Statul român vs TikTok. Ce instituții publice din România au eliminat aplicația de pe telefoanele de serviciu

Răzvan Filip

Reporter

La aproape un an de la recomandarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării ca angajații publici să nu mai folosească aplicația TikTok, PressOne a întrebat reprezentanții instituțiilor care fac parte din Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică ce măsuri au luat în această privință.

La finalul săptămânii trecute, Camera Reprezentanților din Statele Unite anunța un proiect de lege prin care TikTok ar urma să fie interzis în SUA dacă ByteDance, compania chineză ce deține aplicația, nu o vinde către cineva care nu are legături cu Partidul Comunist Chinez (PCC). Proiectul vine ca un răspuns la îngrijorarea că TikTok ar colecta datele americanilor care folosesc aplicația și le-ar pune la dispoziția PCC. 

Nu este prima oară când în Statele Unite se vorbește despre interzicerea TikTok-ului. În 2020, administrația Trump încerca același lucru (între timp, fostul președinte s-a răzgândit). Deși americanii n-au mers atunci până la capăt, din martie 2023 ea nu mai poate fi folosită deloc pe dispozitivele de serviciu ale agențiilor guvernamentale. Măsuri similare au fost luate în mai multe țări de pe glob, inclusiv în cadrul instituțiilor Uniunii Europene. 

România se laudă de un an că va interzice aplicația pentru angajații publici

În ultimii ani, ideea de a limita folosirea aplicației a prins contur și în România. În mai 2023, Ministerul Cercetării și Digitalizării le recomanda autorităților publice să dezinstaleze aplicația TikTok de pe telefoanele de serviciu și îi îndemna pe românii obișnuiți să o folosească „cu prudență”. Recomandarea venea după o întrunire a Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC) - organ consultativ în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) - în care fusese prezentat un raport SRI despre riscurile de securitate cibernetică ce vin la pachet cu folosirea aplicației TikTok. 

La o zi după întrunire, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) publica un comunicat de presă în care emitea următoarele recomandări autorităților și instituțiilor publice din România: 

„DNSC recomandă tuturor autorităților și instituțiilor publice din România implementarea imediată a tuturor măsurilor de mai sus, în vederea limitării riscurilor de securitate cibernetică cauzate de aplicația software TikTok”, se mai arăta în comunicatul de anul trecut. 

Tot atunci s-a luat și decizia ca fiecare autoritate publică din COSC să analizeze riscurile asociate instalării și utilizării TikTok, cu termen de finalizare a analizei de o săptămână. Potrivit legii 58/2003, COSC este compus din consilierii prezidențiali și guvernamentali pentru probleme de securitate națională, secretarul CSAT, dar și de reprezentanții mai multor ministere/instituții: MApN, MAI, MAE, Ministerul Cercetării și Digitalizării, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS, ANCOM și DNSC. 

Ce instituții au interzis TikTok

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

La solicitarea PressOne, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) ne-a transmis că a pus în aplicare măsurile aferente raportului prezentat pe 17 mai 2023 și că, la ora actuală, pe „sistemele informatice de serviciu” ale STS nu este instalată sau utilizată „aplicația software TikTok”. 

Începând cu aceeași dată, ministerul a stabilit norme de interzicere a „descărcării, instalării și utilizării aplicației software TikTok (...) pe sistemele informatice și de comunicații, telefoane mobile de serviciu și alte echipamente electronice conectate sau cu posibilități de conectare la Internet, administrate de către structurile din cadrul instituţiei militare”.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a delegat comunicarea despre subiect către o structură din subordinea sa, Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI). Conform ordonanței de urgență 76/2016, DGPI are rolul de a identifica și contracara amenințările, vulnerabilitățile și factorii de risc la „adresa informațiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional şi capacității operaționale ale structurilor ministerului, precum şi a celor care pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice”. 

Dar pentru că activitatea DGPI în domeniul securității naționale are caracter de secret de stat, instituția ne-a transmis că informațiile cerute de noi sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor. 

„Vă asigurăm că, prin prisma atribuțiilor legale, DGPI desfășoară permanent, la nivelul MAI, activități de conștientizare cu privire la amenințările, vulnerabilitățile şi factorii de risc la adresa informațiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional, capacității operaționale, a celor care pot afecta securitatea cibernetică, precum şi cu privire la recomandările MCID (n.r. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării) și DNSC referitoare la instalarea și utilizarea aplicației TikTok pe dispozitivele de serviciu”, se încheie răspunsul transmis de MAI prin DGPI. 

DNSC ne-a transmis că a făcut propria analiză internă cu privire la riscurile de securitate aferente folosirii TikTok și a luat următoarele măsuri:

Ministerul Apărării are cont de TikTok, dar l-a suspendat în urma recomandării DNSC. Captură de ecran via TikTok

Am solicitat și argumentele care au stat în spatele deciziei de a interzice TikTok pe calculatoarele și telefoanele de serviciu ale DNSC. Printre altele, ne interesa procesul exact prin care TikTok vulnerabilizează activitatea instituțiilor publice. Am întrebat și dacă, până acum, folosirea aplicației a cauzat vreo breșă de securitate sau vreo scurgere de date sensibile. 

Serviciul Român de Informații a dat un răspuns similar cu cel oferit de MAI: informațiile solicitate de noi sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor. Reprezentanții instituției nu ne-au spus nici măcar dacă au interzis sau nu folosirea/descărcarea aplicației pe telefoanele și calculatoarele de serviciu, deși Centrul Național Cyberint al SRI a elaborat raportul de la care a plecat toată ideea de a elimina TikTok din instituțiile statului român.

Până la ora publicării acestui articol, celelalte instituții care fac parte din COSC nu au răspuns solicitării PressOne de a spune dacă au aplicat sau nu recomandarea de a interzice/șterge aplicația TikTok de pe dispozitivele de serviciu. De asemenea, nu a vrut nimeni să ne spună câte și care dintre instituțiile publice (centrale și locale) din România au dat curs recomandării DNSC.

De ce să fie interzisă doar de pe telefoanele de serviciu?

În cursul ultimei luni, PressOne a încercat să obțină și un interviu cu directorul DNSC, Dan Cîmpean. Una dintre curiozitățile la care doream să ne răspundă făcea referire la angajații statului care folosesc TikTok pe telefoanele personale. „Nu prezintă și ei un risc de securitate cibernetică?”, ne-am întrebat. 

Întrebarea a fost inspirată de contul de TikTok al fostului ministru al Cercetării și Digitalizării, Sebastian Burduja. Deși este unul dintre primii oficiali români care au avertizat în privința TikTok-ului, participând la întrunirea din 17 mai 2023, contul său conține mai multe clipuri filmate în incinta actualei instituții pe care o conduce, Ministerul Energiei. 

Anul trecut, într-un interviu luat de televiziunea Digi 24, Burduja spunea că nu are instalată această aplicație pe telefonul personal și nici n-o va avea. 

„Puteți face o cerere și vă transmitem lista tuturor titularilor de telefoane de serviciu, sunt doar câțiva în tot ministerul (nici eu, nici consilierii mei nu avem). Nu am avut niciodată telefon de serviciu — nici la MCID, nici la energie”, a încheiat politicianul într-un răspuns transmis pe WhatsApp.   

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€