Pentru ca o școală de la țară să producă rezultate, e nevoie de puțin mai mult decât bani. Fotografii: Voicu Bojan

Școala de la țară

Județul Cluj este între primele trei din țară, după rezultatele la evaluarea națională. Aproape 90% din elevii care au susținut examenul au luat medii peste 5. 

Am ales să vedem cum arată rezultatele pentru mediul rural din județ. Am descoperit că, din 83 de școli (fără a le număra pe cele din comunele mari, de lângă Cluj Napoca), abia în 15 s-au obținut medii peste 9. În celelalte, care acoperă mare parte din suprafața județului, mediile sunt foarte mici.

În cel puțin patru comune, niciun elev nu a luat notă de trecere.

În comuna Moldovenești, din 10 elevi care au terminat clasa a opta, la linia română, s-au prezentat la evaluare 6. Toți, fără excepție, au luat medii sub 4.

În comuna Cășeiu, din 9 elevi care au terminat ciclul gimnazial, 8 au absentat la evaluare, iar cel care s-a prezentat a luat media 4.77.

În Suatu și Pălatca, promovabilitatea este 0.

Pentru mulți din acești elevi din mediul rural, clasa a opta e finalul școlii, pentru că școlile profesionale și liceele sunt la oraș. Singurele opțiuni care le rămân sunt munca în gospodărie sau emigrarea. 

Material didactic pentru clasele primare la școala din comuna Chiuiești

Aurel Roba are 49 de ani și este profesor la școala din Măguri, un sat clujean de munte. A terminat facultatea la 41 de ani, și, înainte de asta, preda pe un post de „necalificat”.

Acum predă geografie calificat, și desen, istorie sau educație fizică necalificat – are nevoie de aceste ore pentru a avea o catedră întreagă.

Mai mult, el spune că niciun specialist în desen n-ar urca până în vârful muntelui, la Măguri, pentru plata a trei-patru ore pe săptămână, fie ele și supra-calificate.

La școala lui, învață 33 de copii în două clase: a opta, apoi a cincea și a șaptea simultan – adică toți copiii stau în aceeași clasă, iar profesorul predă când pentru cei de clasa a cincea, când pentru cei dintr-a șaptea.

Și asta pentru că legislația prevede un număr minim de 12 copii pentru a putea forma o singură clasă.

Este motivul pentru care, în ciclul primar, tot la Măguri, copiii de clasele pregătitoare, întâi și a doua sunt comasați într-o singură clasă. La fel cei de a treia și a patra.

Și situația se repetă în aproape toate școlile primare din mediul rural, din cauza numărului tot mai mic de copii.

E destul de complicat să predai toate materiile simultan – când discuți cu unii materia pentru vârsta lor, ceilalți sunt distrași de la ceea ce au ei de făcut, simt că nu am posibilitatea să lucrez cu ei ce și cum aș dori. Și asta e situația acum – probabil că din 2021, copiii vor fi preluați la școala din Răcătău, și vor fi duși cu microbuzul – asta e complicat, pentru că doar o bucată de drum este asfaltat„, explică profesorul. Cu tot cu educatoare și învățătoare, la școala din Măguri predau 7 cadre didactice, toate calificate pe anumite materii.

Eu am predat și muzică – ce să vă spun, am învățat și eu odată cu copiii, pentru că nu știam. Dar nu vine nimeni până aici doar pentru trei ore într-o zi, mai ales cu drumul așa cum e, cu salariul foarte mic pe care l-ar lua.

În plus, Primăria comunei nu are fonduri pentru naveta profesorilor. Eu merg o zi pe săptămână să predau și la școala din Răcătău – pentru un an de navetă, 6 kilometri dus și 6 întors, am primit de la Primărie un decont de 120 de lei. Adică 120 de lei pentru un an!”, mai arată profesorul.

În afară de asta, își finanțează activitățile extracuriculare, precum un concurs de schi la care participă cu elevi ai școlii, din fonduri proprii.

Școala sa are un singur monitor de calculator, pe care profesorii îl folosesc cu rândul. Spune că simte lipsa unui proiector și a unui laptop, pe care nu își permite să le ia din fonduri proprii.

Iar bugetul comunei este și așa prea mic pentru a acoperi nevoile celelalte, darămite să mai cumpere materiale didactice sau să deconteze naveta profesorilor.

Școala Măguri Bogdănești a avut anul acesta 14 elevi care au participat la evaluarea națională. 11 dintre aceștia au luat medii între 5 și 7, iar restul sub 5. Toți copiii care vor să meargă mai departe la școală trebuie să meargă, de aici, la oraș.

Cel mai apropiat oraș este Huedin, la 60 de kilometri.

Holul școlii din Chiuiești, o comună clujeană din apropierea municipiului Dej

Pentru mediul rural, este foarte complicat și să deschizi școli profesionale.

În primul rând pentru că nu există agentul economic – și fără agentul economic nu poți deschide școala. Apoi, nu există nevoia de cadre: la țară poți să ai nevoie de un gestionar, doi tâmplari, trei cu altă specializare…

Nu ai nici cum să aduci profesori de atâtea specializări. Am încercat, de pildă, la Băișoara, cu o secție de textile. A funcționat un an sau așa ceva. Nu merge.”

Valentin Cuibus, Inspector Școlar General, Cluj

Ce funcționează

Trei din elevii clasei a opta de la școala generală din Chiuiești, o altă comună din Cluj, au luat medii peste 9 la evaluarea națională de anul acesta. Trei din 19. Am plecat să vedem ce „merge” la Chiuiești.

Am remarcat, în primul rând, că este destul de aproape de municipiul Dej – de unde profesorii pot să vină și să predea la școală fără să aibă costuri de navetă prea mari.

Eu am fost învățător și am predat la clasă simultană, din 1977 până în 1984, într-un cătun. Apoi mi s-a desființat școala și mi-am schimbat specializarea.

La început aveam 14 copii, și la final, pe când s-a desființat, nu mai erau decât 4. Am făcut apoi contabilitate” – așa începe povestea primarului din Chiuiești, Gavril Mihuț. 

Prima investiție majoră pe care a făcut-o ca primar a fost chiar în școala din comună: reparații și materiale. Dar asta, vorba poetului, a fost demult și a fost o singură dată. 

Problema e că, din veniturile noastre locale, adunăm cam 8% din bugetul de care avem nevoie într-un an, pentru că nu este niciun mare agent economic pe-aici. Restul banilor așteptăm să vină de la centru, din defalcarea cotelor TVA, de la Consiliul Județean. Dar acolo nu se împart după nevoile comunelor, ci după un calcul politic”, explică primarul, care spune că este membru al unui partid, dar asta nu are nicio importanță și nu l-a ajutat prea mult niciodată, indiferent de partidul aflat la putere.

Primarul comunei Chiuiești, Gavril Mihuț, și directorul școlii din comună, Crina Georgiu, spun că discută mereu despre ce poate fi îmbunătățit la condițiile din școală

La școala din comună există laborator de informatică, table interactive cumpărate de directoarea școlii, din bani adunați la târguri tematice organizate la școală.

De asemenea, când există nevoi, părinții se implică – chiar cu bani, dacă e necesar. Directorul școlii, Crina Georgiu, arată că rezultatele elevilor sunt un mix între atenția și efortul profesorilor, înțelegerea din partea primarului și grija părinților.

La noi merge pentru că avem în primul rând copii care sunt buni, la bază, și profesori pregătiți. Și ce aș sublinia este că noi, într-un fel, suntem ca o familie.

Primăria ne sprijină, părinții sunt implicați în viața școlii – și atunci noi avem două puncte de sprijin foarte bune, și nu ai cum să eșuezi”, arată ea.

Primarul a obținut o finanțare europeană pentru a construi o grădiniță nouă, dar și reamenajarea școlii existente deja, plus construirea unui teren de sport. Și spune că înțelege cât e de importantă șansa unei școli serioase pentru tinerii din comună.

Avem profesori calificați și care muncesc, rezultatele se văd prin ceea ce au făcut copilașii la evaluare. Avem un profesor de limba română grozav.

El nu are copii, dar pune suflet cât pentru toți copiii din școală. Aici este un nucleu de profesori foarte bun, și faptul că există o familie în școală se vede în rezultatele copiilor”, mai explică el.

Și mai pune rezultatul acesta pe seama a ceva: credința familiilor.

Crina Georgiu spune că nimic nu se mișcă într-o comună dacă nu există bună înțelegere între câțiva actori locali: șeful de post, preotul, primarul și directorul școlii. Ori merg împreună și crește comuna, ori nu.

Crina Georgiu a mobilat o parte din clasele școlii din donații. Cupele pe care le păstrează în birou sunt câșigate de elevii școlii la concursuri. Elevii din Chiuiești sunt vicecampioni naționali la oină

În lege se dă o sumă pentru fiecare elev, dar acele sume sunt foarte mici. Dacă nu suplimentăm, n-ar putea să funcționeze.

