Gunoaiele pădurii. Ministrul Pană a modificat Codul Silvic cu dedicaţie pentru şeful PSD din judeţul ei

Legea de modificare a Codului Silvic, inițiată de actualul ministru delegat pentru Ape și Păduri, Doina Pană (PSD), le permite autorităților locale să preia suprafețe de pădure din fondul forestier naţional pentru a le transforma în depozite de gunoi.

PressOne a deşirat firul acestei legi și a ajuns la rampa de la Tărpiu – un sat din județul Bistrița-Năsăud unde localnicii sunt asaltați de mirosurile pestilențiale ale gunoiului care se scurge din depozitul construit în pantă.

Ca să închidă gurile celor 700 de localnici din comuna Dumitra, de care aparține satul Tărpiu, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud şi al filialei PSD, Emil Moldovan, a propus mutarea construcției într-o pădure din apropiere și, ca atare, a avut nevoie ca legea să fie modificată.

De câteva zile, modificările Codului Silvic inițiate de Doina Pană, care este şi deputat PSD de Bistriţa-Năsăud, sunt în vigoare.

Legea a fost promulgată pe 14 iulie

În luna iunie, PressOne a scris aici despre amendamentul la Codul Silvic susținut de mai mulţi parlamentari PSD, printre care Liviu Dragnea şi Doina Pană, prin care autoritățile locale pot să preia suprafețe de pădure ca să le transforme inclusiv în depozite de deșeuri, la preț mai ieftin.

Aceste modificări au intrat în vigoare şi fac parte din Legea nr. 175/2017, promulgată la 14 iulie de președintele Klaus Iohannis. Până acum, autoritățile locale erau obligate să dea la schimb, pentru o suprafață de pădure preluată din fondul forestier național, un teren de 3 ori mai mare și de 5 ori mai valoros.

După promulgarea Legii 175, autoritățile vor putea da la schimb terenuri cu o valoare egală și au posibilitatea să transforme orice suprafață de pădure din fondul forestier național în depozit de deșeuri.

Întrebată, la acea dată, de PressOne de ce nu se pot găsi alte destinații pentru aceste depozite, Doina Pană a răspuns:

"Și depozitele de deșeuri... nu le putem transporta sute de kilometri, costă!".

"Grăbiți-vă, lăsați birocrația deoparte"

Marți, 27 iunie 2017. Suntem în plin scandal politic, presa publică liste cu posibilii membri ai noului guvern condus de Mihai Tudose, iar Camera Deputaților se pregătește să intre în vacanță.

Deși este ultima săptămână de muncă, deputații nu pierd vremea: se pregătesc să adopte propunerea de modificare a Codului Silvic iniţiată de Doina Pană.

La ședință participă și Istrate Şteţco, secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor, care susține propunerea.

Ștețco este bistrițean, la fel ca Doina Pană, și a fost șef al Gărzii Forestiere din județ. Mai mult, Şteţco este membru în Asociația de Vânătoare Vulpea "Herina", care îi aparține lui Emil Radu Moldovan (PSD) − preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

În sală se află și fostul-ziarist-convertit-în-consilier-ajuns-deputat Daniel Suciu. Și el este din Bistrița și a fost sfătuitorul lui Emil Moldovan când acesta era parlamentar.

Doina Pană este strâns legată de administrația locală din judeţ: este deputat de Bistrița-Năsăud, șefă a organizației de femei din filiala PSD, iar soţul surorii sale este șef al Ocolului Silvic care ține de municipiul Bistrița. Sora ei, Maria Anca, este angajată la Primăria Bistriţa.

Doina Pană a fost și consilier județean în Bistrița-Năsăud, în mandatul predecesorului lui Moldovan, Liviu Rusu, anchetat de DNA pentru luare de mită într-un dosar care vizează chiar depozitul de gunoi din satul Tărpiu.

Toate acestea nu înseamnă nimic în această zi în care, de la tribuna Camerei, Doina Pană vine să își apere proiectul de modificare a Codului Silvic:

Doina Pană. Foto: Lucian Muntean

"S-a demonstrat că sunt şi alte situaţii de care trebuie să ţinem cont. Avem vestigii extraordinar de importante, cum sunt cetăţile dacice, de exemplu, care sunt în patrimoniul UNESCO, care au nevoie de acelaşi regim de 1 la 1.

