Lucian Oprișan, în Parcul Central din Vatra Dornei, cu un pițigoi mare (Parus major). Foto: Mihaela Oprișan
Lucian Oprișan, în Parcul Central din Vatra Dornei, cu un pițigoi mare (Parus major). Foto: Mihaela Oprișan
21/03/2017
Uite cine mănâncă din palmă!
Laurențiu Manolache
Redactor
Într-o zi blajină de noiembrie, soții Oprișan din Suceava s-au gândit să-i astâmpere cumva emoțiile fiului lor, Lucian (8 ani), înaintea unui concurs de matematică. Știindu-l iubitor de păsări și de veverițe, l-au dus în Parcul Central din Vatra Dornei.
Așa au fost făcute, pe 7 noiembrie 2016, pozele în care Lucian hrănește cu miez de nucă un pițigoi mare (Parus major).
„Știam că se va destinde”, povestește Mihaela Oprișan, mama băiețelului. „Lucian este întotdeauna foarte încântat să meargă acolo. Hrănește și veverițele din parc, așa că luăm săculețul cu nuci și împărțim la toată lumea”, a detaliat autoarea fotografiilor.
„Când era mic, Lucian nu mânca dacă nu mâncau și niște porumbei la geam, dacă nu hrăneam niște vrăbiuțe în parc. Când a împlinit 7 ani, nu și-a dorit petrecere sau altceva, ci să mergem la Vatra Dornei.
Frunzărește toată ziua cărți despre păsări. La Vatra Dornei, și pițigoii de brădet și cei albaștri vin să mănânce din palmă”, spune Mihaela Oprișan.
Lucian are și alte poze cu pițigoi mari.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Frații pițigoi care vin la noi
Valentin Marin (40 de ani), angajat al Societății Ornitologice Române (SOR), s-a pozat cu pițigoi din Herăstrău. I-a ispitit cu semințe de floarea-soarelui. El explică de unde vine curajul acestor ghemotoace colorate:
„Sunt păsări obișnuite cu oamenii în zonele unde sunt hrănite frecvent. Asociază prezența umană cu oferirea hranei, și atunci nu mai sunt așa sperioase. Dar nu oriunde întinzi mâna vine o pasăre în palmă. Trebuie să o faci unde au mai fost hrănite, unde sunt hrănitori”.
De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva
În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.
Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas
Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.
Valentin Marin, cu un pițigoi mare, pe 17 martie 2016. Foto: Dani Drăgan
„La hrănitori apar mai ales pițigoiul mare (Parus major) și pițigoiul albastru (Cyanistes caeruleus). Au mai fost observați pițigoiul sur (Parus palustris) și pițigoiul codat (Aegithalos caudatus).
Pițigoiul de brădet (Parus ater) a ajuns și el la unele hrănitori din București, l-a văzut Ovidiu Bufnilă (angajat al SOR – n.r.). Cel de livadă (Parus lugubris) a fost observat la unele hrănitori din Prahova”, indică Valentin Marin.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Biologul Sebastian Bugariu, autorul fotografiilor cu zăganul Adonis în România, explică:
„În București, iarna există un influx din afara orașului, cauzat de încercările păsărilor de a găsi hrană, și pot apărea și alte specii pe lângă cele întâlnite în restul anului”.
Pentru a hrăni pițigoi, Valentin Marin recomandă „nuci, alune sau arahide neprăjite, semințe de dovleac și de floarea-soarelui”.
Fiind insectivori, pițigoilor le place și grăsimea animală. „Se poate folosi untura. Untul e de obicei prelucrat și conține substanțe nu tocmai potrivite”, completează Valentin Marin.
El precizează că trebuie ca „grăsimea animală să nu fie afumată, sărată, condimentată sau din resturi de hrană gătită”.
Curajoșii
Ovidiu Bufnilă vizitează des hrănitorile puse de SOR în parcurile bucureștene. Enumeră în viteză peste 20 de specii care vin să ciugulească din ele.
„Când s-a luminat de zi, primii care vin sunt pițigoii. Sunt cei mai curajoși. Ei deschid balul la hrănitori”, spune Bufnilă.
Pițigoi albastru. Când nu sunt stresați, pițigoii au pulsul de aproximativ 10 bătăi pe secundă. Foto: Marius Iana
*
Despre vietăți au mai apărut:
Cei șase papagali frumoși au scăpat de îngheț
Înalta societate a bufnițelor din centrul Olteniței
Aventurile imaturului Adonis, probabil cel mai vagabond zăgan din Europa
Dansul flamingilor în Delta Dunării
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this