"Revoluția" Colectiv, după 6 luni: micile victorii și marile înfrângeri

Iulia Marin

Redactor

„Înnoirea clasei politice”, „depolitizarea funcțiilor”, „alegeri locale în două tururi”, „eradicarea corupției” – au fost doar câteva dintre solicitările miilor de participanţi la protestul istoric din 3 noiembrie 2015, declanşat de tragedia din clubul Colectiv.

La exact 6 luni de la căderea Guvernului condus de Victor Ponta, PSD discută despre instalarea fostului premier în funcția de președinte al Camerei Deputaților, în locul fostului lui Valeriu Zgonea – mazilit de Liviu Dragnea, care, la rândul său, tocmai a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul”.

În această jumătate de an, Guvernul „tehnocrat” condus de Dacian Cioloș nu a fost nici el ocolit de scandaluri, demisii ori demiteri: de la acuzațiile de plagiat, rămase fără efect, la adresa ministrului de Interne, Petre Tobă, şi până la revocarea lui Vlad Alexandrescu din fruntea Ministerului Culturii, în urma scandalului de la Opera Națională București.

PressOne vă prezintă o sinteză a celor mai importante evenimente politice petrecute în cele 6 luni scurse din ziua în care 30.000 de români au cerut – şi obţinut – demisia Guvernului Ponta.

Ce s-a schimbat din 4 noiembrie până astăzi? Cum arată România la 6 luni de la cea mai mare tragedie petrecută în ultimii 15 ani? Unde am învins și unde am fost înfrânți? Ce a urmat după Revoluția CTRL – ALT – DELETE?

*

3 noiembrie 2015. La trei zile după marșul organizat pentru comemorarea victimelor din clubul Colectiv, perioada de doliu național se încheie.

Cei care ieri au plâns astăzi vor ca vinovații să plătească. Numai că vinovații nu sunt de găsit nicăieri.

Protest în București după incendiul de la Colectiv. Foto: Lucian Muntean

Astfel, un protest la adresa lui Cristian Popescu „Piedone”, primarul Sectorului 4 – care a refuzat să demisioneze, pe motiv că nu are ce să își reproșeze pentru tragedia din Colectiv -, ajunge să capete proporții nebănuite.

În seara de 3 noiembrie şi în noaptea care urmează, 30.000 de persoane demonstrează prin centrul Capitalei şi cer atât demisia lui Piedone, cât și a întregului Guvern.

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

Femeia-model pentru Garda de Fier

Un universitar sibian a realizat o cercetare asupra ipostazelor de feminitate din ideologia legionară şi a urmărilor lor până azi.

În dimineața zilei de 4 noiembrie, premierul Victor Ponta și primarul Sectorului 4 demisionează.

În comunicatul prin care își anunță demisia, Piedone semnează, patetic: „De profesie, om”.

Mai sec, Victor Ponta spune: „Sper ca depunerea mandatului și a Guvernului să satisfacă așteptările celor care au protestat”.

La 15 noiembrie 2015, președintele Klaus Iohannis îl desemnează premier pe Dacian Julien Cioloș (46 de ani).

Guvernul condus de Dacian Cioloş a fost învestit cu 389 de voturi „pentru”.

Valul de proteste ia sfârșit.

La 17 noiembrie 2015, Cabinetul condus de Dacian Cioloș ajunge la Palatul Victoria. Secundul premierului este Vasile Dîncu, fost ministru PSD al Informaţiilor Publice în guvernul condus de Adrian Năstase.

Numirea lui Dîncu la şefia Ministerului Dezvoltării – care fusese administrat, în cea mai mare parte a mandatului lui Ponta, de către Liviu Dragnea -, dar și păstrarea, în fruntea Ministerului Afacerilor Interne, a lui Petre Tobă  – fost şef al Poliţiei sub ministeriatul lui Gabriel Oprea – ridică primele semne de întrebare.

Între timp, Cristian Popescu Piedone – arestat, la 7 noiembrie, în dosarul Colectiv –  fusese eliberat, 4 zile mai târziu.

**

Faimoasele erori de citare din teza de doctorat a lui Petre Tobă.

25 noiembrie 2015. Prima lună de la instalarea Guvernului Cioloș – primul scandal.

Jurnalista Emilia Șercan publică pe PressOne o investigaţie din care reiese că Petre Tobă a plagiat cel puţin 250 de pagini din teza sa de doctorat. În fața acuzațiilor, ministrul răspunde că a lucrat cu bună-credință.

Două săptămâni mai târziu, la 11 decembrie 2015, el revine și respinge cu tărie toate acuzațiile de plagiat, invocând calomnii în ceea ce îl privește.

În aceeași perioadă, ministrul Educației, Adrian Curaj, desființează Consiliul Național de Etică – instituția care ar fi urmat să analizeze acuzațiile la adresa lui Petre Tobă.

Curaj încearcă, totuși, să calmeze situația și anunță că Universitatea Națională de Apărare „Carol I” va analiza plagiatul lui Tobă.

O lună mai târziu, reprezentanții Universității „Carol I” anunță că nu sunt abilitați să efectueze o anchetă privind suspiciunile de plagiat la adresa ministrului de Interne.

