Să defrișezi o pădure ca să faci loc gunoiului. Epilogul unui proiect ecologic

Autoritățile din Bistrița-Năsăud se pregătesc să defrișeze 10 hectare de pădure pentru a extinde rampa de gunoi a județului. Această rampă, dată în folosință în 2013, reprezintă proiectul-pilot al României pentru colectarea ecologică, în sistem integrat, a deșeurilor.

Vorbim despre prima dintr-o serie de 32 de investiții majore în acest domeniu de dezvoltare strategică, pentru care UE ne-a creat o linie specială de finanțare în valoare de peste un miliard de euro.

La finalul proiectului, în 32 de județe ar fi trebuit să existe un circuit ecologic în care gunoaiele să fie adunate și prelucrate la standarde europene.

Dar, în loc ca proiectul-pilot să devină un exemplu pentru celelalte județe, rampa din Bistrița-Năsăud este aproape plină, iar autoritățile județene vor să taie pădurea din apropiere pentru a crea spațiu suplimentar de depozitare a gunoaielor.

Acest lucru a devenit legal anul trecut, când fostul ministru al Mediului Doina Pană, susținută de filiala Bistrița-Năsăud a PSD și apoi de președintele partidului, Liviu Dragnea, a inițiat o lege cu dedicație care prevede că pădurile pot fi scoase din fondurile silvice pentru a fi defrișate și transformate în rampe de gunoi.

Al doilea depozit de gunoi ar urma să fie construit în locul pădurii de lângă primul depozit.

"Pentru noi e un pas în față – măcar poluarea nu se mai vede!"

În această lună, Consiliul Local al comunei bistrițene Dumitra va discuta în ce condiții să ofere 10 hectare din pădurea proprie pentru a face loc noii celule de depozitare a gunoiului.

Din comuna Dumitra face parte satul Tărpiu, unde a fost ridicată prima rampă de gunoi la standarde europene.

Adică proiectul-pilot despre care vorbeam mai sus.

Primarul din Dumitra, Gheorghe Bălăjan, care se află la al cincilea mandat, spune că nu regretă decizia de a permite construirea rampei pe teritoriul comunei sale.

Inițial, Consiliul Local Dumitra a alocat 16 hectare pentru groapa de gunoi din Tărpiu. Asta se întâmpla în 2006.

Atunci Bălăjan nu a cerut autorităților județene niciun fel de compensații pentru locuitorii comunei. Acum, în 2018, el spune că, dac-ar putea da timpul înapoi, poate că ar face-o altfel.

Totuși, în luna aprilie a acestui an, el a pregătit o Hotărâre nouă de Consiliu Local prin care să mai aloce 10 hectare gunoaielor – de data asta, din pădurea comunei.

Când să supună Hotărârea la vot, un consilier liberal s-a apucat să filmeze ședința. Dezbaterile s-au întrerupt, dar ideea rămâne.

Primarul comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan (ALDE).

"Eu îmi asum această decizie, e o decizie politică. Gunoaiele astea trebuie puse undeva.

E problemă cu întreg proiectul, pentru că de la început, de când a fost făcut, celula a II-a apărea, în proiect, pe un teren în pantă. Așa s-a ajuns la soluția cu pădurea, pentru că acolo terenul e drept. Și va fi înconjurat de o perdea de arbori.

Pentru noi e un pas în față – măcar poluarea nu se mai vede! În plus, așa e legea, că cei de la Consiliul Județean sunt obligați să replanteze aceste 10 hectare pe care le vor defrișa, tot în zona comunei Dumitra. Le vom pune noi la dispoziție un teren", a explicat primarul Gheorghe Bălăjan pentru PressOne.

Când deapănă lunga poveste a rampei din comună, înțelegi că aceasta poate fi saga oricărei investiții majore din România.

A început, de pildă, cu o poziționare greșită: autoritățile s-au gândit că e bine să facă un depozit de gunoi în pantă.

Acum, pentru ca a doua celulă a rampei să nu fie tot în pantă, soluția e să fie construită pe locul unei păduri.

"Dumitra are 1.400 de hectare de pădure. La câtă pădure se fură în țara asta, ce mai îi 10 hectare?! Sigur că nu-i fabrică de ciocolată, da' pentru noi îi un pas în față, că gunoaiele nu se mai văd", adaugă primarul.

Comuna Dumitra are circa 5.500 de locuitori. Majoritatea muncesc în municipiul Bistrița.

"Mai avem un pic de pădure în țara asta, s-o tai și pe asta?!"

Împotriva ideii de a defrișa pădurea din apropierea depozitului s-a ridicat un consilier liberal – Paul Martița. El este cel care a filmat ședința de Consiliu Local în care s-a discutat cedarea către județ a încă 10 hectare.

"Problema îi din 2006, cum o văd eu. Atunci am alocat 16 hectare județului, pe gratis. Se puteau obține niște beneficii pentru cetățenii din Dumitra, măcar.

Dacă tot ne aduc gunoiul în fundul grădinii, măcar să nu plătim pentru asta. Adică eu îmi pun și gunoiul în fundul grădinii, și mai și plătesc pentru asta?!", susține consilierul Martița.

