Șoimul rândunelelor. Foto: Paul Țibu

Șoimul rămas singur pe o antenă

Doi șoimi au folosit din 2011, pentru a prinde îndeosebi vrăbii, o antenă de televiziune de pe un bloc din București ai cărui locatari o întrebuințaseră până la sfârșitul anilor ’80 pentru a prinde îndeosebi bulgarii.

În 2017, pentru întâia oară în ultimii șapte ani, pe antena înfiptă pe blocul din cartierul Berceni a apărut un singur individ.

În 2017 și-a făcut apariția un singur șoim. Foto: Paul Țibu

Cel care i-a observat în fiecare an este biologul Paul Țibu (34 de ani), ale cărui fotografii cu păsări înviorează pereții multor bucătării după ce au fost tipărite în calendare de format mare vândute și în hipermarketuri.

Biologul locuiește nu departe de strada Emil Racoviță și de Spitalul „Alexandru Obregia”. Spune că răpitoarele pe care le-a văzut pe antenă sunt din specia șoimul rândunelelor (Falco subbuteo). Le-a fotografiat în fiecare an, cu o excepție.

„În 2013 nu am făcut poze, nu era lumină bună, dar și atunci i-am văzut. Am foarte mult spațiu verde în spatele blocului. Eu stau într-un bloc turn, la etajul 5. Pe blocul de vizavi, cu patru etaje, sunt două antene TV rămase de pe vremea comunismului.

Șoimii rândunelelor folosesc de obicei structuri înalte ca să scaneze zona. Ei stau numai pe una din cele două antene, cea din stânga. Sunt mascul și femelă”, precizează Paul Țibu.

O galerie foto cu cei doi șoimi:

Curiozitatea l-a îmboldit pe biolog să afle dacă este vorba despre aceeași pereche.

„M-am gândit să-i inelez, dar e o metodă invazivă și am zis că e mai bine să o las baltă. Prin urmare, nu știu sigur dacă sunt aceiași indivizi.”

Biologul Paul Țibu. Foto: Lucian Muntean

Inelarea, detaliază Paul Țibu, „presupune «marcarea» individului; pasărea este capturată temporar, i se atașează la unul dintre picioare un inel care conține o serie și un număr unice pe plan mondial, după care este eliberată”.

Biologul adaugă că șoimii pe care i-a văzut pe blocul de vizavi au cuibărit aproape mereu, cu două excepții: în 2013 și, firește, în 2017.

„În 2011, când i-am observat pentru prima oară, probabil că formau o pereche tânără. Îi vedeam toamna, cu trei-patru puiandri care învățau să zboare și care cerșeau hrană.

Șoimul rândunelelor este o specie migratoare. Nu știu care dintre cei doi ajunge primul. Dar de fiecare dată primul individ sosit a avut răbdare. Specia este monogamă, partenenerul este schimbat numai când moare.

Anul acesta a venit un singur șoim. Ori perechea lui a decedat, ori ceva nu le-a priit.

Cum s-a schimbat conducerea primăriei, toți copacii din zonă au fost «toaletați». Au rămas numai niște cioturi. Șoimii rândunelelor nu-și fac cuib, ci folosesc cuiburi de cioară sau ale altor corvide. E posibil și să nu mai fi găsit cuib”, crede Paul Țibu.

„În mod normal, perioada de cuibărit este între 3 și 20 iunie. O pereche depune între două și patru ouă, de obicei trei, iar clocitul durează 28-31 de zile. Puii stau în cuib 28-34 zile. Masculul este cel care hrănește puii”, detaliază biologul.

Cu o „mustață” căzută, în stilul Țiriac

Foto: Dreamstime/Dennis Jacobsen

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Șoimul rândunelelor poate fi recunoscut, spune Paul Țibu, prin câteva elemente de identificare:

„În zbor, are o siluetă tipică – aripi lungi, ascuțite, coadă relativ scurtă. Partea dorsală este întunecată, cenușiu-albăstruie, iar partea ventrală prezintă striații evidente.

Penele de pe picioare și cele subcodale au o nuanță de roșu-ruginiu, gâtul și obrajii sunt albi, cu «mustață» pronunțată”.

Acest ultim element distinctiv, conturat cromatic pe figura acestui șoim, arată cam ca o mustață căzută, în stilul Țiriac.

Printre șoimii de grupa mică

Falco subbuteo este un șoim de talie mică între cele șase specii de șoimi frecvente în România.

În privința mărimii, în comparație cu alți șoimi, este asemănător vânturelului de seară (Falco vespertinus) și mai mare decât șoimul de iarnă (Falco columbarius). Are lungimea de 29-35 de centimetri și anvergura aripilor de 70-84 de centimetri.

Trăiește în medie 10 ani, cu un maxim de 15 ani în sălbăticie, din ce se cunoaște până acum. Dimorfismul sexual – diferențierea dintre mascul și femelă – este foarte dificil de estimat”, precizează Paul Țibu.

Prada

Foto: Dreamstime/Paul Farnfield

Pe cei doi șoimi proțăpiți pe antena blocului din Berceni, Paul Țibu spune că i-a văzut de fiecare dată cu vrăbii, dar știe că meniul speciei este mult mai variat.

„Consumă cu plăcere păsări de talie mică: rândunele, lăstuni, vrăbii, chiar și drepnele. Atacă în aer și la sol. Prinde și rozătoare mici, lilieci și insecte de talie mare, de pildă libelule.

Viteza maximă de atac este de aproximativ 100 de kilometri/oră.”

În privința pericolelor la care șoimii rândunelelor sunt expuși în mediul urban, Paul Țibu indică „pisicile domestice și intervenția omului”.

Foto: Dreamstime/Mikelane45

*

Despre păsări răpitoare au mai apărut:

Înalta societate a bufnițelor din centrul Olteniței

Aventurile imaturului Adonis, probabil cel mai vagabond zăgan din Europa

O poveste cu bufnițe albe ca zăpada

Adonis, zăganul năpârlit

Inamicul natural al parapantiștilor

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...