președintele României poate prezida ședințele CSM, dar nu are drept de vot.

Voturile în plenul CSM sunt secrete, iar deciziile se iau cu majoritate simplă.

Cum se poate reforma sistemul judiciar din România: varianta politică

Dacă lucrurile se blochează la CSM, asociațiile de magistrați propun o soluție alternativă: „solicităm Guvernului României şi Parlamentului României adoptarea unui cadru legal specific, care să confere judecătorilor şi procurorilor calitatea şi întreaga protecţie de avertizori de integritate, deoarece magistraţii care semnalează încălcări ale independenţei justiţiei sau ale statului de drept trebuie să beneficieze de protecţie împotriva oricărei forme de represalii”

Aceste procese sunt, însă, de durată și, în contextul majorității politice șubrede din Parlament, este puțin probabil că ele se vor concretiza prea devreme. Astfel de proceduri pot fi votate cu o majoritate simplă (50+1) din voturile exprimate în fiecare Cameră, dacă e împlinit cvorumul de ședință.

Organizarea judiciară, statutul judecătorilor și procurorilor și rolul CSM sunt însă materii de lege organică, expres prevăzute în Constituție la articolul privind categoriile de legi. O lege organică (de tipul legii funcționare a CSM) cere majoritate absolută: 50% + 1 din numărul total al deputaților și, respectiv, senatorilor, nu doar din numărul celor prezenți.

Pentru revizuiri profunde, de exemplu principiile de funcționare a justiției, structura instanțelor supreme sau rolul CSM din articolele privind justiția, e nevoie de modificarea Constituției, cu o majoritate calificată de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere sau, alternativ, cu o majoritate de cel puțin trei pătrimi din numărul membrilor reuniți în ședință comună, după o procedură specială, urmată de referendum național de aprobare.

Din acest motiv, este foarte probabil ca singura reformă reală să fie cea inițiată în interiorul magistraturii, în special prin voturile din interiorul plenului CSM. 

Cum președintele și vicepreședintele CSM tocmai au fost aleși pentru un an, procesul de reformă va avea nevoie de foarte multă presiune din interior pentru a fi dus cu adevărat la capăt.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€