Avem proiecte de apă şi canalizare sau proiecte integrate pentru deşeuri, în care comunităţile locale sunt blocate în accesarea fondurilor europene, pentru că nu au de unde să dea de 3 ori suprafaţa şi de 5 ori valoarea. Şi am prevăzut şi aceste situaţii la excepţii".

Cu toate că PNL, prin vocea deputatului Tinel Gheorghe, anunţă că nu votează proiectul de modificare a Codului Silvic, intervine un alt liberal.

Parlamentarul Corneliu Olar, apăsat de răspundere, anunță că susţine amendamentele propuse de PSD "chiar dacă face un păcat":

"Spunea domnul Tinel că se modifică şi Codul Silvic, o lege organică. Poate că nu trebuia înghesuită azi, însă eu, ca parlamentar din grupul PNL, din Comisia pentru agricultură, de specialitate, din postura mea de tehnician silvic la prima meserie, dar şi primar, voi vota, chiar dacă fac un păcat. Eu zic că-i mai mic păcatul ăsta pe care-l facem noi astăzi şi-l votăm, decât iniţiativa cu care a venit Guvernul".

Apoi, Corneliu Olar îl îndeamnă pe secretarul de stat Istrate Ștețco să scrie cât mai repede normele de aplicare a legii:

"Grăbiţi-vă, lăsaţi birocraţia deoparte şi vom vota cu conştiinţă".

Legea trece de Cameră cu 213 voturi favorabile, dintr-un total de 260 de deputați prezenți.

A doua zi, 28 iunie, inițiatoarea proiectului, Doina Pană, este propusă oficial ministru al Apelor și Pădurilor.

Bâlbele lui Emil Moldovan

Aflat la al doilea mandat de președinte al CJ Bistrița-Năsăud, Emil Moldovan se mândrește în CV-ul său cu o diplomă de master la Academia Națională de Informații a SRI, dar și cu un curs la Colegiul Național de Apărare din subordinea Ministerului Apărării.

Deși are propria Asociație de Vânătoare, Moldovan s-a înscris recent și în Asociația de Vânătoare "Turris", înființată de preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Emil Radu Moldovan. Foto: CJ Bistrița-Năsăud

Moldovan a fost şi purtător de cuvânt al PSD, perioadă în care era apropiat de fostul premier Victor Ponta.

După două mandate în Parlament, a candidat acasă şi a câştigat postul de președinte al Consiliului Județean.

CJ Bistrița-Năsăud este proprietarul de drept al depozitului de gunoi la Tărpiu, așadar o verigă importantă în această poveste.

Astfel, potrivit procesului verbal al ședinței CJ din 23 martie 2017, Moldovan anunța că a găsit o variantă: continuarea construcției rampei de gunoi în pădure.

Pentru asta însă, trebuia modificat Codul Silvic:

"Împreună cu colegii din Consiliu am început să facem demersurile pentru începerea construcției celulei a doua, pentru a putea să ne încadrăm în termene.

Am văzut neplăcerile care au fost create pentru populația din zonă, vizavi de mirosuri sau alte lucruri care se produc datorită prezenței celulei de acolo.

Am făcut cu colegii de la Direcția Tehnică și de la Direcția de Dezvoltare Durabilă și Relații Externe și o propunere către Ministerul Apelor și Pădurilor, care să completeze Legea Codului Silvic, unde era prevăzută posibilitatea de a scoate din fondul silvic anumite suprafețe de pădure pentru lucrările în interes regional, în ceea ce privește rețelele de apă, canalizare, gaz, electricitate și așa mai departe. I-am rugat să completeze și cu proiectele legate de deșeuri.

Am fost cu domnul primar de la Dumitra (comuna de care aparține satul Tărpiu – n.r.) acolo și am văzut în vecinătatea celulei noastre o zonă plată, într-o pădure, unde am putea să avem o perdea forestieră de 10-15 metri și celula să fie construită în interior, sigur, respectând Codul Silvic, plantând o altă suprafață de pădure exploatată și așa mai departe". 

PressOne l-a contactat pe Emil Moldovan pentru a afla detalii despre circuitul propunerii sale de modificare a Codului Silvic. Numai că acesta a bătut în retragere:

"Deci, am propus amendarea Codului Silvic în sens general. Dacă vă uitați la Codul Silvic, acolo era posibilitatea ca rețelele de electricitate, de alimentare cu apă, de interes public local sau regional... erau exceptate de la un anumit lucru.

