Roșia Montană la UNESCO: "Nu am mai întâlnit o astfel de situaţie"

Codruţa Simina

Redactor

Undeva, în Est, un partid aflat la putere își învață zi de zi votanții că ţara lor e o „colonie” a lumii civilizate. Liderii acelui partid se îmbracă deseori în port tradiţional şi deplâng, pe unde apucă, lipsa de respect a lumii față de obiceiurile nepieritoare ale poporului lor.

Și totuși, când lumea întreagă e gata să le recunoască tocmai una dintre aceste valori universale, partidul aflat la putere cere, prin oficialii săi, ca decizia favorabilă țării să se amâne.

*

Acesta este un rezumat al comportamentului pe care guvernele PSD l-au avut în ultimul an cu privire la acțiunea − deschisă de statul român în 2016 − de includere a sitului minier Roșia Montana în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

La începutul lunii iunie 2018, Ministerul Culturii și Identității Naționale a produs stupoare atât în ţară, cât şi la UNESCO prin solicitarea ca introducerea Roșiei Montane în rândul siturilor protejate să fie amânată.

Asta deși dosarul fusese acceptat cu recomandarea expresă de răspuns pozitiv.

De altfel, Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO nici nu a reacționat la strania cerere a părții române.

Ca atare, dosarul Roşia Montană va fi luat totuşi în dezbatere pe 29 iunie, la cea de-a 42 reuniune a Comitetului, programată în Bahrein.

Informația este confirmată de anunțul oficial dat publicităţii de Biroul de Presă al UNESCO în 14 iunie, anunţ în care Peisajul Minier Roșia Montana figurează pe ordinea de zi a reuniunii.

Mai mult, dosarul românesc este însoțit de propunerea de includere în lista UNESCO.

Asta este ceea ce știm.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Ceea ce nu știe nimeni este cum va pleda România la această dezbatere.

Se va ridica reprezentantul nostru și va cere Comitetului Patrimoniului Mondial să amâne o decizie, chiar dacă știe că aceasta i-ar fi favorabilă?

Ar fi o situație unică în istorie.

*

„Este cu totul și cu totul inedit să se amâne un dosar care are deja propunerea de înscriere. În fine, să presupunem că s-ar amâna: dosarul poate să beneficieze de aceeași evaluare, din câte știu eu, pentru o perioadă de trei ani, dar, încă o dată, acest lucru este cu totul atipic.

Avem propunerea de înscriere, deci nu are de ce să se amâne, tehnic vorbind. Nu am mai întâlnit în practica Convenției o astfel de situație, până acum”, spune Irina Iamandescu, director în cadrul Institutului Național al Patrimoniului şi unul dintre cei doi coordonatori ai dosarului prin care România a solicitat includerea Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial.

Iamandescu a explicat pentru PressOne cum se obţine, tehnic, includerea unui în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

„Un stat propune un dosar, dosarul intră în evaluare, iar statul susține acel dosar.

Dacă l-a propus, înseamnă că crede în înscrierea în Patrimoniul Mondial. Evaluarea are un rezultat − recomandarea, care are mai multe variante.

Noi am obținut-o pe cea mai bună.

Noi am bifat deja toate aceste etape și evaluarea s-a încheiat cu succes, în sensul că s-a recomandat înscrierea în Patrimoniul Mondial.

Acum, să cerem o amânare − şi vorbesc strict din punct de vedere tehnic − este foarte bizar și ușor de neînțeles. Mai ales că recomandarea este atât de înscriere, cât și de cuprindere pe lista patrimoniului în pericol.

Deci, înseamnă că există o urgență a protejării valorilor de acolo, la care urgență se poate răspunde cu măsură prin cooperarea internațională care vine odată cu statutul de monument înscris în lista Patrimoniului Mondial”, a declarat Irina Iamandescu pentru PressOne.

Ce beneficii ar obține România dacă Roșia Montană ar fi inclusă, după ședința din 29 iunie, în Lista Patrimoniului Mondial?