În luna februarie, ministerul Educației emite o Ordonanță de Urgență care adaugă, după articolul 146 din Legea Educației, următorul paragraf:

„Diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziției de retragere a titlului”.

Ordonanța este mutilată mai întâi de Comisia de învățământ a Camerei Deputaților, apoi de Comisia similară din Senat, condusă de Ecaterina Andronescu.

În cele din urmă, articolul introdus prin OUG este eliminat, iar răspunderea, în cazul suspiciunii de plagiat, este plasată în sarcina universităților.

Propunerea urmează să fie votată în plenul Senatului, cel târziu săptămâna viitoare. În cazul în care va fi adoptată, acuzațiile de plagiat la adresa demnitarilor vor fi judecate chiar de universitățile care le-au girat lucrările.

Scandalurile politice din Guvernul tehnocrat

Dacă Petre Tobă și Adrian Curaj și-au păstrat funcțiile – în ciuda controverselor care le-au marcat mandatele încă de la început -, nu la fel s-a întâmplat cu alți trei membri ai Guvernului Cioloș.

Cei trei sunt:

Pe de altă parte, Vlad Alexandrescu a fost apărat de mai multe ONG-uri, care l-au susținut după ce, în decembrie anul trecut, el sesizase DNA în legătură cu nereguli privind patrimoniul de la Roșia Montană.

Tot Alexandrescu semnase, la finalul anului trecut, un ordin de ministru prin care întreaga localitate din Apuseni a fost clasată ca sit istoric în categoria A, de importanță națională.

Într-un context nefericit a apărut în presă și ministrul Finanțelor, Anca Paliu Dragu. Guvernul anunțase că salariul minim nu va mai fi majorat de la 1 ianuarie 2016, iar ea a fost citată dând exemplul statelor din grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), unde „locuitorii sunt săraci și mulți, și toți știu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de multă vreme”.

Ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, a trăit mai bine de o lună cu sabia demiterii deasupra capului, după ce se dovedise incapabil să gestioneze cazul deceselor bebelușilor din Argeș.

Lui Achimaș-Cadariu i s-a cerut demisia în repetate rânduri, întrucât, după mai bine de două săptămâni de la moartea a trei copii mici diagnosticaţi cu sindrom hemolitic-uremic, sursa îmbolnăvirii nu fusese încă depistată.

În centrul controverselor s-a aflat, în luna februarie, chiar și premierul Dacian Cioloș. Discuțiile au debutat odată cu notificarea de evacuare a sediului pe care ANAF a trimis-o Antenei 3. La acea dată, Cioloș a apărat ANAF, insistând că Fiscul a acționat în limitele legii, însă președintele Klaus Iohannis a avut o opinie contrară.

Pentru poziția sa, Cioloș a fost convocat în plenul Senatului la iniţiativa președintelui acestui for, Călin Popescu Tăriceanu, care l-a somat să dea explicații. Între timp, scandalul s-a stins, iar Antena 3 s-a mutat într-un sediu nou, în incinta Romexpo.

O declarație ciudată, dar cu mare priză la public, a făcut ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. Într-un interviu pentru Ziarul Financiar, el a spus că „în ultimii 5 ani de guvernare, de pe vremea lui Băsescu (…) s-au scos 35 de miliarde de euro din România (…), cu camionul, s-au dus în Elveția”.

Somat de Băsescu să își probeze afirmațiile, Irimescu și-a retractat spusele și a pretins că afirmația sa ar fi fost o metaforă.

O declarație neinspirată a avut și ministrul Justiției, Raluca Prună, care a spus, în luna martie, că „discuția despre drepturi este un lux teoretic”.

Declarațiile sale au survenit în perioada în care Guvernul adoptase o Ordonanță de Urgență prin care abilitează procurorii și organele de cercetare penală să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică, utilizând infrastructura Serviciului Român de Informații.

Pe de altă parte, Raluca Prună a reușit să suspende articolul de lege care asigură diminuarea pedepselor pentru deținuții care scriu „lucrări ştiinţifice” după gratii. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial în februarie 2016.

Învingătorii și învinșii din politică

În plan politic, partidele par să fi rezistat iureșului Colectiv: Liviu Dragnea a ajuns președintele PSD, în locul lui Victor Ponta. Tras pe linie moartă până acum câteva zile, fostul premier și-a înființat o fundație, Black Sea Regional Projects 2020.

La finalul lunii aprilie, Dragnea a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul, dar asta nu l-a împiedicat să își mențină funcția în partid.

Validarea lui Liviu Dragnea ca preşedinte al PSD a fost o formalitate. Foto: Lucian Muntean

Singurul membru din conducerea PSD care l-a criticat public pe Dragnea şi i-a cerut să demisioneze a fost preşedintele executiv, Valeriu Zgonea. El a fost exclus din PSD cu votul unanim al Comitetului Executiv Naţional şi îşi va pierde postul de preşedinte al Camerei Deputaților. Se vehiculează că în locul lui Zgonea va fi instalat Victor Ponta, pe care strada l-a vrut demis în urmă cu 6 luni.

