Petre-Florin Manole, Florin Buhuceanu şi Victor Ciobotaru participă la conferința de presă organizată de Asociatia ACCEPT. Foto Lucian Muntean.

România e mai pregătită ca niciodată pentru parteneriate civile sau căsătorii gay. Clasa politică nu prea

În vara lui 2019, șapte cupluri formate din persoane de același sex dădeau România în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), cerând recunoașterea și protejarea prin lege a vieții lor de familie, în acord cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului. 

Ulterior aveau să li se alăture alte 14 familii. Acestea arătau cum statul român le-a încălcat în mod repetat drepturile prin faptul că, de 14 ani, Guvernul și Parlamentul au refuzat reglementarea parteneriatului civil, iar căsătoriile între persoanele de același sex sunt interzise în mod explicit de Codul Civil. 

Unul dintre aceste cupluri este format din Florin Buhuceanu, director de advocacy în cadrul ACCEPT și partenerul său, Victor Ciobotaru, unul dintre fondatorii comunității de creștini LGBT din România. Joi, pe 15 aprilie, amândoi au fost prezenți la un eveniment organizat de Asociația ACCEPT în cadrul căruia au fost prezentate rezultatele unui studiu care arată că 76% dintre adulții tineri din România (18-34 de ani) cred că familiile formate din parteneri de același sex au nevoie de protecție în fața legii – ori prin căsătorie, ori prin parteneriat civil. 

În ultimii ani, gradul de acceptare a persoanelor LGBTIQ a crescut vizibil printre românii de toate vârstele, astfel că 68% dintre participanții la studiu cred că toate familiile ar trebui să beneficieze de protecția legii, inclusiv cele formate din persoane de același sex, iar 71% spun că o eventuală legalizare a căsătoriilor gay nu i-ar afecta cu absolut nimic.

Grafice din studiul lansat de ACCEPT

Buhuceanu a arătat în cadrul conferinței că nu sunt primele date optimiste în acest sens, existând indicii că percepțiile românilor încep să se schimbe înspre bine încă din perioada așa zisului referendum pentru familie din 2018. 

„Dacă ne uităm la ce se întâmpla în societatea românească pe acest subiect acum 23-25 de ani, schimbarea este evidentă. Percepția românilor despre persoanele LGBT și familiile lor a cunoscut o schimbare semnificativă. Faptul că în 2021 vorbim despre faptul că peste 67% dintre români cred că e nedrept ca persoanele LGBT să nu-și poată moșteni partenerul sau partenera atunci când acesta sau aceasta moare, e o cifră pe care nici măcar nu puteam să mi-o imaginez la finele anilor ‘90 sau la mijlocul anilor 2000”, a povestit activistul.

„Rezultatul acestui studiu vine ca o surpriză, dar nu ca o surpriză totală. Pentru că la nivel personal, în ultimii ani simțeam că se produce o schimbare în jurul meu. Dar era o schimbare pe care o simțeam și nu îndrăzneam s-o extind ca fiind valabilă la întregul societăți. 

În 2015, când l-am întâlnit pe Florin, partenerul meu de viață, am început să prind curaj și să-mi fac „coming out-ul” față de colegii de la muncă, prieteni, familie și cunoștințele din cercul mai larg. Era pentru prima dată când eram cu adevărat fericit și nu mai puteam să ascund lucrul acesta. În plus, era complet nedrept față de relația noastră. Din 2015 până acum, am putut să văd cum o mulțime de persoane la care nu m-aș fi așteptat vreodată au început să înțeleagă nevoile familiei noastre și nu doar să le înțeleagă, ci să devină susținători”, și-a amintit partenerul lui Florin, Victor Ciobotaru.

Cercetarea la care fac referire cei doi a fost realizată de Cult Market Research și The Street în parteneriat cu ACCEPT și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, iar la studiu au participat 1064 de respondenți care au fost contactați telefonic în perioada 6-15 ianuarie 2021. Eșantionul este reprezentativ pentru populația generală cu drept de vot, fiind acoperite toate categoriile socio-demografice relevante. 

