Ridicarea lui Călin Georgescu din trafic: România care n-a apărat regulile intră în epoca forței

Adrian Mihălțianu

Publisher

Cel mai votat candidat la președinție din turul 1 al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu, a fost desemnat ca suspect într-un dosar cu mai multe capete de acuzare:

Aceste capete de acuzare se bazează atât pe declarațiile publice ale lui Călin Georgescu, cât și pe interceptări telefonice ale unor convorbiri avute de Georgescu cu un promotor neolegionar.

Dosarul este doar o parte dintr-o acțiune mai amplă, care a constat în descinderi la 27 de persoane din 5 județe, inclusiv la casele bodyguardului Horațiu Potra, unde s-ar fi găsit un milion și jumătate de dolari, precum și arme și muniție.

Este o operațiune fără precedent în istoria post-decembristă a țării - un candidat la președinție cu șanse mari de a câștiga alegerile este suspect de infracțiuni care duc la suspendarea dreptului de a fi ales.

Dacă acest lucru avea loc înainte de alegerile din toamna lui 2024 și se i se întâmpla nu doar lui Călin Georgescu, dar și celorlalți care promovau intens nostalgii legionare sau, după caz, ceaușiste, atunci și scandalul iscat în jurul acestor personaje ar fi fost mai mic. Dar acțiunea Parchetului are loc la luni de zile după ce presa a scris, pe larg, atât despre declarațiile publice ale acestuia, cât și despre legăturile sale cu un sistem din care fac parte în mod evident foști și actuali ofițeri ai serviciilor de siguranță a statului.

Din punct de vedere tehnic, intervenția statului român, dacă vine însoțită de probe clare și strânse legal, este una conform legii. De altfel, exact un astfel de dosar - ajuns însă în fază de decizie definitivă - ar fi putut sta la baza interzicerii participării oricărui candidat la alegeri.

Însă noi știm deja cum merg lucrurile în România, am văzut deja de nenumărate ori personaje puternic mediatizate cu cătușe la mâini, doar ca apoi să scape de dosarele trenate cu anii prin curțile de judecată. Deseori, pe motiv de prescripție. Alteori, pentru că modul în care au fost strânse probele la dosar nu a respectat cu strictețe legea.

Dacă și acesta va fi cazul cu dosarul în care este suspect Călin Georgescu, atunci toată acțiunea în forță a statului român ar putea exploda în față celor care au inițiat-o.

Pentru că forța lui Călin Georgescu nu stă în respectarea legii - un candidat care pretinde că are zero cheltuieli de publicitate electorală și care se înconjoară de mercenari nu are în minte respectarea altei legi decât cea a forței brute.

Forța lui Georgescu stă în încrengătura de interese de putere din spatele lui, rețeaua ad-hoc care vrea să sincronizeze afacerile fără opreliști dintre SUA și Rusia, și care are nevoie aici, în România, de un individ care să-i fie dator vândut și să accepte orice în numele interesului suveran.

„S-a strigat Ialta!“

Ialta e trauma noastră. Dacă ne-am imagina țările din Estul Europei ca pe niște copii dintr-un orfelinat, atunci, după „vizionare”, părinții adoptivi din Vest, pentru care ne-am pieptănat frumos și ne-am îmbrăcat cu hainele de pe raftul de sus, i-au preferat pe frații noștri.

Mihai Trăistariu, un daddy cu issues

Câte generații de femei trebuie să fie simultan gospodine impecabile, independente financiar și perfect sculptate, doar ca un bărbat să-și dea seama că poate, totuși, să-și facă și singur o ciorbă?

Și cine poate fi mai obedient și dispus la orice decât un individ care vrea să desfășoare agenda revanșistă a Securității comuniste și să distrugă chiar și firavele elemente ale statului de drept care mai există în România? Să nu uităm niciodată ce au făcut românii angajați la Securitate: au împușcat fără rețineri zeci și sute de alți români - cei care astăzi ar fi desemnați drept „soroșiști” - pentru că voiau libertate și stat de drept, iar nu un stat arbitrar și cu fantezii totalitare. Culmea, aceiași „soroșiști” sunt cei care arată chiar și astăzi că legea trebuie respectată până la capăt și că, în afara unor dovezi clare, acest dosar riscă să fie unul politic.

Statul român a intervenit în ceasul al treisprezecelea și cu riscuri uriașe dacă nu face absolut totul ca la carte, pentru că trebuie să dea un răspuns foarte clar și corect milioanelor de români care l-au votat pe Georgescu și l-ar vota și mai abitir în mai: de ce este ilegal ce a făcut, cum pot demonstra clar și fără echivoc că rețeaua legionară este legată de el, și de ce legea română însăși, iar nu o interpretare arbitrară a ei, impune astfel de măsuri.

Contextul nu este deloc favorabil acestei intervenții a statului. Lupta dintre facțiunea bolșevico-kaghebistă a serviciilor secrete românești și cea pro-europeană și atlanticistă era, până deunăzi, doar o afacere pur internă. Astăzi, ea explodează pe toate marile canale de informare și mai ales de dezinformare, iar portavoci precum Elon Musk vor amplifica toate elementele dubioase ale acestei acțiuni, în timp ce vor îneca într-un tsunami de zgomot orice fel de dovezi reale prezentate.

