Stafia lui Nicolae Ceaușescu încă bântuie prin halele fabricilor de armament din România. Uzine conduse de foști șefi de cimitire și pulberi importate dintr-o țară pro-Putin

Mihnea Lazăr

Industria de apărare a României este, înainte de toate, o formidabilă mașină a timpului: odată trecut de porțile unei uzine de armament, un vizitator are mari șanse să călătorească în trecut și să se teleporteze, de pildă, direct în Epoca de Aur.

Vizitatorul atent la detalii va descoperi astfel o lume încremenită în timp, încă bântuită pe alocuri de stafia lui Nicolae Ceaușescu, a cărui umbră continuă să se întindă peste halele, bancurile de lucru ori atelierele rămase – în vasta lor majoritate - neschimbate de mai bine de 30 de ani.

Așa se face că, la 20 de ani de la integrarea în NATO, soldații români încă mai defilează cu arme de tip Kalașnikov care folosesc calibre sovietice, realizate de „industria națională de apărare” la standardele de producție ale anilor ‘60 din secolul trecut.

România are o industrie de apărare cu două viteze: una minoritară, modernă și complet privatizată și una majoritară, de stat, blocată în limbo-ul tranziției, cu linii de producție învechite și depășite, lipsă cronică de investiții, capital și forță de muncă.

Aici ne aflăm. Iar această stare de fapt reprezintă, paradoxal, o veste bună: practic, am ajuns atât de jos, încât, de acum încolo, nu putem decât să o luăm în sus.

Raport Romarm: „Situație dezastruoasă” în legătură cu dependența României de pulberi, care riscă să blocheze întreaga industrie de apărare

În plus, munițiile produse local continuă să depindă de pulberile pe care – tot de aproape 20 de ani – România le importă aproape integral din Serbia, țară non-NATO. Explicația: țara nu dispune în prezent de o fabrică de pulberi.

Raportul financiar pe anul 2023 al Romarm, compania națională de producție de armament a României – prezintă ceva mai detaliat situația critică legată de incapacitatea de a produce local pulberi.

 „Se impune conștientizarea de către autoritățile din România, cu atribuții în domeniu, a amenințării crescute cu privire la imposibilitatea asigurării necesarului de pulberi, explozivi și materiale energetice necesare procesului de fabricație al produselor din portofoliul filialelor.”

„Deși acest aspect a mai fost adus în discuție în trecut de CN ROMARM, fiind chiar derula la nivelul companiei, în perioada 2019-2022, un proiect de refacere a capabilităților de producție pulberi, ne aflăm în prezent în situația în care orice stopare a livrărilor de pulberi de către partenerii noștri, din considerente strategice sau pur comerciale, va atrage după sine o situație dezastruoasă pentru ROMARM și filiale, tradusă prin imposibilitatea onorării contractelor, atât la export cât și, în special, pentru FSNA (Forțele din Sistemul Național de Apărare al României – n.r.)”, se arată în raportul Romarm publicat în luna mai 2024.

Per total, conform datelor Romarm, România a exportat anul trecut arme și tehnică de luptă în valoare de circa 239 milioane de dolari (mai exact, exporturi de peste 155,6 milioane de euro + exporturi de peste 70,6 milioane de dolari).

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

7 lucruri bune care s-au întâmplat (totuși) în 2024

Se încheie un an ca o cursă cu obstacole. A fost o competiție inechitabilă, cu reguli schimbate în timpul jocului, în care fiecare din noi a concurat împotriva propriei frici, a propriilor neajunsuri și prejudecăți.

Comparativ, în 2022 exporturile au fost de 110 milioane de dolari.

Sursa: Raport financiar Romarm 2023

Dar reprezentanții Romarm recunosc deschis că această creștere – dublă – a exporturilor se datorează în primul rând războiului din Ucraina:

„Este de remarcat creșterea spectaculoasă a exportului în anul 2023, față de perioada de scădere continuă 2018-2020, în strânsă legătură cu creșterea cererii pentru produse speciale, având în vedere nevoile crescute de securitate ale statelor generate de conflictul în plină desfășurare în Ucraina.”