Potrivit Teodorei Roseti-Ion-Rotaru, director executiv al Asociației ACCEPT, rezultatele sunt cu atât mai încurajatoare când te gândești că o cercetare realizată în 2015 la comanda Coaliției pentru Familie arăta că doar 13% dintre români erau de acord cu căsătoriile între persoane de același sex.

Vedem că într-un timp foarte scurt, doar cinci ani, cinci ani dificili pentru comunitatea LGBT, gradul de acceptare a ideii de protecție legală a cuplurilor formate din persoane de același sex s-a triplat față de acel moment”, a declarat Teodora. 

De-a lungul anilor, au existat mai multe tentative de a legifera parteneriatul civil, unele fiind intens mediatizate, dar fie au fost ucise din fașă, fie au fost respinse definitiv, fie au intrat într-un purgatoriu legislativ din care nu par că vor ieși prea curând. De cele mai multe ori, opoziția față de parteneriat este motivată religios și este rezultatul influenței pe care o are Grupul de Rugăciune în Parlament. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Alteori, argumentul folosit este că România ar fi prea înapoiată pentru a accepta protejarea prin lege a familiilor formate din persoane de același sex. Cercetarea prezentată joi în cadrul conferinței ACCEPT arată că acest ultim argument nu mai stă în picioare în România anului 2021. 

Clasa politică nu ține pasul cu românii

Petre-Florin Manole, activist pentru drepturile omului şi secretar general adjunct PSD. Foto Lucian Muntean

Așadar, percepțiile publicului pe tema căsătoriilor gay sau a parteneriatelor civile sunt în plină schimbare, atât la nivel anecdotic, cât și din punct de vedere statistic. Totuși, Florin, Victor și alte 20 de familii au fost nevoite să-și dea în judecată propria țară pentru a forța legiferarea parteneriatului civil, un prim semn că politicul nu ține pasul cu aceste schimbări. 

Un alt semn al faptului că românii au luat-o înaintea clasei politice este că la conferința de joi au fost prezenți doar doi politicieni, Petre Florin Manole, de la PSD și Cătălin Teniță, parlamentar USR-PLUS. Alți doi – Nicu Ștefănuță, europarlamentar USR-PLUS și Ovidiu Raețchi, fost deputat PNL – au transmis mesaje video de susținere. 

Faptul că Manole și Raețchi au fost printre cei mai progresiști parlamentari ai legislaturii trecute și n-au prins locuri eligibile pe listele alegerilor din decembrie 2020 e un alt indiciu că partidele mainstream sunt depășite de vremuri. 

De foarte multe ori, Parlamentul, ca instituție, este un pic mai conservator decât societatea”, recunoaște Petre Florin Manole, care acum este secretar general adjunct al Partidului Social Democrat. Spune că partidul din care face parte nu-i la fel de deschis ideii de parteneriat civil, deși, la nivel occidental, partidele de stânga, social-democrate sunt deseori asociate cu demersurile de protejare prin lege a minorităților de tot felul. 

Manole pune această realitate pe seama convingerilor pe care le au mulți dintre membrii și votanții PSD.

„Cred că un partid politic – iar PSD cred că e la fel ca orice alt partid din punctul ăsta de vedere – nu este definit doar de ideologia din statut, ci și de suma convingerilor membrilor săi. Nu cred că avem un partid social democrat care câștigă mai toate alegerile parlamentare din România fiind altfel decât societatea. Evident, asta nu exclude rolul de educare pe care trebuie să-l aibă partidele politice și pe care îl au în prea mică măsură și în foarte mică măsură sau deloc pe subiectul ăsta”, adaugă fostul parlamentar PSD. 

Manole a avut mai multe încercări de a schimba percepțiile în sânul partidului. De pildă, în 2018 a invitat-o pe Iustina Ionescu, juristă ACCEPT, să le vorbească tinerilor social-democrați în cadrul școlii de vară TSD. Dezbaterea era fix pe subiectul parteneriatelor civile. Politicianul PSD spune că majoritatea opiniilor de la acel eveniment au fost contra. Totuși, e optimist că, în timp, atitudinea întregii societăți – inclusiv a segmentului pro-PSD – se va schimba în bine. 

