Rața mandarin s-a adaptat iernilor geroase din România. Foto: Dreamstime/Gabriela Însurățelu
Rața mandarin s-a adaptat iernilor geroase din România. Foto: Dreamstime/Gabriela Însurățelu
28/03/2017
Colorața
O zburătoare colorată ca o jucărie pentru preșcolari a aterizat pe 10 februarie 2004 în curtea soților Liana și Ștefan Ferenți din Cluj-Napoca. De atunci, specia căreia îi aparține pasărea, rața mandarin (Aix galericulata), a mai fost observată ori pe Someș, în zona podului Garibaldi, ori pe lacul din Parcul Central al Clujului.
Biologii consideră că exemplarele zărite ulterior provin din captivitate și s-au sălbăticit. La fel cum s-a întâmplat în alte orașe europene, s-au adaptat.
„Din 2004, la Cluj, rațele mandarin sunt văzute în libertate în mod relativ regulat. Au mai apărut și în alte părți”, spune Sebastian Bugariu, membru al Societății Ornitologice Române (SOR).
Mai întâi a fost rățoiul
Cromatica exemplarului ajuns în curtea soților Ferenți îl recomandă drept reprezentantul sexului mai frumos al acestei specii, masculul.
Pereche de rațe mandarin. Femela are culori mai discrete decât masculul. Foto: Dreamstime/Sander Meertins
Primul număr din 2004 al revistei Păsări consemna:
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
„Era, de fapt, un rățoi care, din prea multă curiozitate, se rătăcise, pierzându-și stăpânul și alegându-se cu o rană gravă în zona cefei. Din fericire, noile gazde ale frumoasei rățuște sunt mari iubitori de animale, așa că au dus-o la un cabinet veterinar, unde i-a fost curățată și cusută rana. Pasărea și-a revenit în timp foarte scurt, atașându-se mult de noii prieteni.
Într-o zi, spre sfârșitul următoarei luni, i-au fost găsiți vechii stăpâni. Despărțirea a fost grea pentru noile gazde, dar consolatoare. Rățoiul urma să se întoarcă la partenera sa, unde avea amenajat un bazin special și condiții necesare pentru a se simți într-un mediu cât mai natural”.
Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas
Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.
Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”
„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne.
Micul curcubeu prezentat în revista Păsări a fost fotografiat atunci de biologul Sebastian Bugariu. Acesta și-a amintit că soții Ferenți au contactat filiala clujeană a Societății Ornitologice Române.
„Așa am aflat despre pasăre. Am fost la familia Ferenți cu un coleg, Attila Sándor. Pasărea avusese un accident și îi lipseau câteva pene de pe cap. Era obișnuită cu contactul uman. După o vreme, proprietarul a sunat, iar rața i-a fost returnată”, a relatat, pentru PressOne, Sebastian Bugariu.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Oscar
Familia Ferenți locuiește în cartierul Gruia din Cluj. Ștefan Ferenți (43 de ani) își amintește cu drag întâmplarea de acum 13 ani.
„Dimineața, pe la ora 5, când să merg la muncă, am auzit un zgomot ciudat lângă coșul de gunoi. Am văzut o pasăre de dimensiuni mai mari și foarte-foarte frumoasă. Am aflat mai târziu că era de gen bărbătesc. Am dus rățoiul în casă și atâta i-a trebuit soției mele. Fiind însărcinată, l-a primit cu tot dragul. Să-l fi văzut ce baie făcea!”, a povestit, pentru PressOne, Ștefan Ferenți.
Când a venit barza, a plecat rățoiul.
„În ziua în care soția mea a născut fetița, pe 21 martie, a venit stăpânul lui după rățoi. După aia am aflat că era de pe strada vecină. Aflase de la un cumnat, care din păcate nu mai este.
Acel rățoi, pe care noi l-am numit Oscar, zburase de la vecin după ce îi plecase perechea. A devenit prietenos de la început, însă nu răspundea la numele pe care i-l pusesem, ci numai când vedea mâncarea. Era foarte frumos”, a încheiat Ferenți.
Simbol al fidelității
Rața mandarin provine din Extremul Orient. Habitatul său tradițional include Japonia, Peninsula Coreea și unele zone din estul Chinei și estul Rusiei.
Adusă în Europa, a creat populații numeroase mai ales în Marea Britanie, Irlanda (în Dublin) și Germania (în regiunea Berlinului).
Pentru chinezi și coreeni, specia reprezintă un simbol al fidelității și al longevității cuplurilor.
În parcurile din București
Pentru că masculii sunt atât de colorați, rața mandarin a fost introdusă și în unele parcuri din țară.
Într-o adresă oficială, întocmită de Elena Rățoi și contrasemnată de șef serviciu Radu Geonea și de directorul general Bogdan Peter Tănase, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) a precizat pentru PressOne:
„Parcurile Herăstrău și Cișmigiu au fost populate cu 75 de rațe mandarine și caroline în anul 2009. În sezonul rece, păsările exotice sunt găzduite de către o firmă specializată, în adăposturi amenajate, unde sunt asigurate condiții necesare pe timp de iarnă”.
Biologul Sebastian Bugariu a explicat:
„Acele exemplare sunt în stare de semicaptivitate. Teoretic, nu pot evada. Li se taie câteva pene, măcar dintr-o aripă, ca să nu mai poată zbura. Și toate acele păsări sunt inelate. Cele observate la Cluj nu erau inelate”.
Rațele mandarin introduse în parcuri sunt deseori filmate de vizitatori. Iată două înregistrări, făcute în Herăstrău (în 2013, de Gabriel Avramovici) și în Cișmigiu (în 2015, de Diversity Entertainment):
*
Despre vietăți au mai apărut:
Cei șase papagali frumoși au scăpat de îngheț
Înalta societate a bufnițelor din centrul Olteniței
Aventurile imaturului Adonis, probabil cel mai vagabond zăgan din Europa
Dansul flamingilor în Delta Dunării
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this