Noi avem două microbuze școlare, însă după numărul și distanța pe care trebuie să ducem și să aducem copiii la școală, nu ne-ar ajunge banii nici 3 luni. Noi n-am lăsat niciodată să nu meargă microbuzele.

Comuna noastră e răsfirată pe toate văile astea, sunt distanțe foarte mari. De aici până în cel mai îndepărtat sat sunt 14 kilometri și noi trebuie să ajungem de două ori dimineața”

Gavril Mihuț, primarul comunei Chiuiești

La celălalt capăt este școala generală din Moldovenești, o altă comună din Cluj, apropiată de Turda, de data aceasta.

Din 10 elevi care au terminat clasa a opta, la linia de limba română, au participat doar șase la evaluarea națională, și toți au obținut medii sub 4. Explicația?

Acești copii pur și simplu nu sunt preocupați de școală, nu vor să învețe„, spune viceprimarul Nagy Laszlo Jeno. Singura lui preocupare este ca rezultatele să nu fie interpretate ca o discriminare: la școala din Moldovenești există și o linie maghiară, iar acolo toți elevii au luat evaluarea națională.

Și mai e ceva: pe tabelul afișat direct pe ușa de intrare a școlii sunt rezultatele admiterilor la liceu. Unii din elevii foarte slabi ai școlii din Moldovenești, care au obținut note de 3 la evaluare, au media generală a anilor de gimnaziu peste 7.

Cum e posibil ca un copil relativ mediocru de-a lungul unui an școlar să devină o problemă când dă de primul examen serios?

Școala generală din Moldovenești are teren de sport și curte deschisă vara

Nivelul de pregătire al părinților se regăsește în cel al copiilor

Inspectorul Școlar General din Cluj, Valentin Cuibus, a fost numit în 2012, când a declarat că cele două mari priorități ale mandatului său vor fi învățământul de excelență și cel din mediul rural. Pentru că, așa cum admite chiar el, aproape că vorbim despre două țări diferite.

Noi am făcut o analiză amplă pe rezultatele evaluărilor naționale, în care am aplicat mai multe criterii. De pildă, ne-am uitat în ce măsură sunt diferențe de la un an la altul pentru aceeași școală, dacă au aceleași cadre didactice de la un an la altul sau se schimbă. În toamnă vom stabili și un set de măsuri pe care să începem să le aplicăm.

Marea problemă este familia. Nu le pasă atunci când copiii nu vin la școală, nu răspund la solicitările școlii, iar nivelul lor de pregătire se regăsește în nivelul copiilor.

Altă problemă care șubrezește până la epuizare educația în mediul rural este lipsa de implicare a primarilor”, spune el.

PressOne a încercat să-i contacteze pe câțiva dintre primarii din comunele cu rezultate slabe. Niciunul nu a putut fi găsit.

Noi ne uităm de fiecare dată, după admiterea în clasa a opta și suprapunem elevii care iau evaluarea cu cei care intră la licee.

Pentru cei pe care nu-i mai regăsim în sistem, trimitem scrisori primăriilor, să facă anchetă socială, pentru că învățământul este obligatoriu până în clasa a zecea.

Serviciile de Asistență Socială ale Primăriilor ar trebui să facă aceste anchete sociale: de la mulți, nu mai primim niciun răspuns.

Alții ne transmit că părinții nu-i mai lasă să meargă la școală mai departe”

Valentin Cuibus, Inspector Școlar General la Cluj

Pe de altă parte, dacă primarii nu au bugete, nu prea au ce să facă pentru a crește condițiile din școli.

Criza demografică începe să se vadă în unele școli, unde rămân foarte puțini elevi, de vârste diferite, și atunci acolo începe să se predea simultan.

Soluția ar fi ca toți acești elevi să fie preluați la școli care să funcționeze intercomunal, dar nici asta nu se poate, pentru că nu primim aprobarea Consiliilor locale pentru a desființa școala cu efectiv prea mic de elevi„, explică Valentin Cuibus.

Consiliile locale nu sunt de acord niciodată cu desființarea școlilor, din cauză că asta ar însemna, într-un fel, „moartea” comunei – fără școală, niciun tânăr nu va mai dori să se stabilească acolo. Pe de altă parte, unii primarii din comune nici nu fac nimic pentru stabilizarea forței de muncă.

O altă problemă fundamentală este legată de numărul de ore de psihopedagogie care se fac la facultăți. Ar trebui dublat numărul de ore de practică pedagogică.