El admite că gunoiul județului Bistrița-Năsăud va trebui, totuși, depozitat undeva. Dar nu în pădure.

"Tu dai pentru gunoi 10 hectare de pădure?! Undeva trebuie pus gunoiul, dar dacă îl punem în pădure... Înseamnă că nu mai avem nici conștiință, nici nimic. Mai avem un pic de pădure în țara asta, s-o tai și pe asta?! Și pentru ce – pentru gunoaie?

Acolo sunt vreo 35 de hectare: dacă tai acum 14 să pui gunoaie, după aia tot tai și mai pui gunoaie acolo următorii 30 de ani!", spune Martița.

Și este foarte aproape de adevăr. Pentru că eșecul proiectului-pilot de la Bistrița mai vine dintr-o direcție.

Să recapitulăm: depozitul principal a luat-o la vale și e aproape plin. Depozitul secundar ar urma să fie construit în locul pădurii defrișate.

Pasul următor ar fi ca gunoiul depozitat să fie reciclat.

Dar asta ar însemna ca populația să facă așa-numita colectare selectivă a deșeurilor. Ceea ce nu se întâmplă nici măcar la Bistrița, reședința județului Bistrița-Năsăud.

Observația este inclusă într-un raport de anchetă al Comisiei de Mediu din Senat, raport dat publicității la finalul lunii aprilie:

"Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor de la Bistrița, prezentat ca fiind un succes, are probleme legate de colectarea separată, care stă la baza oricărui Sistem de Management al Deșeurilor funcțional. În lipsa colectării separate, Bistrița rămâne doar un depozit de deșeuri conform".

Concluziile anchetei arată că, la nivelul României, managementul deșeurilor se află într-o criză generalizată. (Puteți citi întregul raport aici.)

Deși au tomberoane separate pentru plastic, hârtie, sticlă și deșeuri umede, cetățenii din Bistrița colectează gunoiul tot în stil "tradițional".

Cum a devenit legal să defrișăm păduri ca să depozităm gunoaie

Anul trecut, la inițiativa Doinei Pană, care era deputat de Bistrița-Năsăud și ministru pentru Ape și Păduri, mai mulți parlamentari PSD −inclusiv președintele partidului, Liviu Dragnea − au semnat un proiect de lege care să permită tăierea pădurilor pentru crearea de rampe de gunoi.

Atunci, Doina Pană susținea în plenul Camerei că legea trebuie adoptată de urgență pentru a rezolva criza lemnelor de foc. (PressOne a scris despre acest caz aici).

Iată ce prevede noua lege:

"Pot fi scoase definitiv din fondul forestier național, doar cu condiția compensării acestora, fără reducerea suprafeței fondului forestier și cu plata anticipată a obligațiilor bănești, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de lucrări și obiective:

(...)

e) surse și rețele de apă și de canalizare, inclusiv ape minerale, surse și rețele de energie din resurse convenționale sau regenerabile, rețele și sisteme de comunicații, drumuri de interes județean și local, parcuri recreative, parcuri tematice și/sau educaționale, situri arheologice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, monumente istorice, centre de management integrat al deșeurilor, precum și lucrări și/sau construcții hidrotehnice și de piscicultură".

În aceste condiții, primarul din Dumitra spune că va reveni cu proiectul său de Hotărâre privind defrișarea la ședința din luna mai a Consiliului Local.

Printre altele, el ne-a asigurat că oamenii din comună colectează selectiv gunoaiele. Peste drum de Primărie, însă, patru containere conțin tot ce se poate arunca: de la resturi de mâncare, până la plastic și moloz.

De aici, la fel ca din tot județul Bistrița-Năsăud, deșeurile sunt transportate la rampa din satul Tărpiu, unde un operator ar trebui să le recicleze.

În realitate, se adună unele peste altele.

La acest moment, România ar fi trebuit să aibă, finalizate și operaționale, 32 de Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor.

În realitate, doar câteva sunt date în funcțiune. Dintre acestea, și mai puține funcționează așa cum ar trebui: colectare selectivă a deșeurilor, depozitare ecologică și, în final, reciclare.

În toamna lui 2016, PressOne a relatat pe larg (aici) despre situația dezastruoasă a implementării acestei linii de investiții.

Ce este un SMID

Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor este un mecanism județean prin care gunoiul produs de orice gospodărie este colectat și preluat selectiv, apoi depozitat ecologic și prelucrat prin intermediul unor stații de compostare și tratare.

În 32 de judeţe, asta ar fi însemnat ca administraţiile locale să fi parcurs câteva etape esențiale:

  • să instaleze tomberoane și containere separate pentru sticlă, metal, hârtie şi fracţia umedă;
  • să construiască noi stații de preluare a deșeurilor colectate selectiv;
  • să închidă vechile rampe, unde gunoiul era preluat de-a valma și polua mediul;
  • să realizeze campanii pentru a educa şi obişnui cetăţenii să colecteze selectiv;
  • să construiască un centru de sortare și depozitare ecologic;
  • să desemneze, prin licitație, câte un operator care să se ocupe de colectarea, respectiv de operarea stațiilor de transfer și prelucrare a deșeurilor.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează