România pensionarilor speciali. Cum a decurs „dezbaterea” la care senatorii puterii au ocrotit privilegiile de care se bucură și premierul Ciucă

Pensiile speciale au trecut de primul vot. În loc de tăieri, la comisiile reunite ale Senatului a fost mimată dezbaterea, cu accent pe pensiile de serviciu ale militarilor. PressOne relatează despre cum s-a desfășurat ședința la care Puterea a adoptat amendamentele Guvernului, argumentele aduse și contextul în care subiectul pensiilor de serviciu redevine esențial în societatea din România. 

Un Senat eficient: Dezbatere și vot la comisii în 90 de minute

La comisiile de Muncă, Juridică și Apărare din Senat s-a îndeplinit cvorumul, așa că ședința poate începe. „Sunt prezenți în mare majoritate colegi de la cele trei comisii (…) Vă propun un singur punct al ordinii de zi.”

Timpul alocat dezbaterilor și votului este de „maxim o oră și jumătate”, pentru că „după aia avem și alte activități”, spune președintele de ședință, senatorul PSD Ion Rotaru. Vorbitorilor (reprezentanți ai ministerelor cu pensii de serviciu, parlamentari, sindicate și asociații profesionale), li se cere să fie scurți și la obiect. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, alătură-te susținătorilor presei independente! Orice sumă contează.

România este, potrivit datelor oficiale, în partea de sus a clasamentului țărilor europene care acordă așa numite „pensii speciale”, alături de Grecia (cea mai generoasă din acest punct de vedere), Polonia, Spania sau Croația. România alocă în jur de 1% din ce produce (PIB) acestor pensii de serviciu, care depășesc 10 miliarde de lei anual. 

Secretarii de stat de la Apărare, Interne sau MAE anunță un compromis

Pensiile „speciale” sau de serviciu se calculează pe baza celor mai mari șase salarii lunare brute consecutive, din ultimii cinci ani de activitate. La comisiile de specialitate din Senat, o  modificare în proiectul inițiat de guvern prevede creșterea perioadei de referință, de la 6 luni la un an. 

Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării, vorbește primul. „Ministerul Apărării Naționale susține demersul legislativ”

Bachide se ocupă cu relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului din MAPN. Mai nou însă, e prins în scandaluri cu suporterii echipei de fotbal Steaua București, deocamdată unica beneficiară a unui stadion nou de 94,6 milioane de euro, finanțat din bani publici și a unui buget de peste două milioane de euro anual. 

Schimbarea modului de calcul a pensiei de serviciu, prin raportarea la 12 luni consecutive  de salariu brut, din ultimii cinci ani de activitate, e susținută și de ministerele de Interne și Externe, comunică reprezentanții lor. 

USR, tunurile pe Ciucă 

Un deputat „direct interesat” de temă vrea să intervină, mai ales că e „vicepreședintele comisiei de Muncă”. Președintele de ședință nu e de acord. „Dacă are un amendament, poate să îl susțină la Cameră (n.r. Camera Deputaților).”

Deputatul în cauză e Cristian Seidler, de la USR. De la pensiile speciale, dezbaterea se mută la regulament, pe care USR și partidele la guvernare îl interpretează diferit. Are voie sau nu Seidler să vorbească? N-are, pentru că nu se poate stabili „legătura directă”cu chestiunea. „Un abuz”, reclamă reprezentanții USR prezenți în sală. Așa că opoziția se repliază și ia cuvântul senatorul USR Ștefan Pălărie.

„Vedem ce se întâmplă în Franța și nu ne dorim ca pe teritoriul României pensionarii să iasă în stradă pentru că nu se vor putea plăti la timp sau în integralitate pensiile lor. De ce? Pentru că anumiți parlamentari își propun protejarea privilegiilor pe care niște pensionari de lux le iau astăzi.”

Potrivit datelor oficiale, cheltuielile României cu pensiile speciale au crescut cu peste 60% în ultimii ani, iar tendința se va păstra, fără o reformă profundă a sistemului, așa cum e ea cerută de Comisia Europeană. De altfel, de reforma pensiilor de serviciu depinde o tranșă de peste 3 miliarde de euro, bani pe care România i-ar putea pierde foarte ușor în săptămânile următoare.  

„Vă înțeleg poziția ingrată. Reprezentanți o coaliție de guvernare al cărei premier are o pensie specială de 18 mii de lei. Este și salariat al Guvernului României, este și pensionar de lux”, spune senatorul Pălărie, care amintește de banii europeni condiționați de intervenția statului asupra privilegiilor. 

