România, trezește-te! Cronica nopții în care și-au luat porția de libertate

Bianca Felseghi

Senior Editor

Codruţa Simina

Redactor

Roxana Garaiman

Redactor

Iulia Marin

Redactor

Proteste de amploare se anunță pentru seara zilei de miercuri, 1 februarie, după ce Ordonanța de Urgență a Guvernului care dezincriminează, printre altele, abuzul în serviciu comis de funcționarii publici a fost publicată în Monitorul Oficial în noaptea de marți spre miercuri.

Miercuri dimineață, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au votat în unanimitate, într-o ședință la care a participat și președintele Iohannis, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR), invocând un conflict de natură constituțională între puterea executivă și cea judecătorească.

La polul opus, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a reacționat spunând că nu are competențe pentru a ataca Ordonanța la CCR. În fapt, Avocatul Poporului este, prin lege, singura instituție care poate ataca o Ordonanță de Urgență la CCR.

PressOne vă prezintă rezumatul situației: care sunt cele mai grave efecte ale Ordonanțelor, ce s-a întâmplat marți noaptea la București și la Cluj-Napoca – unde au avut loc cele mai ample proteste, precum și câteva reacții din presa internațională.

Efectele Ordonanțelor

Unul dintre cele mai perverse efecte ale Ordonanțelor pe care Guvernul le-a adoptat pe furiș, în seara zilei de 31 ianuarie, este faptul că ele dezincriminează chiar fapta demnitarilor care au modificat Codul Penal și Codul de Procedură Penală, potrivit News.ro.

Astfel, articolului 269 din Codul Penal îi este adăugat, prin Ordonanță, un al patrulea alineat, conform căruia „ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”. Dar, atenție, articolul nu se aplică „în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

Cu alte cuvinte, chiar dacă legiferează în sensul protejării corupților, politicienii nu mai pot fi investigați. Nu este vorba doar de Ordonanțe de Urgență, ci de legiferare, la modul general.

În fapt, doar articolul 1 al Ordonanței de modificare a Codului Penal, cel care dezincriminează abuzul în serviciu și neglijența în serviciu, va intra în vigoare la 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Celelalte articole, printre care și acela privind durata în care denunțul penal este luat în considerare – și anume 6 luni, au intrat deja în vigoare.

Prin modificările aduse, Ordonanța stabilește că abuzul în serviciu poate fi reținut în contul funcționarului public care „cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii expres dintr-o lege, ordonanţă sau o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare”.

Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului

Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

Fapta se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, spre deosebire de vechile prevederi, mult mai dure, care prevedeau închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Nici abuzul în serviciu „nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”, potrivit modificărilor adoptate de Guvern.

A intrat în vigoare și modificarea prin care, în urma unui accident auto, alcoolemia nu poate fi stabilită „la momentul prelevării probelor biologice”, ci doar în raport cu momentul săvârşirii faptei.

Documentul a fost semnat de către premierul Sorin Grindeanu, ministrul Justiției, Florin Iordache, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Maria Dan, și de către ministrul Afacerilor Externe, Teodor Viorel Meleșcanu.

București: noaptea de marți spre miercuri

Peste 12.000 de oameni au protestat în Piața Victoriei în noaptea de marți, 31 ianuarie, spre miercuri, 1 februarie.

Oamenii au început să se strângă spontan de pe la ora 22.30, după conferința de presă în care ministrul Justiției, Florin Iordache, a anunțat adoptarea Ordonanței privind modificarea Codurilor Penale și a celei privind grațierea unor pedepse.

A fost una dintre cele mai furioase manifestații din ultimii ani, dar, spre lauda lor, protestatarii s-au abținut de la acte de violență, cu câteva excepții, cum a fost momentul în care câțiva jandarmi au fost loviți cu bulgări de zăpadă.

Foto: Lucian Muntean

Până după miezul nopții, Piața Victoriei a absorbit continuu grupuri-grupuri de protestatari. Oamenii veneau de acasă chiar dacă niciun mijloc de transport nu mai ajungea în centrul Capitalei.

Poliția a oprit circulația pe o rază de până la un kilometru, dar oamenii, majoritatea tineri, au venit pe jos sau cu bicicletele.