„Ceea ce am obține este o recunoaștere a relevanței universale a acestor valori deja protejate la noi în țară. În al doilea rând, în spiritul și litera Convenției, am beneficia de cooperare și asistență de specialitate internațională pe acest subiect.

De altfel, Convenția Patrimoniului Mondial la asta se referă. Ea nu vine ca o protecție suplimentară, ci doar, cum spuneam, o recunoaștere a respectivelor valori la nivel universal.

Acesta este conceptul de valoare universală excepțională. Prin semnarea Convenției, statele au fost de acord să coopereze și să se ajute reciproc profesional și chiar financiar în protejarea patrimoniului recunoscut ca atare.

Patrimoniul de la Roșia Montană este deja protejat de către legislația actuală din 1991-1992. Ea există de mai bine de 20 de ani”, a explicat Irina Iamandescu.

„Includerea în această listă nu presupune o protejare suplimentară, ci o recunoaștere la nivel internațional a acestor valori. Și asigură accesul la acest sistem de cooperare pe care au convenit să-l aplice toate statele membre ale Convenției, în cazul în care un sit este recunoscut ca atare”.

Irina Iamandescu, coordonator al dosarului
depus de România la UNESCO

*

Totuși, de ce a solicitat România ca includerea sitului Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial să fie amânată?

Un document publicat de HotNews arată că ministrul Culturii, George Ivașcu, a transmis colegului său de la Afaceri Externe, Teodor Meleşcanu, o adresă în care arată că intrarea pe lista UNESCO ar putea periclita dosarul de arbitraj în care compania minieră Gabriel Resources solicită daune statului român pentru că nu a putut continua investiția de la Roșia Montană.

În acel dosar, Gabriel Resources a solicitat României daune de 4,4 miliarde de dolari, sumă reprezentând presupusul profit care nu a mai putut fi obţinut.

Tot zilele trecute, Rise Project a publicat o serie de documente potrivit cărora miliardarul israelian Benny Steinmetz deține „un pachet consistent de acțiuni” la compania Gabriel Resources.

În ceea ce priveşte poziţia statului român, Ministerul Culturii nu a explicat public în ce fel ar fi afectat arbitrajul cu Gabriel Resources de includerea sitului Roșia Montană pe lista UNESCO.

Ministrul George Ivașcu a solicitat ca acest subiect să fie discutat în proxima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Administrația Prezidențială a confirmat că aceasta va avea loc în 27 iunie – deci cu două zile înainte de reuniunea UNESCO din Bahrein.

Pentru lămuriri, l-am contactat și pe Gigel Știrbu (PNL), președintele Comisiei pentru Cultură şi Arte din Camera Deputaților. El a declarat că speră din tot sufletul ca UNESCO să nu țină cont de solicitarea de amânare a Ministerului Culturii.

„România a solicitat acolo ceva ce nu există pe procedura și regulamentul celor de la UNESCO. Plus că nu a existat o comunicare publică în care Guvernul să explice de ce face acest lucru. Eu cred că în tentativa asta de amânare sunt implicate și alte interese, financiare”, a declarat deputatul Gigel Știrbu.

Până la publicarea acestui articol, Ministerul Culturii nu ne-a putut comunica nici componența şi nici mandatul delegației care va reprezenta România la reuniunea din Bahrein.

Am solicitat o reacție din partea Ambasadei permanente a României la UNESCO, întrebând ce procedură va aplica Comitetul Patrimoniului Mondial în cazul României.

De asemenea, am întrebat dacă Adrian Cioroianu, ambasadorul permanent al României la UNESCO, va participa la dezbaterea din Bahrein.

Ambasada de la UNESCO nu a răspuns acestor solicitări.

„Acest drum al înscrierii în Patrimoniul Mondial este, de fapt, o cale deschisă spre o dezvoltare economică a zonei, bazată pe această resursă excepțională care este patrimoniul mondial. În condițiile în care această chestiune se amână, atunci se amână şi mecanismele de cooperare care ar putea fi declanșate de statutul UNESCO”.

Irina Iamandescu, director în
Institutul Național al Patrimoniului

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€