Noi nu avem o problemă, la noi e rezolvată treaba. Suntem singurul județ care am reușit să implementăm pe fostul POS (Programul Operațional Sectorial – n.r.) de Mediu un asemenea proiect. Între timp, cred că sunt încă două din 41.

Dacă specialiștii ne vor spune că varianta cu o nouă celulă pusă undeva... să ai și o perdea forestieră de o anumită distanță, ca să nu ne mai pună în situația de a deranja cetățenii din zonele limitrofe este o soluție ideală... Acest lucru nu exista atunci".

Specialiștii de care vorbește Moldovan nu apar însă în procesul-verbal, așa că l-am rugat să ne explice contextul declarației sale de la şedinţa CJ din 23 martie.

"Am discutat, dar nu am mai propus nimic. Cred că colegii mei au făcut o adresă către Ministerul Mediului, dacă nu mă înșel. Sunt vreo doi ani de-atuncea, deci cred că am făcut o adresă la Ministerul Mediului, dar nu vreau să greșesc, prin care am solicitat posibilitatea ca eligibilitatea la acel articol să fie și pentru depozite ecologice de deșeuri.

Facsimil din procesul-verbal al ședinței CJ Bistrița-Năsăud din martie 2017. Foto: portalbn.ro

După ce i-am replicat că tocmai Doina Pană, parlamentar de Bistriţa-Năsăud, este cea care a depus  propunerea respectivă în Parlament, Emil Moldovan a continuat:

"Nu cunosc subiectul, v-am spus. Dacă nu mă înșel, colegii mei au făcut adresă către Ministerul Mediului anul trecut (sic!). Știu sigur că ministru era doamna Palmer. Dacă doamna Pană a preluat de acolo sau nu a preluat, detalii nu cunosc".

După discuția cu Emil Moldovan, am încercat să luăm legătura și cu ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Doina Pană.

Deși i-am spus într-un SMS că ne interesează circuitul amendării Codului Silvic, în contextul declarației făcute de Emil Moldovan în ședința de Consiliu Judeţean din luna martie, Doina Pană ne-a răspuns – tot prin SMS – că este plecată din țară. Şi ne-a îndemnat ca, "pentru orice problemă", să luăm legătura cu secretarul de stat Istrate Ștețco.

Groapa de gunoi făcută-n pantă se mută în pădure

Din documentele și declarațiile celor implicați în eșecul de la Tărpiu reiese că marea problemă este panta pe care a fost construit depozitul de gunoi.

Am continuat documentarea încercând să răspundem mai ales la aceste două întrebări:

Cine este vinovat pentru eșecul proiectului?

Este extinderea depozitului în pădure singura soluție pentru salvarea localnicilor de poluarea pe care o produc scurgerile din groapă?

Primarul comunei Dumitra, PSD-istul Gheorghe Bălăjan, se jură că ar fi intervenit dacă observa panta.

Gheorghe Bălăjan, primar al comunei Dumitra din județul Bistrița-Năsăud. Foto: Pagina Primăriei Dumitra.

"A fost o eroare a studiilor geo, o eroare mare înainte de a se construi, inclusiv în studiile geo. A fost o firmă olandeză acolo, şi bani mulți.

Consiliul Județean, geologii trebuia să spună clar că locația nu este bună.

A fost prima greșeală și, apoi, proiectantul a continuat greșeala, știți?

Un simplu geolog, cum or fost așa firme mari, trebuia să sesizeze că locația nu corespunde, pentru că era panta mult prea mare. Nu și-a dat nimeni seama", a comentat Bălăjan pentru PressOne

"Dacă bănuiam, opream. Celula doi, dacă ar fi în pădure, nu știu cum îi cu legea, cu scoaterea din circuit...

Ar fi ideal pentru locuitori, deși vedeți că Verzii (Partidul Verde – n.r.) nu ar permite, dar fiind pădurea veche, perdeaua de lângă celulă ar fi extraordinară. Ar rămâne o perdea.

Acolo suprafața e acceptabilă, numai că trebe să se facă studii din nou și să nu se mai greșească", a completat Gheorghe Bălăjan.

Reprezentantul Partidului Verde din Bistrița-Năsăud, Cristian Țetcu, a declarat pentru PressOne că, și după această modificare a legii, chiar dacă depozitul ar fi mutat în pădure, este posibil ca alunecările de teren să persiste.