Al doilea om ca influenţă din Guvernul Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea, este urmărit penal, din februarie, pentru folosirea abuzivă a coloanei oficiale. În același dosar a apărut numele lui Tiberiu Nițu, care a fost silit astfel să demisioneze din funcţia de procuror general al României.

La începutul lunii februarie, Senatul a aprobat începerea urmăririi penale împotriva lui Gabriel Oprea. Foto: Andreea Alexandru/ MediafaxFoto

Procurorii DNA au deschis și un al doilea dosar pe numele lui Oprea în luna martie, acuzându-l că ar fi dispus de banii DGIPI – serviciul secret al Ministerului de Interne – pentru a achiziționa o limuzină de lux Audi A8, dar și o cabină de duș cu jacuzzi, canapele și un televizor pentru propriul cabinet de ministru.

Urmare a acestor acuzații, Oprea a demisionat din funcția de președinte al UNPR și l-a „uns” succesor pe deputatul Valeriu Steriu (despre a cărui ascendenţă politică PressOne a scris aici).

Numirea lui Steriu nu a oprit însă hemoragia din UNPR, care a pierdut, în ultimele două luni, 12 parlamentari.

Eliberat din arest preventiv la 11 noiembrie 2015, Cristian Popescu „Piedone” a uitat, în câteva luni, remușcările care îl cuprinseseră în timpul protestelor din toamnă și a făcut tot posibilul să candideze pentru un nou mandat de primar al Sectorului 4.

Astfel, în luna aprilie, Piedone a iniţiat, discret, strângerea de semnături pentru înscrierea în cursa electorală. Niciun panou sau afiș nu a fost montat în sectorul 4, astfel încât vestea despre tentativa sa de a reveni la Primărie s-a răspândit abia după ce candidatura sa a fost contestată cu succes de către avocatul Gheorghe Piperea.

Însă, cu toate că Tribunalul București îi respinsese listele de semnături, Piedone nu s-a lăsat: a doua zi, la 23 aprilie, fostul primar a reînceput strângerea de semnături. De această dată, din partea partidului înființat de Maria Grapini, PP-USL.

Piedone s-a plâns că susţinătorii contracandidatului său Daniel Băluţă (PSD) i-au vandalizat sediul de campanie. Foto: Facebook

După ce și această a doua încercare a fost curmată de instanță – care i-a respins definitiv candidatura, întrucât nu era înscris oficial în partidul lui Grapini la data la care lansase noua campanie de strângere a semnăturilor – Piedone a declarat, resemnat: Așa a vrut Dumnezeu.

Mici victorii?

În paralel cu demersurile guvernului Cioloş de a se acomoda la putere, câțiva jurnaliști au publicat investigaţii importante referitoare la incendiul din 30 octombrie, în urma căruia au murit 64 de persoane.

Noiembrie 2015. Echipa de la Gazeta Sporturilor condusă de Cătălin Tolontan publică o serie de materiale în care arată că, în 2014, când au controlat clubul Colectiv, pompierii au cerut bani pentru sponsorizări chiar de la cei pe care îi verificau. În cazul în care nu strângeau suma stabilită de șefii Inspectoratului pentru Situații de Urgență București, pompierii erau sancționați.

Martie 2016. Jurnalistul Ovidiu Vanghele, de la Euractiv, publică un material în care dezvăluie că 80.000 de euro – bani publici alocați pentru construirea unui monument în memoria victimelor de la Colectiv – au fost dați fără licitație de către Primăria Sectorului 4 unei firme înființate de candidatul UNPR la Primăria Oltenița, Aurel Bira. Deci, monumentul ar fi urmat să fie construit de către un coleg de partid de-ai lui Piedone – care, până de curând, a făcut parte din partidul lui Gabriel Oprea.

Aprilie 2016. Jurnaliștii Cătălin Tolontan, Mirela Neag și Răzvan Luțac publică o investigaţie care devoalează nereguli criminale în sistemul de sănătate. Din documente interne ale firmei Hexi Pharma, care livrează dezinfectanți în peste 300 de spitale din 40 de județe, reiese că antisepticele folosite sunt diluate, iar statul român nu a verificat niciodată dacă acestea sunt corespunzătoare.

Pus în fața acestei situații, ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, a răspuns:

„Sunt sincer, nu știam că nimeni din statul român nu verifică prin laborator dezinfectanții din spitale! Tocmai de aceea e important că ministerul lansează mâine programul împotriva infecțiilor nosocomiale. De undeva trebuie început.”

Aprilie 2016. După demersuri eșuate ale PNL de a reveni la votul în două tururi – care ar asigura o mai mare reprezentativitate primarilor și ar putea sparge monopolul marilor partide –, jurnalistul Liviu Avram, redactor-șef adjunct la cotidianul „Adevărul”, se înscrie în cursa pentru Primăria Capitalei doar pentru a putea trimite la Curtea Constituțională o excepție de neconstituționalitate pe tema Legii alegerilor locale.

Termenul ales de judecătorii CCR pentru a judeca această excepție?

4 mai 2016.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€