Chiar și cu un război uriaș la graniță, industria românească a bătut mai degrabă pasul pe loc și a fost incapabilă să se adapteze. „Din păcate, printre produsele cu căutare extraordinar de mare se află loviturile de artilerie calibru mediu și în special mare, produse care ori nu se mai pot executa în filialele Romarm ori au termene foarte lungi de execuție și prețuri cu peste 30% mai mari decât competiția”.

 „De asemenea, un mare impediment în accesarea piețelor externe îl constituie capacitatea fizică de producție, filialele nereușind să satisfacă comenzi majore într-un timp scurt sau măcar rezonabil.” Modernizarea industriei de apărare este un obiectiv trasat în Strategia națională de apărare a țării 2020-2024. Suntem trecuți deja de mijlocul anului 2024.

Care sunt cele 15 fabrici și uzine principale de armament ale României. În ce stadiu se află, ce șanse de redresare există pentru fiecare în parte

În prezent, Romarm deține 15 „filiale” concretizate în tot atâtea fabrici și uzine care ar trebui să producă armament ori muniții. Să le luăm pe rând.

Fabrica de Pulberi Făgăraș. După cum îi spune și numele, aici ar trebui să se producă celebrele pulberi pe care România e nevoită în prezent să le importe de la „partenerii noștri”.

Explicația a fost dată de un fost director al fabricii, Nicolae Micu, care a declarat că instalația care producea nitroceluloză „a fost dezafectată și vândută la fier vechi de Primăria Făgăraș în contul unei datorii de aproximativ opt miliarde de lei vechi, adică în jur de 200.000 euro”.Anul trecut, Romarm semnat un memorandum cu firma sud-coreeană Hanhwa Aersopace, inclusiv în domeniul producției de pulberi și explozivi, fără a se preciza însă unde anume ar putea fi produse local acestea.

Pirochim Victoria. Conform portalului UE pentru licitații, compania a fost desemnată pentru a construi de la zero, împreună cu compania germană Rheinmetall, o fabrică de pulberi, în detrimentul fabricii din Făgăraș.

 Conform declaraţiei premierului Marcel Ciolacu, noua fabrică de la Victoria, judeţul Braşov, va avea o suprafaţă de 300 de hectare şi va necesita o investiţie totală de 400 milioane euro.

Arsenal Reșița. Celebra, încă de pe vremea monarhiei, fabrică de tunuri a primit ultima comandă în 2008 și de atunci și-a închis porțile.

În primele 6 luni – adică teoretic până în octombrie-noiembrie) fabrica urmează să treacă printr-un proces de „retehnologizare” și va angaja pentru început 75 de persoane. La această fabrică urmează a se relua astfel producția de muniție de război și, la o dată încă neprecizată, cea de țevi de tun.

Blindat Piranha. Sursa foto: © Cateyeperspective | Dreamstime.com

Carfil. Aici se produc în prezent aruncătoare de grenade, mortiere, diverse proiectile de mortier în mai multe calibre.

Recent, guvernul României a anunțat un acord de cooperare industrială între Carfil și compania americană Periscope Aviation, în vederea producției de drone militare și civile, o premieră pentru industria românească de apărare.

Periscope Aviation reprezintă divizia de drone a Chartis Federal, fiind cea mai recentă investiție a companiei americane, specializate în construcția de UAV-uri (unmanned aerial vehicle – vehicule fără pilot/drone) tactice de înaltă performanță, conform producătorului.

Electromecanica Ploiești. Este locul unde se fabrică rachete nedirijate (lansate de pe elicopterele ori avioanele de luptă în misiunile de atac la sol), avioane și rachete-țintă, rachete antigrindină. Anul trecut, presa locală nota declarația ministrului Economiei referitoare la semnarea unui memorandum de înțelegere între Electromecanica Ploiești și compania americană Raytheon pentru producerea de rachete interceptoare SkyCeptor.