Pe măsură ce înaintăm în această nebunie, să nu uităm însă că am ieșit deja de multă vreme din epoca regulilor și am intrat în cea a forței brute. Nu doar în România, unde regulile au fost mereu încălcate și tot felul de politicieni au putut ridica în slăvi criminalii legionari sau comuniști, după caz, cât au vrut. Ci chiar în inima celei mai importante democrații a lumii. Statul român a stat, a privit și a luat notițe. Acum a trecut la acțiune.

Privind lucrurile prin această prismă, se pare că serviciile de forță ale României au înțeles (sau li s-a explicat binevoitor) într-un final că suntem într-un război în care riscăm să fim călcați cu totul în picioare de către dușmanii externi și interni ai unei Românii integrate în Europa, doar pentru a fi scoși și făcuți bucăți de toate părțile interesate. Și că răspunsul în forță, fie și tardiv, e mai bun decât dospirea unei cangrene care se tot extinde.

Chiar și în acest context blestemat, reținerea și eventuala arestare a unui candidat la președinție sunt, în sine, o lovitură foarte dură adusă încrederii în procesul democratic, în special după inacțiunea statului în lunile și anii care au precedat alegerile prezidențiale de anul trecut.

Ele ar putea deveni o lovitură mortală pentru democrația românească dacă dosarul nu va fi dus până la capăt într-un mod coerent pe care l-am văzut extrem de rar în România. Dacă dovezile sunt incomplete sau insuficiente, atunci tot acest spectacol îl va duce pe Călin Georgescu chiar acolo sus, la Cotroceni, iar nu la închisoare. Și, chiar dacă ar ajunge la închisoare și condamnat să nu mai poată candida, l-ar transforma într-un martir capabil să blocheze complet statul român datorită milioanelor de fani pe care îi are, oameni care își vor fi pierdut orice fel de încredere în democrația reprezentativă.

Spre deosebire de suporterii altor politicieni români, suporterii lui Georgescu manifestă o fascinație religioasă față de politician. Foto: Inquam Photos / George Călin

Tot ele ar putea deveni, dimpotrivă, o dovadă că România a înțeles că, de acum încolo, forța este cea care va face legea, atât în relațiile interne, cât și în cele interstatale - mai precis între blocurile care se reformulează și se reașază acum. Când dușmanii externi și interni ai țării nu mai joacă după reguli, atunci răspunsul poate fi la fel de asimetric - asta e calea pe care a apucat-o acum România.

Însă acest joc este unul extrem de periculos, pentru că aceleași motive invocate astăzi de autorități pot fi invocate mâine de către alte autorități - poate chiar de Georgescu însuși - împotriva altor candidați care nu convin guvernanților. Exact aici stă problema forței care creează ea însăși reguli: arbitrariul, odată folosit, începe să se rostogolească precum un bulgăre de zăpadă, până când amenință să dărâme tot.

Cei care încă mai speră într-o Românie modernă, puternică, liberă și europeană - cu adevărat suverană - nu au niciun motiv de bucurie de pe urma reținerii lui Georgescu. Suntem într-un plin asalt asupra unui stat român debil, în care facțiuni care au susținut corupția la toate nivelurile acum sunt brusc chemate să împiedice disoluția statului însuși.

Vor urma zile și săptămâni cu violențe - de limbaj, dar posibil și fizice - care să împingă treptat populația spre o detașare față de nucleul dur al susținătorilor lui Călin Georgescu. Manevrele de manual în acest caz constau în găsirea unor supape de eliberare violentă a tensiunilor din societate într-un stil care să împingă mentalul colectiv să empatizeze cu forțele de ordine ale statului, cu nevoia de stabilitate, iar nu cu demonstranții.

Din acest motiv, cel mai important este să reținem cu toții că nu noi suntem dușmanii acestei țări. Nu noi, românii de rând nevoiți să privească acest spectacol jalnic - indiferent cu cine am dori să votăm - suntem dușmanii celorlalți români. Nu, dimpotrivă, vrem cu toții aceleași lucruri, cum am mai scris și mai insist - o țară puternică, liberă, mândră.

Dar suntem chemați acum să ne salvăm democrația din fața unor politicieni care fie sunt susținuți pe față de Rusia, fie sunt paiațele aceluiași sistem corupt până în măduva oaselor și care acum se pretind pro-occidentali. Iată de ce trebuie să ne ferim să sărim cu mâinile în gâtul vecinilor noștri - așa cum ar dori ei, și să ne exprimăm dreptul în mod pașnic, la vot.

Orice s-ar întâmpla zilele astea, să facem un pas în spate, să respirăm adânc și să căutăm să înțelegem: democrația nu ne-o salvează nimeni. E în puterea noastră să o salvăm singuri și să nu ne mai întoarcem niciodată la zilele acelea cenușii în care Securitatea naționalistă dicta totul.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€