Guvernul propune o supraimpozitare de doar 15% și doar pe o felie de pensie specială 

Comisia Europeană cere României să-și alinieze toate pensiile la principiul contributivității, ca nimeni să nu se mai poată pensiona anticipat la vârsta de 45 de ani, calculul să se raporteze la salariile de pe întreaga activitate, nu doar la un număr de luni consecutive și, esențial, să nu mai existe pensie mai mare decât salariul, una din anomaliile din sistemul românesc.

„Între militari există niște speciali care au putut să iasă din sistem cu pensii între 70 și de 200 de ori mai mari decât pensia medie contributivă” – acuză la comisii USR, care crede că „guvernul încearcă să facă o reformă modificând simultan legi, ceea ce e o chestiune extrem de nevralgică, ce poate fi atacată pe subiecte de constiuționalitate.”

Pensia medie lunară de care beneficiază un român de rând este de 1.739 de lei, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice, din decembrie 2022.  Tot în decembrie 2022, Curtea Constituțională a decis că nici o pensie specială sau contributivă aflată în plată nu poate fi micșorată.

„Nu am văzut nici măcar o analiză de impact bugetar. Guvernul are baza de date cu toți pensionarii. Intrările în vigoare a propunerilor pe care guvernul le face câți bani vor economisi? Am lucrat și noi cu specialiști și vedem o zgârietură superficială a acestor privilegii cu tot felul de acrobații de impozitare”,  continuă senatorul USR Ștefan Pălărie. 

Proiectul propus de guvern prevede impozitarea cu doar 15% a părții de pensie specială bazată pe necontributivitate. 

Mâna sus cine a făcut Armata

Dinspre Putere, senatorul PNL de Dâmbovița Virgil Guran se declară exasperat că „aude pentru a 100-a oară în Parlament” că „pensiile militarilor sunt pensii speciale.”

Absolvent de liceu militar, șef de filială și vicepreședinte al partidului, Guran este cel care le explica colegilor liberali, la Consiliul Național, cum distrage atenția primarilor care îl întreabă de proiecte cu „lăutari și băutură.”

Virgil Guran sare în apărarea premierului Ciucă, criticat de opoziție pentru pensia mare pe care o încasează. „Să fie foarte clar. Premierul Ciucă are pensie de serviciu. Specială e interpretarea USR, că la USR totul e special”, afirmă senatorul. 

În sală se remarcă niște vociferări. „Eu n-am comentat la ce ați spus dvs. Haideți, vă rog. Mai ușor”, se impune senatorul liberal, înainte de a-și transmite concluzia. În evaluarea sa, pensiile militarilor ar trebui văzute cu alți ochi, pentru că ele sunt plătite din bugetul ministerului, adică din alți bani publici față de noi, ceilalți. 

„Sunt de acord cu contributivitatea. Dar trebuie să reținem un lucru: în Armată și nu numai, și în ministerul de Interne, există următorul principiu: pensiile sunt acordate din bugetul acelor instituții, nu din bugetul asigurărilor de stat. (…) Așa că eu cred că trebuie să scoatem din discuție acest lucru cu pensii speciale în Apărare.”

Vicepreședintele PNL Virgil Guran invocă și contextul actual, creat de război, „Doamne Ferește de așa ceva” și apoi face rapid o departajare a celor care au sau nu expertiză să poarte dezbaterea despre reforma pensiilor speciale în România, în funcție de un criteriu esențial: 

„Văd că mai nou vorbesc foarte mult despre Armată cei care nici măcar n-au făcut Armata.”

Tot dinspre Putere, un senator atrage atenția că militarii români nu au contracte de muncă de 8 ore, ca noi, ceilalți. „Ei au contracte 24 din 24 de ore” și „le sunt interzise niște drepturi”, printre care și cel la „libera circulație”, pentru că nu-și pot „părăsi garnizoana fără aprobare”. 

Cine introduce obuzul pe țeavă? Și alte conspirații de sezon. Argumentele sindicatelor

La dezbaterea dinaintea votului, la camerele reunite ale Senatului, iau cuvântul reprezentanții sindicatelor și asociațiilor profesionale. Se prezintă la microfon „Zelca Vasile, președinte” al sindicatului polițiștilor, care avertizează că „dacă conflagrația de la Est de țară se va extinde, n-o să aibă cine să introducă obuzul pe țeavă.”

„Degeaba avem aparatură și tancuri și tunuri, că nu o să fie cine să le folosească. Mulțumesc foarte mult. Ne dorim să scoatem pensiile militarilor din PNRR.” 

Cel mai vocal este însă colonelul în rezervă Mircea Dogaru, președintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate. Vorbește în calitate de „militar până la moarte”, dar și de „cercetător științific, istoric și sindicalist.” Dogaru este cunoscut opiniei publice inclusiv datorită repetatelor prezențe în studioul televiziunii România TV (RTV), la emisiunile acuzate de propagandă pro-rusă. 