„Dacă te uiți la studiile CNCD (n.r.Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării), o să vezi că lucrurile se îmbunătățesc în societatea românească pe subiectul percepției despre discriminare odată cu două variabile: vârsta și mediul de proveniență, adică urban/rural. Pe de altă parte, nivelul de studii influențează și el raportarea la temele referitoare la discriminare și evident și la discriminarea cuplurilor de același sex. Pe măsură ce România se urbanizează și pe măsură ce nivelul de educație din societate crește, atitudinile se vor duce spre un nivel mai aproape de media europeană”, încheie social-democratul.

USR-PLUS așteaptă decizia CEDO

Cătălin Teniță deputat USR-PLUS. Foto Lucian Muntean

După ce doi dintre cei mai progresiști politicieni ai USR-ului pe această temă – Florina Presadă și Vlad Alexandrescu – au fost trași pe tușă cu ocazia alegerilor parlamentare din iarnă, mantia pluseristă a progresismului a fost preluată, într-un fel, de către deputatul Cătălin Teniță, vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului din Parlament și fondator al Subcomisiei pentru societatea civilă. 

Acesta face parte dintr-un grup interparlamentar european dedicat cauzelor ce țin de drepturile sexuale și reproductive, European Parliamentary Forum (EPF). 

„E greu să recrutezi oameni pentru grup, nu neapărat din USR, că acolo e mai simplu, dar din celelalte partide. Fără să fi făcut vreun recensământ pe tema asta, oamenii sunt de două tipuri. Cei care sunt promotori ai ideii, cum sunt eu sau Nicu Ștefănuță la nivel european. Și oameni care sigur vor vota pentru, dacă tema va fi supusă votului. Sunt convins, mai ales pe tema parteneriatelor, adică nu a căsătoriei, că în USR-PLUS vor fi aproape 100% pentru. Erau niște excepții conservatoare în legislatura trecută, cred că acum sunt mai puțini. Cred că din 80 sau câți suntem noi nu vor fi mai mulți de doi-trei rătăciți”, susține Teniță când e întrebat la ce ne putem aștepta din partea USR-PLUS pe tema parteneriatelor civile. 

În momentul de față, în Parlament există cel puțin patru proiecte care ar trebui să legifereze parteneriatul civil. Parlamentarul USR-PLUS consideră că două dintre ele sunt slabe, pentru că prevăd doar semnarea unor hârtii în fața unui notar și nu vin la pachet cu niște drepturi similare celor pe care le au familiile heterosexuale. Iar cu celelalte crede că nu ar trebui grăbite lucrurile, ci să fie așteptată decizia CEDO în privința dosarului în care sunt implicați Florin și Victor.

„Acum, că am văzut datele astea, eu sunt pregătit să susțin parteneriatul ca susținător activ, nu doar semnatar. Dar nu aș vrea să fur startul. Inclusiv colegii din societatea civilă consideră că cea mai bună strategie e să așteptăm până se ajunge la o decizie, pentru ca apoi lucrurile să decurgă firesc. Poți face lucrurile atunci când chiar se concretizează sau pentru palmaresul propriu. Decizia CEDO va bate lucrurile în cuie și va spune «fraților, uite, asta este situația și este bine s-o reglementați, ca toată lumea să aibă drepturile bine așezate pe chestiunea asta, cum au toate țările din Uniunea Europeană sau majoritatea»”, spune parlamentarul.

Cătălin Teniță promite că va promova tema inclusiv în cadrul subcomisiei pe care o păstorește în Parlament, în principal prin organizarea unor dezbateri la care să invite membrii comisiei pentru drepturile omului, plus toți oamenii care mai sunt interesați:

„Evident, ar ajunge și la cei de la AUR, care ar veni să facă un pic de tămbălău cu acuzațiile de neomarxism. L-am vedea pe domnul Simion venind acolo și făcând scandal. Noi nu o să-i convingem pe cei de la AUR să zică «da, frate, am fost într-o eroare». Dar poți să mai convingi  niște oameni normali, terți de pe margine. N-o să-i transformi în promotori, dar transformi măcar în voturi”.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...