România nu a putut face 1.000 de pistoale în 2 ani

Fabrica de Arme Cugir și Uzina de Arme Cugir. Practic, aceeași Mărie cu două pălării. Juridic sunt două entități complet diferite, cu producții diferite, dar ambele își trag seva din probabil cel mai cunoscut brand local al industriei românești de apărare.

La „Fabrica de Arme” se produce „armament de infanterie”. Practic, celebrele versiuni ale Kalașnikovului românesc, cu tradiționalul său uluc de lemn (chiar dacă denumirea oficială e „pistol-mitralieră model 1986) – unul din produsele-vedetă care continuă să fie exportate cu succes în SUA (poate și pentru că arma de asalt românească e în continuare produsă la standardele tehnologice din preistoria epocii Dej (arma are la bază mai vechiul AKM „PM model 1963”, iar singura „modernizare” o reprezintă calibrul armei: 5,45 mm (sovietic) în locul deja bătrânului și clasicului 7,62 mm (tot sovietic).

 La „Uzina de Arme” se produce în special muniția aferentă armamentului de infanterie.

În luna mai 2024 a fost anunțată semnarea unui memorandum între UM Cugir și Hekler & Koch GmbH (Germania), cu scopul negocierii unui joint venture, un parteneriat strategic, pentru realizarea în comun de arme calibru mic și armament ușor (Small Arms and Light Weapons) cu tehnologie NATO.

Metrom. Este o companie din Brașov „unic producător de tablă de cupru, bandă de cupru și bandă de alamă” (produse civile), respectiv „degetare pentru muniția mică de infanterie și discuri și rondele pentru muniția de artilerie” (produse militare).

„În prezent, compania noastră trece printr-o perioadă de transformare pe piaţa economică şi işi concentrează atenţia spre strategia de reorganizare şi retehnologizare proprie prin creearea unui sistem managerial flexibil”, aflăm de pe site-ul companiei.

Deficitul de personal al Armatei Române este la peste o treime din efective.

Uzina Mecanică București. Este văzută drept unul dintre puținele (dacă nu singurul, momentan) „model de succes”, mai ales după ce uzina a fost complet retehnologizată, de la zero, în 2019, în urma joint-venture-eului semnat cu firma GDELS – General Dynamics European Land Systems.

Aici se produc (sau, mai corect, se asamblează) blindatele Piranha pentru Armata Română.

 „Turela, de exemplu, se asamblează la Măgurele de către Elmet, este o filială a firmei Elbit. Lucrăm, de asemenea, pe partea de soft şi comandă, control cu firme din România- CSR şi Interactive. Totodată, partea de optoelectronică se face cu Pro Optica, altă firmă românească şi, bineînţeles, UMB, care este integratorul tuturor acestor produse”, a spus directorul UMB.

Până în prezent, uzina a livrat 141 de astfel blindate forțelor terestre române.

Fost șef la circ și cimitire – în fruntea unei companii strategice de armament

Uzina Automecanica Moreni. Se prezintă ca sora vitregă și mai săracă a Uzinei Mecanice București (UMB). Aici, la Moreni s-au fabricat de-a lungul timpului celebrele TAB-uri ale armatei române (în configurații 4x4 și 8x8).

Directorul uzinei a recunoscut recent că este în căutare de parteneriate cu firme din Ucraina, Polonia, Israel sau Coreea de Sud.

Uzina Mecanică Plopeni. Aici e fabricată muniție de artilerie (în nelipsitul calibru sovietic). În luna iulie 2024 presa locală anunța că la această uzină „se realizau în faza de model experimental elemente de muniție de calibre NATO.”

Uzina a semnat un memorandum cu firma italiană Beretta, dar între timp Radu Oprea a anunțat că există discuții „avansate” ca acest proiect să fie implementat la Cugir.