Mai mult, el a adăugat că, în ultima vreme, pădurea a fost ținta unor tăieri ilegale care i-au scăzut valoarea – un aspect convenabil pentru Consiliul Județean, care ar trebui să-i despăgubească pe proprietarii privaţi din zonă.

Drept dovadă, Țetcu ne-a remis un răspuns al Gărzii Forestiere Cluj în care sunt menționate și tăierile ilegale din satul Tărpiu.

Iată facsimilul:

"Sunt fâșii foarte înguste de pădure care aparţin unui număr mare de proprietari. Să vă închipuiți: o astfel de fâşie poate avea o latură de 10-20 de metri și o lungime de 150-200 de metri.

Într-o astfel de fâșie nu știu dacă au 4 copaci pe lățime. În momentul în care tai un astfel de arbore și îl furi, nici nu poți spune că e tăiat de pe proprietatea ta. Acolo sunt proprietari cetățeni din sate învecinate.

O bună parte dintre ei sunt decedați, bună parte sunt plecați prin lumea largă. Foarte puțini se mai uită la pădurea aia, motiv pentru care nu au angajat, conform legii, nici măcar un ocol silvic pentru gestionare, deci pădurea nu e administrată legal de nimeni. 

De asta s-a și făcut propunerea respectivă, pentru că, acolo, pădurea e ca și părăsită și e foarte ușor să lucrezi în ea. 

Nu există nicio garanție că, dacă vor cocoța gropile de gunoi în vârful dealului, nu vor aluneca", spune Cristian Țetcu.

În urmă cu câteva zile, la groapa de gunoi  de la Tărpiu a izbucnit un incendiu.

În condițiile în care autoritățile judeţene vor mutarea depozitului de gunoi și, mai mult, împrejmuirea acestuia cu o perdea forestieră, Țetcu se întreabă retoric:

"Ce se întâmpla dacă acest incendiu era unul de proporții și în jurul depozitului era pădure?" 

Octavian Morariu: "Nu prea îmi doresc să construiesc în păduri"

Octavian Morariu, fost șef al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român în perioada 2004-2014, este unul dintre asociații firmei Vitalia Servicii pentru Mediu SA. Această firmă administrează rampa de gunoi de la Tărpiu și ar urma să construiască viitoarele celule ale depozitului.

În 2014, Rise Project a scris pe larg despre firma Vitalia, în acționariatul căreia apare și o entitate apropiată de Sebastian Ghiță, Expert One Research.

Pe lângă depozitul de deşeuri din Bistriţa-Năsăud, Vitalia îl operează şi pe cel din județul Prahova, construit printr-un parteneriat public-privat cu Consiliul Județean păstorit de PSD-istul Mircea Cosma.

L-am contactat, deci, pe Octavian Morariu şi l-am întrebat cum comentează eventuala tăiere a pădurii din Tărpiu pentru ca firma lui să poată extinde depozitul de gunoi.

Octavian Morariu. Foto: COSR

"Eu, personal, dacă mă întrebați, nu prea aș fi de acord. Dar nu eu hotărăsc unde se construiește, ci Consiliul Județean. Nu prea îmi doresc să construiesc în păduri.

Pădurile trebuie să rămână pentru oameni, pentru animale, pentru alte chestii, nu pentru gropi de gunoi.

Sunt niște probleme de sol, de geotehnică, mi se pare. Cel mai bine ar fi să luați legătura cu Dan Purel. Dar, dacă mă întrebați vizavi de principii, nu îmi doresc să construiesc în pădure. Eu cred că, dacă CJ vrea, putem să construim și în alte părți."

Dan Purel, directorul sucursalei Bistrița a firmei Vitalia, ne-a răspuns că nu e musai să se construiască în pădure, pentru că există posibilitatea măririi capacității de depozitare a actualei gropi.

"Eu pot să vă dau niște date care le cunosc. Din ceea ce știu, și cred că și dumneavoastră știți treaba asta, este vorba despre scoaterea din circuitul silvic a unei suprafețe de teren − bineînțeles, cu toate condițiile legale care trebuie îndeplinite.

Terenul pe care urma să se construiască cele trei celule era tot pe amplasamentul acesta, dar în urma unor studii geo mai aprofundate, s-a constatat că terenul este foarte instabil și nu se pot face", consideră Dan Purel.

