Uite cine mănâncă din palmă!

Laurențiu Manolache

Redactor

Într-o zi blajină de noiembrie, soții Oprișan din Suceava s-au gândit să-i astâmpere cumva emoțiile fiului lor, Lucian (8 ani), înaintea unui concurs de matematică. Știindu-l iubitor de păsări și de veverițe, l-au dus în Parcul Central din Vatra Dornei.

Așa au fost făcute, pe 7 noiembrie 2016, pozele în care Lucian hrănește cu miez de nucă un pițigoi mare (Parus major).

„Știam că se va destinde”, povestește Mihaela Oprișan, mama băiețelului. „Lucian este întotdeauna foarte încântat să meargă acolo. Hrănește și veverițele din parc, așa că luăm săculețul cu nuci și împărțim la toată lumea”, a detaliat autoarea fotografiilor.

„Când era mic, Lucian nu mânca dacă nu mâncau și niște porumbei la geam, dacă nu hrăneam niște vrăbiuțe în parc. Când a împlinit 7 ani, nu și-a dorit petrecere sau altceva, ci să mergem la Vatra Dornei.

Frunzărește toată ziua cărți despre păsări. La Vatra Dornei, și pițigoii de brădet și cei albaștri vin să mănânce din palmă”, spune Mihaela Oprișan.

Lucian are și alte poze cu pițigoi mari.

Frații pițigoi care vin la noi

Valentin Marin (40 de ani), angajat al Societății Ornitologice Române (SOR), s-a pozat cu pițigoi din Herăstrău. I-a ispitit cu semințe de floarea-soarelui. El explică de unde vine curajul acestor ghemotoace colorate:

„Sunt păsări obișnuite cu oamenii în zonele unde sunt hrănite frecvent. Asociază prezența umană cu oferirea hranei, și atunci nu mai sunt așa sperioase. Dar nu oriunde întinzi mâna vine o pasăre în palmă. Trebuie să o faci unde au mai fost hrănite, unde sunt hrănitori”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

PressOne Alege: Ciolacu și Georgescu în turul II, după numărarea a 50% din voturile din România LIVE

Peste 18 milioane de români sunt așteptați la primul tur al alegerilor prezidențiale. PressOne vă prezintă cele mai importante evenimente din ziua votului. 

Valentin Marin, cu un pițigoi mare, pe 17 martie 2016. Foto: Dani Drăgan

„La hrănitori apar mai ales pițigoiul mare (Parus major) și pițigoiul albastru (Cyanistes caeruleus). Au mai fost observați pițigoiul sur (Parus palustris) și pițigoiul codat (Aegithalos caudatus).

Pițigoiul de brădet (Parus ater) a ajuns și el la unele hrănitori din București, l-a văzut Ovidiu Bufnilă (angajat al SOR – n.r.). Cel de livadă (Parus lugubris) a fost observat la unele hrănitori din Prahova”, indică Valentin Marin.

Biologul Sebastian Bugariu, autorul fotografiilor cu zăganul Adonis în România, explică:

„În București, iarna există un influx din afara orașului, cauzat de încercările păsărilor de a găsi hrană, și pot apărea și alte specii pe lângă cele întâlnite în restul anului”.

Pentru a hrăni pițigoi, Valentin Marin recomandă „nuci, alune sau arahide neprăjite, semințe de dovleac și de floarea-soarelui”.

Fiind insectivori, pițigoilor le place și grăsimea animală. „Se poate folosi untura. Untul e de obicei prelucrat și conține substanțe nu tocmai potrivite”, completează Valentin Marin.

El precizează că trebuie ca „grăsimea animală să nu fie afumată, sărată, condimentată sau din resturi de hrană gătită”.

Curajoșii

Ovidiu Bufnilă vizitează des hrănitorile puse de SOR în parcurile bucureștene. Enumeră în viteză peste 20 de specii care vin să ciugulească din ele.

„Când s-a luminat de zi, primii care vin sunt pițigoii. Sunt cei mai curajoși. Ei deschid balul la hrănitori”, spune Bufnilă.

Pițigoi albastru. Când nu sunt stresați, pițigoii au pulsul de aproximativ 10 bătăi pe secundă. Foto: Marius Iana

*

Despre vietăți au mai apărut:

Colorața

Cei șase papagali frumoși au scăpat de îngheț

Buburuze la iernat

Înalta societate a bufnițelor din centrul Olteniței

Aventurile imaturului Adonis, probabil cel mai vagabond zăgan din Europa

Dansul flamingilor în Delta Dunării

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€