Plus că nu se face nimic, absolut nimic în facultate, pe partea de pedagogie pentru învățământul simultan. Adică, oamenii ăștia ies din facultate, ajung direct în școală și predau simultan, ceea ce n-au învățat să facă niciodată„, mai subliniază Cuibus.

Este ca și cum această realitate nu ar exista.

Elevii și-au decorat școala în Chiuiești

Una din soluții ar fi un sistem de after-school și la ciclul gimnazial, în care să oferim o masă caldă la prânz și transport.

Dar sunt 100.000 de elevi doar în Cluj, ori, să zicem, 7 lei pe zi, dau un cost minim pentru masă, vorbim deja de 700.000 de lei pe zi”

Valentin Cuibus, Inspector Școlar General la Cluj

„Cei șapte ani de acasă nu sunt doar o expresie anecdotică”

Sociologul Barbu Mateescu a analizat pentru PressOne rezultatele ultimilor ani pentru examenele de evaluare națională. Concluzia sa este că, începând din 2010, rezultatele elevilor se corelează cu Produsul Intern Brut al județului în care elevii studiază și susțin examenul.

Iată analiza sa:

În primul deceniu al mileniului nu există nicio corelație între

a) rata de promovare la evaluare națională sau capacitate într-un județ
și

b) PIB-ul județului respectiv.

După 2010 această corelație se face simțită la un nivel relevant statistic. Mai mult, relevanța sa este în creștere, impactul PIB-ului județului fiind din ce în ce mai important din 2014 și până acum în a determina rata de promovare.

Această corelație este extrem de puternică în special dacă vorbim de primii ani de viață ai participantului la examen.

Concret, să ne gândim la un copil care s-a născut în anul 2002 și care în anul 2016 participă la examenul de capacitate.

Rata de promovare la el în județ (și implicit și probabilitatea sa de a promova) se corelează în măsură de 43,8% cu dimensiunile PIB-ului din județ în anul nașterii (2002), se corelează în măsură de 43,6% cu mărimea PIB-ului județului din anul 2003, etc.

Corelația este ușor mai mică dacă vorbim de PIB-ul județului din anul sau anii imediat anteriori examenului propriu-zis. Cei șapte ani de acasă nu sunt doar o expresie anecdotică.

O altă concluzie posibilă este că în România există un cerc vicios: județele sărace au rată de promovare mai mică ceea ce reduce calitatea forței de muncă din județ ceea ce reduce PIB-ul ceea ce se corelează cu rate viitoare mici de promovare la examenul de capacitate și tot așa.

Prin contrast, alte județe sunt într-un cerc virtuos, remarcându-se din acest punct de vedere Prahova, Cluj și municipiul București. Galați și Brăila de asemenea par a fi pe drumul cel bun, rata de promovare fiind extrem de solidă. Gradul de urbanizare al unui județ este, evident, extrem de important din acest punct de vedere.

A stabili o legătură cauzală este un proces riscant, conceptul de PIB fiind unul complex și supus interpretărilor de fel și chip. Ca ipoteză, județele cu PIB-uri mici oferă în genere mai puține locuri de muncă și mai prost plătite.

Acest lucru are un impact direct asupra vieții de familie, afectând condițiile în care copilul respectiv crește, atât în plan psihologic cât și material.

De asemenea, migrația (spre străinătate sau spre alte zone din România) este mai mare acolo unde PIB-ul este mic, ceea ce poate duce la o viață familială mai complicată pentru copil.

În anii 2000 relația dintre PIB și rata de promovare era ascunsă. În județele cu rezultate reale nemulțumitoare erau probabil implementate tactici informale de mărire artificială a notelor și ratei de promovare.

Cel mai probabil în urma introducerii camerelor de luat vederi în sălile de examen acest fenomen s-a atenuat, iar adevărul a devenit vizibil.

Barbu Mateescu

***

Județul Cluj este printre primele trei județe ale țării în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, potrivit unui top Forbes din 2018. Cu toate acestea, șansele multora dintre elevii din mediul rural de a face performanță școlară sunt limitate drastic de lipsa profesorilor calificați, de lipsa fondurilor la primării, de sistemul de predare simultan și de lipsa opțiunilor la finalizarea clasei a opta.

La finalul anului școlar 2017-2018, în Cluj, 3223 de elevi nu s-au mai regăsit în anul următor. Ponderea abandonului este întotdeauna mai mare în mediul rural decât în cel urban.

Desen realizat de elevii școlii din comuna Chiuiești, Cluj
Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...