Numărul jandarmilor a rămas scăzut față de alte manifestații, iar atitudinea lor, foarte prudentă. Au format cordoane mai ales în zona din fața clădirii Guvernului, unde protestatarii forțau gardurile de protecție, și în dreptul intrărilor laterale.

Pe Calea Victoriei, circulația nu a fost blocată nici din cauza Poliției, nici din cauza protestatarilor. Altcineva ocupase strada.

Mai mulți lucrători de la Romprest cu utilaje de deszăpezire au apărut pe la miezul nopții și au început să încarce mormanele de zăpadă care stăteau neatinse de două săptămâni.

Pe lângă lozincile cunoscute, precum „DNA să vină să vă ia!”, oamenii au mai cerut demisia Guvernului și alegeri anticipate.

În dreptul intrărilor secundare ale clădirii Guvernului, la fiecare mișcare a echipei de pază oamenii strigau: „Chemați elicopterul!”

Foto: Lucian Muntean

Începând de pe la ora 1, oamenii au început să plece către casă. La apogeu, în Piață au fost circa între 12.000 și 15.000 de protestatari. Pe la ora 2, rămăseseră mai puțin de 1.000 de oameni care mai scandau în fața Guvernului.

Foto: Lucian Muntean

Piața a fremătat din nou când s-a aflat informația că Ordonanțele au fost publicate în Monitorul Oficial.

În mai multe grupuri se vorbea despre soluții.

„Am lăsat copilul acasă și noi am venit aici”, ne-a spus o femeie pe nume Daniela, care se încălzea cu cafea fierbinte.

„Ne-am săturat de hoție. Mai stăm și mai venim la proteste. Nu știm ce se mai poate face cu proiectele, dar nu ne pierdem speranța.”

Într-un grup se vorbea tare despre alegeri anticipate.

„Nu vin des la proteste, dar vin când e nevoie, așa cum o să fie și mâine (miercuri, 1 februarie – n.r.). De la 9 dimineața încep.

Am înțeles că s-au dat 10 zile până intră în vigoare, să vedem ce mai e de făcut. Guvernul a fost de sacrificiu, și-a făcut treaba și acum pot să-l debarce pe Grindeanu, dar nu e suficient. E nevoie de alegeri anticipate. Cine vine trebuie să repare răul care s-a făcut”, a spus un tânăr pe nume Marius.

Un prieten de-al său venise de la Râmnicu Vâlcea special pentru protest.

„Este al treilea protest la care fac naveta. Nu am nicio tangență cu domeniul, eu am o firmă cu angajați, dar mă deranjează hoția”, a spus el.

Un alt tânăr, pe nume Andrei, tocmai venise din Spania. El știa că ședința de guvern urma să se desfășoare miercuri. Când a ajuns acasă, a avut o surpriză.

„Eu am aterizat la Otopeni puțin mai devreme. Știam că mâine e ședință de guvern. Am văzut în presă ce se întâmplă, așa că am venit direct aici”, a spus Andrei.

Protestatari din Piața Victoriei.

Oamenii cu care am vorbit au spus că vor participa și la protestele anunțate pentru seara de miercuri, 1 februarie.

La Cluj, orașul a fost luat la pas

La Cluj, oamenii au început să se strângă în Piața Unirii puțin după ora 23. Majoritatea tineri, sub 30 de ani, protestatarii au adus pixuri și cartoane pentru pancarte antiguvernamentale pe care le-au confecționat pe loc, direct pe pavajul din piață.

Mulțimea a continuat să se adune în ritm alert și a început să scandeze violent, cerând demisia Guvernului Grindeanu și alegeri anticipate.

Spre miezul nopții, în centrul orașului au început să curgă „delegații” de studenți care au coborât din zona Hasdeu, principalul campus universitar al orașului.

Mulțimea i-a întâmpinat cu scandări: „Vin stu-den-ții! Vin stu-den-ții!”

După circa o oră, s-a decis ad-hoc să se plece în marș către cartierul Mărăști, unde se află alte campusuri universitare. La acel moment, în piață erau peste 3.000 de oameni.

Spre deosebire de protestele anterioare, manifestația din noaptea de marți spre miercuri nu a fost coordonată de nimeni. Nu s-au ținut discursuri și cei mai mulți dintre cei prezenți au scandat fără întrerupere, pe grupuri formate spontan.

