21/03/2016
Preşedintele CES, Florian Costache (cu sacou cărămiziu), într-o fotografie de pe site-ul instituţiei.

Securistul care ne avizează legile

Intrigile și corupția blochează de 3 ani încoace activitatea Consiliului Economic și Social (CES), organism constituțional a cărui misiune este să avizeze actele normative în domenii esențiale precum fiscalitatea, relațiile de muncă sau politicile salariale.

Protagonistul acestui blocaj este chiar președintele CES, Florian Costache (60 de ani), absolvent al Școlii de Ofițeri de la Băneasa și fin al omului de afaceri George Constantin Păunescu, acuzat că a devalizat Bancorex cu aproape 190 de milioane de dolari. De altfel, Păunescu (78 de ani) conduce o structură denumită Alianța Confederațiilor Patronale din România, din care fac parte toate cele trei organizații patronale reprezentate în CES.

Ajutat de nașul său, Costache a reușit să rămână președinte al CES, deși are sentință definitivă că a făcut poliție politică, iar mandatul său a expirat în 2013.

"Este o mizerie absolută"

Legea obligă Parlamentul și Guvernul să solicite avizul CES pentru orice proiect de act normativ care ține de domeniul social. În 2015, CES a emis 62 de avize, de două ori mai puține decât în anii anteriori.

„CES este cea mai importantă instituție a societății civile. Prin el ar trebui să treacă toate inițiativele legislative ale Parlamentului și ale Guvernului, dar la noi este absolut formal. Este o mizerie absolută. După două mandate la Bruxelles, în CES-ul european, mă declar pur și simplu siderat de ce se întâmplă la noi”, a declarat, pentru PressOne, Radu Nicosevici, președintele Academiei de Advocacy – membru activ, între 2007 și 2015, în Comitetul Economic și Social European (CESE), echivalentul CES de la nivelul UE.

Dar să o luăm cu începutul.

CES a fost înființat prin lege organică în 1997, ca entitate formată din reprezentanții a trei părți: patronate, sindicate și Guvern.

Consiliul a început să aibă relevanță abia în 2011. Atunci, Legea dialogului social i-a înlocuit, în structura CES, pe reprezentanții Guvernului cu reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale (ONG-uri).

Tot de atunci însă, Consiliul funcționează anormal.

„Consiliul Economic și Social este instituție publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel național dintre organizațiile patronale, organizațiile sindicale și reprezentanți ai asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale ai societății civile”, arată legea de funcționare a instituției, modificată ultima oară în 2015.

Plenul CES are 45 de membri cu mandat de 4 ani: 15 pentru fiecare dintre cele trei părți – patronate, sindicate și ONG-uri. Potrivit legii, dezbaterile în plen, inclusiv activitatea de avizare, se realizează în prezența a cel puțin 24 de membri.

"S-a făcut o gașcă între Păunescu, Costache și Nicolescu"

Erorile din Legea dialogului social, adoptată în 2011, au cauzat conflicte interne în CES, care au culminat cu retragerea sindicatelor din Plen. Problemele erau mai vechi, astfel încât nici măcar proiectul propriei legi nu a putut fi avizat de CES, din cauza lipsei de cvorum.

În 2013, capitolul dedicat CES din Legea dialogului social a fost înlocuit cu o lege proastă. Astfel, textul spune că noul Plen este legal constituit la data validării a cel puțin 24 de membri, cu condiția ca fiecare parte să fie reprezentată de cel puțin 8 persoane.

La alineatul 2 al articolului 16 este lăsată însă o portiță: „Până la data constituirii noului Plen al Consiliului Economic si Social, Plenul anterior își continuă activitatea”.

Așa se face că noul Plen nu a mai fost constituit până astăzi. De trei ani încoace, doar un reprezentant al patronatelor a fost validat ca membru al Plenului CES.

„S-a făcut o gașcă între George Constantin Păunescu, Florian Costache, care este finul lui, și Ovidiu Nicolescu de la Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România – CNIPMMR, care n-are nicio treabă. Nouă ni s-a oferit doar un loc, dar merităm 5-6 locuri, dacă luăm în calcul sectorul de activitate. Dar Costache, deși nu are reprezentativitate, împarte locurile cum vrea el, cu Patronatul Național Român pe care îl conduce. Eu nu m-am asociat cu ei”, ne-a declarat Vasile Turcu, președintele Confederației Patronale din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România (COMPIROM).

„Aceste patronate, cu excepția câtorva, nu există în realitate. Ele declară mii de membri în instanță ca să obțină reprezentativitate, dar, dacă mergi în teritoriu și întrebi, nu-i găsești. La un moment dat, am verificat la Ministerul de Finanțe bilanțul acestor organizații, la secțiunea de cotizații, și e jale”, spune Radu Nicosevici, de la Academia de Advocacy.

L-am contactat și pe Florian Costache, pentru a comenta situația.

„La președinția CES urmează sindicatele, dar, până se alege noul președinte, eu sunt ordonator principal de credite și trebuie să rămân președinte. Pentru că și vechiul Plen își continuă mandatul până intră noul Plen în vigoare. Oricum, tot ăia vor fi în Plen, că doar nu vin alții peste noapte. Poate se mai schimbă unu, doi”, a declarat Costache.