"Toate astea s-au știut în timpul execuției lucrărilor (n.r. – sublinierea ne aparține). Inițial a fost un proiectant, după care s-a schimbat. Am înțeles că, după 4-5 luni de la execuție, s-a schimbat proiectantul, proiectantul final fiind Argif.

Este posibilă prelungirea duratei de viață a celulei prin montarea unor echipamente suplimentare de sortare. Să depozitezi efectiv numai deșeuri biodegradabile", a mai spus directorul sucursalei Bistriţa a firmei Vitalia. 

Captură video: Bistrițeanul.ro

Scurta domnie a lui Vasile Lupu

Să ne întoarcem cu 12 ani în urmă, în 2005, când începea activitatea de consultanță pentru Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) din Tărpiu, judeţul Bistrița-Năsăud.

Construcţia CMID-ului urma să fie finanțată prin Programul Operațional Sectorial de Mediu și să coste peste 30 de milioane de euro.

Potrivit unui raport de verificare a lucrărilor − document întocmit în 2016 de o comisie judeţeană şi intrat în posesia PressOne , "consorțiul de firme care a realizat activitatea de colectare a datelor și realizare a documentelor de proiectare (n.r. – sublinierea ne aparține) a fost format din Royal Haskoning Olanda BV, lider al consorțiului, firma germană Erm GmbH și firma românească Intergroup Engineering SRL".

CMID-ul de la Tărpiu era prevăzut să reziste 20 de ani și să aibă patru celule. 

Firma olandeză Royal Haskoning este proiectantul despre care, astăzi, Dan Purel (directorul de la Vitalia Bistriţa) spune că ştia care sunt problemele de la Tărpiu încă din timpul execuției.

Firma românească Intergroup Engineering SRL îi aparţinuse lui Vasile Lupu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Pădurilor. În aprilie 2005, printr-un act adițional, el se retrage din societate − informația apare în Monitorul Oficial 1218 din 14 aprilie 2005.

În 2006, Vasile Lupu pleacă din guvern şi revine în firma Intergroup Engineering.

Potrivit unui raport al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, același consorțiu de firme proiectează și depozitele de deşeuri din judeţele Vrancea – de unde provine Lupu –, Maramureș, Giurgiu, Harghita și Covasna.

În 2007, primul studiu de fezabilitate girat de olandezii de la Haskoning şi de românii de la Intergroup dă lumină verde CMID-ului de la Bistriţa-Năsăud. În 2011, un al doilea studiu confirmă rezultatele primului.

În 2014, după ce depozitul este dat în funcțiune, firma argeşeană Argif SRL este angajată de Ministerul Mediului să refacă studiul. "Descoperă" că terenul din Tărpiu este în pantă, că solul este nepotrivit pentru o rampă de gunoi şi că în subteran se află izvoare de apă freatică.

Anul trecut, o comisie judeţeană din Bistriţa-Năsăud, condusă de prefectul Ioan Ţintean, a investigat derularea proiectului.

Contactat de PressOne, Țintean a declarat că se ia în calcul preluarea unei suprafețe de 8 hectare de pădure:

"Sigur că depozitul actual este în pantă și un pic este deranjant. Depozitul este situat la litiera unei, să zicem, păduri, pentru care am putea face un schimb dacă putem pune la dispoziție teren. Am putea face schimb cu Primăria Dumitra pentru o suprafață de aproximativ 8 hectare". 

În Strategia de Dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud până în 2020, autoritățile locale descriu astfel problema poluării din Tărpiu: "Se simte un miros puternic de amoniac". 

În același document se vorbeşte și despre obiectivul "reducerii cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră", gaze care, în mod normal, sunt absorbite de păduri.

Conexiuni

De-a lungul timpului, în afară de Vasile Lupu, din acționariatul firmei Intergroup Engineering SRL a făcut parte și un anume Laurențiu Vamă, despre care România liberă a scris că ar fi fost asociat într-o altă societate, Elnet SRL, cu un angajat al firmei Grossmann Engineering, care îi aparține lui Iulian Herțanu, cumnatul lui Victor Ponta. (În prezent, Intergroup Engineering SRL aparţine altor asociaţi − Silviu Florin Novac și Ion Banciu.)

Soția lui Vasile Lupu, Corina Lupu, a fost secretar de stat în Ministerul Mediului în Guvernul Cioloș, fiind demisă după câteva luni. În prezent, ea este director la Agenția pentru Protecția Mediului, iar Vasile Lupu este auditor la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA).