Ăștia puteam fi noi* în București, dar am tot votat greșit.
Cam așa s-ar putea rezuma ultimii 30 de ani ai Capitalei României. Se va rupe cercul vicios de data asta?
*Varșovia, da, în imagine e Varșovia.
Ăștia puteam fi noi* în București, dar am tot votat greșit.
Cam așa s-ar putea rezuma ultimii 30 de ani ai Capitalei României. Se va rupe cercul vicios de data asta?
*Varșovia, da, în imagine e Varșovia.
Șase sectoare în căutarea unui primar
Sunt suficiente bunele intenții și trecutul lipsit de corupție atunci când e vorba să preiei în propriile mâini destinul unui oraș? E suficient votul anti atunci când la primărie trebuie să ai un pro?
De 30 de ani, în fiecare campanie electorală, românii au ales mai mult contra, din silă față de ce au făcut precedenții politicieni. Răul mai mic. Candidatul mai puțin murdar. Frezat, spălat și asezonat, același om care își dădea coate cu eșaloanele secunde ale celor de la putere ajunge să pară proaspăt, chiar puțin roz în obraji, numai bun de ales pentru a-i înlocui „pe-ăia”.
Resemnați de acest joc, în multe orașe din țară românii nici măcar nu mai votează schimbarea, pe principiul că răul cunoscut e mai ușor de tolerat decât unul care zice că e bun, dar pare a fi cam flămând. O panseluță, o bordurică, un trotuar asfaltat la final de mandat vorbesc mai mult, pentru ei, decât bunele intenții ale vreunui tinerel care se jură că nu fură. Dacă ar fi să aleagă între hoți și proști, vorba miliardarului, românii ar alege hoții, așa cum o fac, de altfel, de trei decenii încoace.
E ceva schimbat anul acesta în privința celor care vor să-i dea jos pe actualii primari? Pentru că știm deja ce le poate pielea celor de la PSD, am vrut să vedem cum gândesc candidații dreptei unite din București, unii dintre ei de la PNL, alții de la USR-PLUS, aceleași partide pe care le-am criticat vehement într-un articol precedent că nu s-au pregătit cum trebuie pentru bătălia din acest oraș și pentru uriașele probleme pe care trebuie să le rezolve, lansând candidați fără anvergură și ambiție.
Am vrut să dăm la o parte felul romanțat în care se fac interviurile în România și să mergem către lucrurile concrete pe care vor să le facă cu prioritate. De ce? Tocmai pentru că voi decideți dacă acestea corespund cu ce vreți de la un primar de sector. Ele vă arată dacă sunt cu adevărat pregătiți pentru a transforma orașul sau dacă sunt împinși la înaintare doar ca să dea frumos, din lipsă de alte idei.
I-am scos pe teren și le-am propus să aleagă trei puncte de interes prioritar pentru viitorul lor mandat din sectorul pe care își doresc să îl administreze. Am încercat să aflăm de la ei ce zone consideră că sunt importante, ce se angajează să facă diferit la ele în următorii patru ani și ce acțiuni vor demara imediat ce se vor instala în biroul de primar.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Dacă au reușit sau nu să arate că știu despre ce vorbesc, asta o veți decide voi, cititorii, urmărind clipurile de mai jos în care candidații încearcă să spună, pe scurt, ce au în minte pentru sectorul pe care speră să-l câștige.
Cât despre părerile experților cu privire la ce trebuie să se facă într-un oraș ca Bucureștiul, noi avem deja o serie întreagă de articole pe această temă. Iată ce a ieșit:
Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”
„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne.
Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.
Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.
Sectorul 1: Clotilde Armand
Salvarea Pădurii Băneasa, eliminarea mașinilor de pe trotuare, consolidarea clădirilor cu risc seismic și dinamizarea culturală și economică a sectorului sunt temele principale alese de Clotilde Armand.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Despre candidat, pe scurt. După ce a pierdut la limită alegerile pentru S1 în 2016, Clotilde Armand a devenit consilier al Sectorului 1, ocupând această funcția până în 2019 când a fost aleasă deputat în Parlamentul European pe listele USR.
Este de profesie inginer, cu diplomă de licență de la Ecole Centrale Paris (Franța) și cu un master în inginerie la Massachusetts Institute of Technology (MIT) obținut în SUA în 1997. De atunci și până în 2019 a ocupat diverse funcții de analist, director și responsabil de proiecte la mai multe companii din România și din afara țării, printre ele KPMG, GDF SUEZ, EGIS Group și ALTEN.
Sectorul 2: Radu Mihaiu
Pe lângă curățarea primăriei sectorului 2 de nepotisme și a străzilor de mizerie, Radu Mihaiu are câteva proiecte care, spune el, pot echilibra economic și social sectorul: coborârea în subteran a triajului Gării Obor și realizarea unui parc deasupra, construirea unui imens cartier de business în aceeași zonă, o pistă de biciclete și trotinete care ar traversa sectorul dinspre Obor spre parcul Verdi, pe amplasamentul unei foste linii CFR.