Cele câteva posturi de jandarmi au încercat – fără să insiste – să oblige coloana de manifestanți să se miște după modelul protestelor din zilele anterioare, pe traseul aprobat, adică de la Piața Unirii la Prefectură și retur, pe Bulevardul Eroilor, apoi pe bulevardul 21 Decembrie 1989.

Coloana de manifestanți a ignorat însă atenționările, deplasându-se în marș alert spre cartierele Mărăști și Gheorgheni.

Oamenii au ocupat arterele circulabile pe toată lățimea, fără să mai poată fi stăviliți de jandarmerie.

Traseul manifestației spontane de la Cluj, din noaptea trecută.

În jurul orei 1.00 s-a atins apogeul manifestației: peste 10.000 de clujeni, poate 12-13.000 se aflau în stradă, ocupând prin desfășurare întreaga arteră Teodor Mihali, de la intersecția cu Calea Dorobanților și până în apropiere de Iulius Mall.

Abia aici efectivele de ordine publică de la Jandarmi și de la Poliție au reușit să se facă simțite, cu toate că până atunci nu se înregistraseră incidente. Forțele de ordine au obligat masa de oameni să se întoarcă spre centrul orașului.

S-au folosit semnale luminoase și claxoane, iar mașinile de intervenție au blocat drumul. În huiduieli extrem de puternice, oamenii totuși s-au conformat.

Când coloana de manifestanți a ajuns, în sfârșit, la Prefectură, a blocat intersecția și a refuzat să se reîntoarcă în Piața Unirii.

A început să se scandeze „Tot înainte, până-n Mănăștur!”, astfel că oamenii au pornit spre cel mai mare cartier al Clujului, situat în vestul orașului.

După ce i-au trezit pe mănăștureni, protestatarii au început să se disperseze, grupuri-grupuri.

În jurul orei 3, pe Calea Mănăștur mai rămăseseră, înconjurate de jandarmi, 1.000 de persoane care scandau în noapte.

Proteste în marile orașe ale țării

Pe lângă manifestațiile din București și Cluj-Napoca, care au fost cele mai ample, mii de oameni au ieșit spontan pe străzi și în centrele altor mari orașe.

Astfel, la Sibiu s-au strâns circa 5.000 de persoane, la Timișoara – peste 2.500, iar la Iași – aproximativ 2.000.

Alte proteste, cu participarea a sute de persoane, s-au mai înregistrat la Arad, Ploiești și la Brașov.

Reacții ale presei internaționale

Ziarele americane The New York Times și The Washington Post, postul de televiziune Fox News și agențiile de presă Reuters, Associated Press și France Presse sunt câteva dintre canalele media care au vorbit, în ultimele 24 de ore, despre Ordonanțele adoptate de Guvernul României.

Washington Post a notat că adoptarea Ordonanțelor este „o lovitură pentru eforturile de ani de zile pe care țara est-europeană le depune împotriva corupției”.

Jurnaliștii americani citează declarația președintelui Klaus Iohannis, care a descris demersul drept „o zi de doliu pentru statul de drept”, notând totuși că Iohannis „are prerogative limitate și nu supraveghează Guvernul”.

Agenția Reuters precizează că „România este unul dintre cele mai corupte state din Europa”, deși „eforturile de a lupta împotriva abuzurilor oficialilor s-au intensificat în ultimii ani”.

The New York Times menționează că ministrul Justiției, Florin Iordache, ar fi negat că politicienii vor beneficia de aceste Ordonanțe, dar notează că „o parte dintre ei au fost prinși în lupta acestei țări împotriva corupției la nivel înalt”.

Associated Press citează reacția DNA: „Procurorii anticorupție din România spun că propunerea Guvernului de a dezincrimina abuzul în serviciu va conduce la creșterea faptelor de corupție”.

În sfârșit, Agenția France Presse scrie că protestele de marți noaptea au generat „emoție”. France Presse mai notează că, săptămâna trecută, oficialii de la Bruxelles au avertizat în raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) cu privire la eforturile unor politicieni de a slăbi lupta împotriva corupției.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€