De altfel, liderul sindicatului celor disponibilizați are un accent patriotic în abordare, mai ales că se întreabă retoric dacă nu există un complot în spate, în dauna militarilor români.

„În opinia noastră există doar două tipuri de pensii: civile și militare. (…) În condițiile actuale un militar român are normă de hrană pe zi de 34 de lei. Un militar Aliat, francez, german sau american, are 525 de lei.”

„Cu cine vreți să ne înlocuiți? Tăiați pensiile ca să plătiți de 16 ori mai mult un străin? Noi avem o glumă: omorâți-ne pe toți și tot nu veți lua un leu din banii de pensii ale militarilor. Pentru că vor fi fi folosiți în continuare pentru achiziția de Piranha (n.r. transportoare blindate) care nu trec râurile, care nu urcă dealurile și munții, în timp ce ale noastre Saur 2 sunt perfecte.”

Colonelul în rezervă reproșează că NATO, „adevărații conducători, peste președintele Iohannis”, ar obliga România să își reducă Armata la puțin peste 50 mii de membri, „jumătate femei”. S-ar încerca astfel pas cu pas reducerea la tăcere a zecilor de mii de militari, „pe ideea că marea mută nu poate să protesteze.”

.„România e cobaiul care trebuie să dea tonul”? se mai întreabă, în contextul dezbaterii și al votului comisiilor de la Senat, colonelul Dogaru. 

Comisia Europeană nu înțelege dubla măsură, România se face că lucrează

„Am parcurs partea care ține de dezbateri generale”, comunică după nici după o oră președintele de ședință, reprezentant al coaliției de guvernare. În comisiile reunite se trece rapid la amendamentele pe care le-a adus guvernul, în situația critică în care României i s-a transmis foarte clar de la Bruxelles că nivelul de reformă nu e nici pe departe mulțumitor, iar timpul se scurge. 

Recent, ministrul Fondurilor Europene Marcel Boloș a detaliat că în esență specialiștii Comisiei Europene nu înțeleg de ce există două unități de măsură diferite în sistemul de pensii din România.

„Problema cheie constă în a explica și justifica CE de ce avem cele două unități de măsuri diferite, principiul contributivității în sistemul de pensii general cu 43,5%, în timp ce în sistemul de pensii special avem până în 85% din baza de calcul.”

Înainte de votul asupra amendamentelor, USR cere să se consemneze în stenograma ședinței că „a fost și o tăcere asurzitoare a unor partide care probabil fac blat cu Puterea pentru aceste legi”. Remarca vizează inclusiv AUR, ai cărei senatori s-au abținut de la vot. 

După încă aproximativ o oră de dispute și schimburi de replici, coaliția PSD-PNL-UDMR a adoptat cele opt amendamente la proiectul pensiilor speciale, așa cum au fost ele transmise de guvernul Ciucă, cu „o mare majoritate de voturi.” Amendamentele Opozitiei au fost respinse în integralitate. Fără dezbateri. 

Modificări superficiale la pensiile speciale. Pentru Iohannis subiectul e „foarte foarte serios”

În comisiile de la Senat, Coaliția a votat în principal ca pensia finală să nu fie mai mare decât venitul net din activitatea profesională, eliminarea din baza de calcul a pensiilor militare a cinci sporuri, interdicția de a cumula mai multe pensii speciale de la stat (nu și o pensie privată) și impozitarea cu 15% a porțiunii din pensia de serviciu care depășește salariul mediu brut. 

Totodată, după votul din comisii, pensiile de serviciu ale magistraților ar urma să se actualizeze în fiecare an, din oficiu, cu rata medie anuală a inflaţiei de la data de 1 ianuarie. În forma propusă de guvern, se adaugă în schimb pe lista beneficiarilor de pensie specială membrii Consiliului Superior al Magistraturii, dacă au un mandat complet, procurorul general, șeful DIICOT și al DNA, dar și președintele Curții Supreme. 

Întrebat din nou despre subiectul pensiilor speciale, președintele Klaus Iohannis a spus, după întrevederea de la București cu premierul Poloniei, că „pensiile sunt o temă foarte, foarte serioasă,” inclusiv pentru politicieni și că sistemul ar trebui reformat astfel încât „să fie echitabil și sustenabil.”

Președintele ar urma să dezvolte pe subiect după ce legea va ajunge, în forma finală, pe masa sa, la promulgare. „Știți că nu comentez legi care sunt în parcursul parlamentar.”

Proiectul trebuie aprobat de plenul Senatului, înainte să ajungă la deputați. Votul va fi dat miercuri, 29 martie, în condițiile în care termenul limită până la adoptarea tacită era 31 martie. În România sunt în jur de 200 de mii de beneficiari de pensie de serviciu. Peste 90% dintre ei au lucrat în Apărare și ordine publică.