Tohan. Uzina produce „lovituri reactive” de 122 mm (practic, rachete de tip Katiușa) și muniție pentru artilerie (calibrul 122 mm – sovietic), laolaltă cu alte tipuri de bombe, grenade și diverse „elemente pirotehnice.”

„Suplimentar, realizează operații de dezmembrare, delaborare și distrugere ale următoarelor componente; lovituri de artilerie, lovituri reactive, lovituri cu bombă de iluminare, bombe explozive, focoase, torțe, aparate de aprindere, șurub port amorsă SPA și amorse electrice”, se mai arată pe site-ul companiei. 

Momentan, nu există niciun anunț public legat de retehnologizarea companiei sau un termen privind trecerea la producția de muniții de artilerie în calibre NATO.

Uzina Mecanică Mija. Locul unde sunt fabricate grenade de diverse tipuri pentru forțele armate: grenade antitanc, grenade defensive, ofensive sau „pentru menținerea ordinii publice.”

În 2022, uzina a prezentat la un târg de armament grenada „3 în 1”, o grenadă multifuncțională care poate fi folosită inclusiv împotriva vehiculelor blindate. Un reprezentantul uzinei a declarat că această grenadă va intra în dotarea Armatei, fără a preciza data și cantitatea de muniții care ar fi livrate.

Uzina Mecanică Sadu. Sunt produse muniții pentru armamentul ușor de infanterie.

„După anul 1989, datorită politicii statului român de  integrare în structurile euro-atlantice, care a impus reguli economice noi și standarde de producție diferite, uzina a intrat într-un lung proces de reorganizare și restructurare, care a parcurs mai multe faze și care încă nu s-a încheiat”, se arată pe site-ul uzinei.

„Din păcate, discutăm de nevoi serioase de retehnologizare”, declara fostul șef al armatei și fostul premier Nicolae Ciucă într-o vizită făcută la uzină în luna mai a acestui an. 

Uzina de Produse Speciale Dragomirești. Aici sunt produse muniții de artilerie atât în standard sovietic dar și standard NATO. Uzina mai produce de asemenea grenade, bombe de aviație și explozivi plastici.

În luna mai uzina a semnat un document cu compania americană General Dynamics pentru a putea produce în viitor muniție de artilerie calibrul 155 mm NATO și inclusiv muniție pentru tancurile Abrams (calibrul 120 mm) care urmează a intra în dotarea armatei române.

Astfel de contracte de retehnologizare sunt extrem de utile în viitor pentru ca România să beneficieze de offset din achizițiile de armament: în prezent, actuala industrie de armament pur și simplu nu are capacitate de fabricare/producție a unor elemente majore de offset (altele decât vopsit carcase, umflat pneuri, ambalat piese ori sudat țevi). Un exemplu concludent îl reprezintă achiziția de obuziere sud-coreene: offsetul va fi produs într-o nouă fabrică ridicată de la zero.

Slăbiciunea de care suferă industria de apărare e concis prezentată în raportul Romarm, care avertizează că uzine precum Metrom sau UM Sadu riscă să aibă „probleme serioase” existând „un pericol real” de sistare a activității. 

„Considerăm că dacă se fac anumiți pași critici în ceea ce privește strategia de dezvoltare a industriei de apărare, și în special a Romarm + filiale, vom avea asigurat un front de lucru masiv. În caz contrar, vom fi excluși pe cale naturală de la orice achiziție viitoare”, se arată în documentul Romarm.

Acest text face parte din seria de articole pe care le propune TEFI, un proiect editorial transfrontalier, dezvoltat de unele din cele mai puternice redacții din centrul și Estul Europei: Gazeta Wyborcza (Polonia), Magyar Jeti / 444 (Ungaria), SME (Slovacia), Bellingcat (Olanda), PressOne (România), unite într-un consorțiu finanțat din fonduri europene și care își propune să promoveze teme ce țin de securitatea națională și regională.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€