Despre candidat, pe scurt. Actualul candidat la primăria Sectorului 2 a absolvit Facultatea de Matematică la Universitatea din București în 2000. A urmat apoi, potrivit CV-ului său, cursurile unui Executive Master of Business and Administration la City College din Sheffield, Marea Britanie.
Deși are trecute în activitatea profesională, începând cu anii 2000, atât funcții de conducere cât și de programator în companii de dezvoltare software sau activități ce țin de programare și IT, Radu Mihaiu nu e străin nici de funcții publice.
În 2016, acesta devine consilier de ministru la Ministerul Fondurilor Europene, iar mai apoi Secretar de stat în cadrul aceluiași Minister. În prezent este manager general la E-dea Works SRL, o companie de dezvoltare software din București.
Sectorul 3: Adrian Moraru
Grădinile blocurilor trebuie reînverzite, pentru că acum sunt lăsate de izbeliște, iar acest lucru se poate face printr-o colaborare dintre asociațiile de proprietari și peisagiști, ne-a spus Adrian Moraru. Tot el vrea să facă un spital în sector și niște centre de proximitate de servicii medicale subvenționate de primărie, precum și să investească „cu cap” în școli și educație, „nu doar de dragul de a investi”.
Despre candidat, pe scurt. Adrian Moraru a terminat Universitatea Politehnică București și a lucrat în cea mai mare parte a carierei sale la Institutul de Politici Publice din București, organizație pe care o și conduce din 2017.
A fost, printre altele, consilier la Ministerul Afacerilor Interne în perioada 2016-2017, membru al Comitetului de Monitorizare al Programului Operațional Infrastructura Mare (2014-2020), subordonat Ministerului Fondurilor Europene, membru al Comitetului de Monitorizare al Programului Operațional Capacitate Administrativă (2014-2020), subordonat Ministerului Dezvoltării Regionale și continuă să fie și astăzi consilier la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Sectorul 4: Simona Spătaru
Construirea de creșe, grădinițe și școli noi, protejarea mediului și înlocuirea betoanelor cu spații verzi la prețuri corecte, iar nu la suprapreț ca acum, dar și crearea unui „parc de investiții” în partea de sud a Sectorului 4 sunt prioritățile Simonei Spătaru.
Despre candidat, pe scurt. Simona Spătaru a absolvit Facultatea Româno-Americană din București și este de profesie avocat. A devenit membru al Baroului București în 2004 și are în prezent propriul cabinet de avocatură în Sectorul 4. Specializările sale sunt dreptul administrativ, dreptul achizițiilor publice și dreptul comercial.
Sectorul 5: Cristian Băcanu
Curățenia morală în primărie este prima pe lista lui Cristian Băcanu la sectorul 5. Apoi vrea să facă proiecte de reabilitare a blocurilor, unităților de învățământ și a spațiilor verzi „lăsate de izbeliște” de administrația locală, să aducă producătorii agricoli în piețele din sector și să oblige proprietarii de terenuri să-și curețe proprietățile de gunoaie și ambrozie. Visul lui este ca sectorul 5 să nu mai rămână cel mai sărac din Capitală.
Despre candidat, pe scurt. Cristian Băcanu a absolvit dreptul la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și a profesat în diverse firme de avocatură din 2007 până în 2019. De atunci și până în prezent, acesta ocupă funcția de Secretar de Stat la Ministerul Justiției.
Potrivit CV-ului său, în perioada 2019-2022, Cristian Băcanu este masterand bursier al unui program de Executive Master Public Administration și Governance la Hertie School din Berlin, Germania.
Sectorul 6: Ciprian Ciucu
Calitatea locuirii este prima pe lista lui Ciprian Ciucu, iar asta înseamnă refacerea spațiilor verzi din jurul blocurilor împreună cu specialiști peisagiști și extinderea lor și a spațiilor de joacă acolo unde e posibil. Vrea să mai facă și un parc nou, care ar crește cu 60% suprafața parcurilor din Drumul Taberei. Parcări subterane și supraterane, parcări Park & Ride la intrare în sector, construirea de creșe și școli și a unor parcuri integrate de business care să țină oamenii în sector mai sunt și ele pe listă.
Despre candidat, pe scurt. În 2000, Ciprian Ciucu a absolvit Facultatea de Științe Politice în cadrul SNSPA din București. A făcut imediat, în cadrul aceleiași facultăți, un master în Politici Publice și Integrare Europeană.
S-a ocupat de proiecte de training din poziția de expert în comunicare și politici publice, atât pentru instituții subordonate statului, cât și pentru ONG-uri, instituții sau organizații internaționale, printre ele și Banca Mondială. Din decembrie 2019 este președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Aceștia sunt candidații, orașul îl știm deja, fiecare trage concluziile pe care le dorește. Totul este ca, peste patru ani, când vom trage și linie, bucureștenii să nu mai privească cu jind către alte orașe din țară care au știut să iasă din veșnicul ciclu al alegerii răului mai mic, ci au ales binele mai mare.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this