RU din RO (1). Oficialii ruşi s-au autoinvitat la comemorările de la Cluj

Bianca Felseghi

Senior Editor

Când, în 2014, Federația Rusă a anexat ilegal peninsula Crimeea, NATO şi Uniunea Europeană au răspuns impunând Moscovei o serie de sancțiuni economice.

România a urmat măsurile diplomatice și politica regională stabilite de comun acord în structurile multinaționale din care face parte. S-a ajuns, astfel, ca interacțiunile cu oficiali ruși să fie sporadice şi controversate.

Treptat, aceștia nu au mai fost invitați la evenimente, au fost excluși din felurite parteneriate și comisii bilaterale, iar prezența lor pe agenda publică din România a ajuns să se suprapună doar peste avertizările privind amenințările de securitate venite dinspre Est.

Rusia a devenit un fel de bătăușul clasei, ignorat de ceilalți copii în timpul pauzelor.

În ciuda acestei stări de fapt, există în România oaze unde relațiile cu Moscova sunt ținute la cald.

Este vorba mai ales despre centrele universitare, în care diplomația rusă trudește cu succes la cooperări științifice și culturale pe care le numește „diplomație publică”.

Bucureștiul, Clujul și Craiova, dar și Timișoara și Sibiul sunt câteva dintre punctele fierbinți ale relațiilor româno-ruse.

Aceasta e tema seriei de articole pe care am denumit-o „RU din RO”.

Comemorare la Cluj, Memorandum la Craiova

E o dimineață însorită de toamnă târzie. În Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca, sus, pe dealul Feleacului, se intonează imnul național.

Oficialitățile și-au călcat costumele și ascultă cu smerenie educată cuvântul despre eliberarea orașului, pe 11 octombrie 1944, acum 74 de ani. Apoi se petrece obișnuita depunere de coroane și jerbe în memoria celor căzuți pe front.

Iulişca invadatoarea

Fără să exagerăm, putem spune că acolo unde crește iulișca, totul în jur dispare.

Dughin, la București: "Noi, rușii, am comis multe nedreptăți în raport cu România"

Discursul ideologului Aleksandr Dughin, cu prilejul lansării volumului său "Destin eurasianist" la București, a fost mult mai temperat decât ideile din carte.

Anul acesta, printre cei care au făcut acest gest omagial s-au aflat, pentru prima dată, și oficiali ai Reprezentanţei Militare-Comemorative din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti.

În Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca sunt îngropați 406 militari sovietici, dintre care 144 sunt cunoscuți.

În urmă cu 74 de ani, la „Operațiunea Cluj” au participat unităţi ale Corpului 104 sovietic, Divizia 18 Infanterie și 2 Munte române, Divizia „Tudor Vladimirescu” şi Divizia 37 Infanterie sovietică.

Prezența în premieră a unor oficiali ruși la comemorarea celor căzuți în 1944 − un eveniment organizat de Primăria Cluj-Napoca − a produs curiozitate.

În aceeaşi perioadă cu festivitatea de la Cluj, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova, citat de agenția TASS, anunţa semnarea unui Memorandum de Cooperare între Academia Diplomatică a MAE rus şi Universitatea din Craiova.

Acordul ar fi prevăzut crearea unei comisii mixte de experţi în diplomaţie publică şi dialog ştiinţific şi cultural.

Numai că informația avea să fie infirmată de conducerea Universității Craiova.

În fapt, acordul cu ruşii a fost semnat de Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate, un think-tank condus de un lector al Universităţii din Craiova, Florin Păsătoiu.

Contextul acestor apariții publice ale oficialilor ruși pare să fi fost împlinirea, pe 15 octombrie a.c., a 140 de ani de la stabilirea de relaţii diplomatice dintre Rusia şi România, eveniment marcat de Ambasada României de la Moscova și de Ministerul Rus de Externe printr-o expoziţie cu documente de arhivă.

Cum s-au decis oficialii ruși să vină la Cluj?

Potrivit unui răspuns oficial pe care Primăria Cluj-Napoca l-a trimis la solicitarea PressOne, de organizarea evenimentelor comemorative din 11 octombrie, Ziua Eliberării oraşului, s-a ocupat Biroul Învăţământ Cultură Culte Sport şi Societate, care face parte din Direcţia Generală Comunicare Dezvoltare Locală şi Management Proiecte.

Din vara lui 2017, șeful Biroului de Învățământ Cultură din Primăria Cluj-Napoca este publicistul Ionuț Țene. Fost inspector în cadrul aceluiași Birou, el a fost singurul participant la concursul de ocupare a postului, după ce fostul șef s-a pensionat.

Ionuț Țene este editorialist pentru Sputnik România − publicație pe care divizia anti-dezinformare a Uniunii Europene o consideră organ de propagandă al Kremlinului. De asemenea, Țene este editorialist și fondator al publicației NapocaNews, care publică articole eurosceptice și naționaliste.

Țene este un apropiat al grupărilor de extremă dreaptă din Europa. Spre exemplu, în decembrie 2016, s-a aflat la Viena în ziua alegerilor prezidențiale, tocmai când se aștepta ca scrutinul să fie câștigat de candidatul partidului extremist.

Țene și-a motivat prezența la Viena prin lansarea, la parohia românească „Sf. Înviere” din Viena, a unui volum propriu − biografia fostului deținut politic Valeriu Gafencu.

În răspunsul oficial formulat de Primăria clujeană se spune că „instituția a transmis invitații unui număr de aproximativ 40 de instituții / organizații municipale”.

Potrivit documentului, vizita Reprezentanței Militar-Comemorative Ruse ar fi fost organizată de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (ONCE) din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Am luat legătura cu ONCE. Ne-au răspuns că, practic, rușii s-au autoinvitat la manifestările de la Cluj:

„În data de 10.10.2018, Reprezentanţa Militar-Comemorativă rusă din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti ne-a comunicat intenţia de a desfăşura, în data de 11 octombrie a.c., o deplasare în municipiul Cluj-Napoca, având ca scop vizitarea necropolei de război ruse din această localitate.

În acest sens, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor s-a adresat Primăriei municipiului Cluj-Napoca (administratorul obiectivului comemorativ amintit), solicitând dispunerea măsurilor necesare în vederea asigurării, conform prevederilor legale, a condiţiilor de vizitare”.

*

Între România și Rusia există din 2006 un acord inter-guvernamental privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federaţiei Ruse şi al mormintelor militare ruse/sovietice aflate pe teritoriul României.

Este același document în baza căruia, în octombrie 2017, partea rusă a reînhumat, în Cimitirul Eroilor din localitatea Rossoșka, rămășițele pământești a 345 de militari români căzuți în 1942 la Stalingrad.

O parte a presei românești a reclamat atunci folosirea unor cutii de carton.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€