"Eu v-am pus în gardă, ca să știți"

Florian Costache conduce din 2000 organizația denumită Patronatul Național Român. În această calitate a devenit membru al CES, iar președinte al Consiliului a fost ales în 2009.

Potrivit CV-ului său, a absolvit în 1980 Școala de Ofițeri Băneasa, la specializarea Jandarmi. În 1985, a fost condamnat la o pedeapsă de un an și 4 luni de închisoare, pentru violare de domiciliu și sechestrare de persoane (asta nu apare în CV).

Și-a obținut licența în Drept la vârsta de 40 de ani, la universitatea particulară „Titu Maiorescu”. Potrivit unei decizii civile irevocabile, pronunțată în 2007 de Curtea de Apel București, Costache a fost „agent al poliției politice comuniste”.

În 2009, pentru că legea interzicea ca o persoană cu antecedente penale să devină președinte al CES, membrii Comisiei Juridice din Camera Deputaților l-au sfătuit pe Costache, care fusese propus de patronate, să obțină o reabilitare judecătorească.

„E o făcătură a Securității de dinainte de ‘89, pe care am rezolvat-o. Când am fost validat de Parlamentul României, acum 7 ani, m-am dus și mi-am făcut reabilitare. Acum nu mai ai voie să mai vorbești despre asta. Eu v-am pus în gardă, ca să știți. Cu Securitatea am avut un singur angajament și ei m-au acuzat că am făcut poliție politică. Este neconstituțional”, se apără Florian Costache.

În 2013, legea a interzis accesul în CES al persoanelor care au făcut poliție politică. Costache s-a plâns la Avocatul Poporului, căruia i-a cerut să elimine această prevedere, pe motiv că ar fi neconstituțională.

Mandatul său la conducerea CES a expirat în același an și nimeni nu l-a mai propus pentru un nou mandat. În plus, după un președinte susținut de patronate, la conducerea CES trebuia să vină, potrivit principiului rotației, un reprezentant al altei părți, sindicate sau ONG-uri.

Cu toate acestea, Florian Costache a reușit să rămână în funcție.

În acest moment, cele 15 locuri din CES care revin patronatelor sunt ocupate de:

  • Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), condusă de George Constantin Păunescu – 7 locuri;
  • Patronatul Național Român (PNR), condus de Florian Costache – 4 locuri;
  • Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), condus de Ovidiu Nicolescu – 4 locuri.

Nu doar că organizațiile conduse de Păunescu și Costache au, împreună, majoritate confortabilă în treimea patronatelor, dar toate cele trei structuri menționate mai sus fac parte din Alianța Confederațiilor Patronale din România, condusă de același George Constantin Păunescu.

Sediul Consiliului Economic și Social, aflat pe strada Dimitrie Gerota, în spatele Teatrului Național din București.

Mandatul de președinte al lui Florian Costache a expirat în 2013.

În același an a fost adoptată prima lege proprie a CES, Legea 248/2013. Până atunci, funcționarea Consiliului fusese reglementată de Legea Dialogului Social.

După intrarea în vigoare a Legii, trebuia ca Plenul CES să fie refăcut, prin înlocuirea reprezentanților Guvernului cu cei ai societății civile și, apoi, să se organizeze alegeri pentru o nouă conducere.

Dar Costache a făcut tot ce i-a stat în putință pentru menținerea aceleiași componențe a Plenului CES.

„Nici în urma Legii 248/2013 nu s-a reușit deblocarea CES-ului. La inițiativa mea, legea s-a modificat din nou în 2015, iar guvernul a avut obligația să se retragă din CES, lucru care s-a întâmplat în mandatul meu de ministru”, a declarat Liviu Pop, ministru delegat pentru Dialog Social în perioada decembrie 2014 – noiembrie 2015.

În ciuda faptului că trebuiau să facă loc ONG-urilor și să părăsească CES, doi reprezentanți ai Guvernului, Ion Ghizdeanu, de la Comisia Națională de Prognoză, și Constantin Zorilă, de la Secretariatul General al Guvernului, și-au înaintat demisiile abia în ianuarie 2016, potrivit unui anunț de pe site-ul Consiliului.

Dar nici demisia nu înseamnă că au plecat.

„Domnul Ghizdeanu a participat la ședința Plenului de marți, 15 martie. Cei doi și-au înaintat demisiile în luna ianuarie, însă acum susțin că nu sunt valabile, deoarece ar fi trebuit depuse la Guvern – instituția care i-a numit”, ne-a declarat Liviu Apostoiu, reprezentant al confederației sindicale Cartel Alfa.

"Oamenii ăștia sunt în stare de orice"

Cum este posibil ca un organism de asemenea importanță să nu-și reînnoiască nici componența, nici conducerea într-un interval de 3 ani de la schimbarea legii sale de funcționare? Cu atât mai mult cu cât, în 2015, s-a intenționat modificarea Legii din 2013 tocmai pentru a-i debloca activitatea?

Explicația este că noua Lege a fost sabotată în Parlament. O dovedesc rapoartele Comisiei pentru Politică economică, reformă și privatizare din Camera Deputaților.

De pildă, una dintre modificările propuse prevedea că „dezbaterile în plen se desfășoară în prezența a minimum 24 de membri, cu condiția ca fiecare parte să fie reprezentată de cel puțin 8 membri”.

Asta ar fi însemnat integrarea în CES a ONG-urilor. Acel raport a fost însă retrimis la Comisie, iar forma finală a Legii nu conține aceste modificări.

„A fost o ședință cam agitată. Îmi amintesc că am agreat niște lucruri și a ieșit altceva. Am cerut chiar unor parlamentari stenogramele ședinței, dar nu le-am obținut. Am investit atât timp pentru a face instituția asta să meargă, încât am obosit. Oamenii ăștia găsesc tot timpul soluții pentru a păstra controlul, sunt în stare de orice, inclusiv de jocuri politice”, ne-a declarat directorul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, Ionuț Sibian, care a participat la dezbaterile din Comisia pentru Politică economică a Camerei Deputaților.

„A fost o nebunie, s-a trecut peste amendamente în grabă, au venit și cei de la CES, și inițiatorii. Domnul Costache a fost veșnic bătăios cu cei care au dorit reglementarea Consiliului”, își amintește și Alexandra Patricia Braica, fost secretar de stat în Ministerul Muncii, care a participat, de asemenea, la acele dezbateri.

Degeaba a fost reluată selecția ONG-urilor în toamna lui 2015, după adoptarea noii legi. Nici acum reprezentanții desemnați ai societății civile n-au reușit să intre în Plenul CES.

În primă instanță, validarea lor a fost încetinită de un articol din Regulamentul de funcționare al CES, care solicită adeverință de la CNSAS din care să rezulte că membrii nu au făcut poliție politică. Termenul de obținere a adeverinței este de 6 luni.

Apoi, câteva ONG-uri au fost acuzate că nu și-au depus bilanțurile. Iar ultima tentativă de sabotare a societății civile a avut loc chiar în ședința plenului CES de marți, 15 martie.

Atunci, Florian Costache a propus să se menționeze în Regulamentul de funcționare al CES că avizele legislative se pot acorda și dacă din plen lipsesc toți reprezentanții uneia dintre cele trei părți (patronate, sindicate, ONG-uri).

„Noi nu dorim să reglementăm o funcționare bipartită, atât timp cât legea este foarte clară în stabilirea caracterului tripartit al CES. Am vorbit și cu reprezentanți de la CNSLR-Frăția, CSDR și BNS”, a afirmat Liviu Apostoiu de la Cartel Alfa.

"Singura soluție, modificarea legii"

O altă problemă este faptul că reprezentanții ONG-urilor sunt numiți de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii. Adică statul selectează societatea civilă, ceea ce e o contradicție în termeni.

Și, dacă patronatele și sindicatele sunt triate după criterii clare, criteriile de selecție a ONG-urilor sunt netransparente, iar reprezentativitatea celor numiți este discutabilă.

În plus, la ultimul apel de candidaturi, din luna august 2015, ONG-urile interesate au avut un termen foarte scurt pentru a-și pune la punct dosarul de înscriere – mai exact, trei zile. Abia la sesizarea presei, fostul ministru pentru dialog social Liviu Pop a prelungit termenul cu două zile, în continuare insuficient.

*

Reprezentanții societății civile în CES, desemnați de premierul Victor Ponta în 2015, sunt:

  • Academia de Advocacy
  • InfoCons – Organizație pentru Protecția Consumatorilor
  • Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor
  • HR Club
  • Uniunea Profesiilor Liberale din România (UPLR)
  • Fundația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copii (FONPC)
  • Consiliul Tineretului din România (CTR)
  • Uniunea Studenților din România (USR)
  • Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială (ASSOC)
  • Federația Asociațiilor Apicole din România ROMAPIS
  • Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești (UCECOM)
  • Fundația Agenția de Dezvoltare „ÎMPREUNĂ”
  • Casa de Ajutor Reciproc a pensionarilor OMENIA
  • Communication for Community – C4C
  • Asociația Municipiilor din România

*

Singura soluție pe care o întrevăd sindicatele din CES pentru deblocarea activității este o nouă modificare a legii.

„Singura soluție de intrare în normalitate este o modificare de urgență a legii, astfel încât să nu mai poată funcționa actualul Plen și să se constituie de urgență noul Plen; acest lucru este posibil pentru că atât partea sindicală, cât și societatea civilă au validați suficienți reprezentanți. Singura în culpă este partea angajatorilor, care nu dorește să depună dosarele pentru noul plen, tocmai pentru a bloca procesul constituirii acestuia”, spune Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa.

Săptămâna aceasta, cei 15 reprezentanți desemnați ai ONG-urilor se vor adresa Avocatului Poporului.

Întrebat dacă își dorește un nou mandat de președinte al CES, Florian Costache a răspuns:

„Nu știu, să vedem.”

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...