Responsabil de controlul bolilor infecțioase din Italia: Relaxarea măsurilor de izolare e necesară, dar îngrijorătoare

Octavian Coman

Redactor

Giovanni Rezza este directorul Departamentului de boli infecțioase la Institutul Național de Sănătate Publică (Istituto Superiore di Sanità) din Roma. Instituția în care lucrează 2300 de oameni reprezintă cel mai important centru de cercetare, control și expertiză în privința sănătății publice din Italia.

Într-un interviu pentru PressOne, Rezza își mărturisește temerile în privința ridicării restricțiilor de circulație și de izolare din Italia. Guvernul din peninsulă a anunțat o „redeschidere” în etape a țării, care va avea loc începând cu luni (4 mai).

Peste 200.000 de persoane s-au îmbolnăvit de COVID-19 în Italia, iar mai mult de 27.000 au murit, numărul de decese din cauza epidemiei fiind depășit doar de Statele Unite.

Italia a fost întâia țară vestică lovită de epidemie, primele cazuri cu trasmitere locală fiind înregistrate oficial la sfârșit de februarie. După cum spune și Giovanni Rezza, situația dezastruoasă în care s-a ajuns după aceea în regiunea Lombardia a fost cauzată, printre altele, de faptul că virusul circula în Italia cu mult mai devreme decât s-a crezut.

În scurt timp, unul dintre cele mai peformante sisteme medicale din Europa, cel din Lombardia, a ajuns să fie copleșit. Regiunea a fost cea mai afectată de pandemie.

L-am întebat pe medicul și cercetătorul italian unde a greșit Italia.

Reporter: Nordul Italiei a fost mult mai afectat decât sudul țării. Cum explicați diferența?

- Virusul a intrat foarte devreme, în ianuarie, în nordul țării. S-a imprăștiat fără a fi ținut sub control. Nimeni nu a realizat că începuse circulația acestuia. Noi ne așteptam că va veni din China, dar era deja aici.

Din fericire, măsurile dure de distanțare socială luate la nivel național, într-un fel, au salvat sudul țării. 

- Privind în urmă, credeți că a fost un moment în care ați fi putut face ceva diferit pentru a nu se ajunge la bilanțul actual?

- Acum e ușor de spus. Diagnostice puse mai devreme... Nu a fost ușor pentru că eram și la vârful cazurilor de gripă la acel moment. Au fost, probabil, și diagnostice eronate din această cauză.

O altă chestiune, protecția pentru angajații din sistemul sanitar nu a fost optimă. Am realizat că nu sunt diponibile măști FFP 2 și FFP 3, echipament de protecție pe cât era nevoie. Prin urmare, au apărut multe focare în spitale.

7 lucruri bune care s-au întâmplat (totuși) în 2024

Se încheie un an ca o cursă cu obstacole. A fost o competiție inechitabilă, cu reguli schimbate în timpul jocului, în care fiecare din noi a concurat împotriva propriei frici, a propriilor neajunsuri și prejudecăți.

De Crăciun, blocul 42 a strălucit în zori

Pe 24 decembrie 1989, Mirea era locotenent-major la unitatea militară 01404, situată pe strada Caracal, vizavi de un ansamblu de blocuri de 10 etaje. Tăcut și lacom, glonțul a sosit pe furiș: nimeni nu a auzit zgomotul împușcăturii. Dosarul Revoluției este cea mai urâtă pată rămasă neștearsă din istoria României moderne.

- Italia și România au mai fost până de curând pe baricadele unei epidemii: cea de rujeolă, cazuri fiind importate dintr-o țară în alta. Atunci în Italia s-au îmbolnăvit de rujeolă sute de angajați din sistemul medical.  În această pandemie generată de noul coronavirus se întâmplă la fel. Și în România multe cadre medicale din spitale au ajuns pacienți.

Credeți că aceste situații arată o problemă sistemică în privința spitalelor, că nu sunt suficient de pregătite să lupte cu boli foarte contagioase? 

- În cazul rujeolei, cei din sistemul de sănătate din Italia care s-au îmbolnăvit erau refractari în privința vaccinării. Acoperirea vaccinală a fost destul de scăzută în rândul acestei categorii profesionale și a reprezentat o parte a problemei. 

În Italia, controlul bolilor infecțioase nu este parte a curriculei, a pregătirii lor. Toți sunt convinși că bolile cronice sunt cele mai importante și nu dau multă atenție riscului infecțiilor.

În special în nordul Italiei avem un sistem de sănătate considerat unul dintre cele mai bune din Europa și din lume, dar, în același timp, practicile pentru controlul infecțiilor nu sunt parte a formării profesionale a angajaților din sănătate.

Sper că acum ceva se va schimba.

- Căminele pentru persoane vârstnice din Italia au înregistrat din februarie cel puțin 6.700 de morți, din care 40% infectați sau cu simptome de Covid-19 înainte de deces, potrivit datelor institutului dumneavoastră. Un reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății, care consiliază guvernul italian, a etichetat drept „un masacru” ce s-a întâmplat în aceste cămine pentru bătrâni. De ce au fost atât de afectate?

- Asistenții medicali și cei sociali din centrele pentru persoane vârstnice nu sunt protejați. Nu au echipament de protecție și, de asemenea, nu sunt pregătiți. Centrele acestea nu sunt considerate ca niște spitale. Activitățile și pregătirea teoretică pentru controlul bolilor infecțioase nu sunt bine puse la punct. 

O altă problemă este că, atât pacienți, cât și angajați de aici, pendulează între casă sau spitale. În acest fel virusul circulă, iar, când intră într-unul din centre, este capabil să se răspândească foarte repede.

- În Europa de Est sunt mai puține cazuri de Covid-19 decât în Vest. Care ar fi motivele?

- La nivel european nu a existat un răspuns unic. Fiecare țară a luat măsuri diferite. Uniunea Europeană, din păcate, nu a fost foarte activă în organizarea unui răspuns împotriva acestei pandemii. Probabil că virusul a intrat mai devreme în Europa de Vest, dar în special în Italia.

Noi am fost prima țară afectată și nu am fost foarte pregătiți să reacționăm. Nici alte țări europene nu au fost foarte pregătite. Vorbesc despre Spania, Franța - într-un fel. Marea Britanie a avut probleme multe.

Germania poate a fost țara care a reacționat mai bine. Au un sistem de spitale solid și un număr ridicat de secții de terapie intensivă. Au și testat foarte mult.

Țările din Estul Europei au avut mai mult timp să reacționeze. Sper că ați învățat ceva din experiența noastră.

- Cei care minimizează pericolul pandemiei provocate de noul coronavirus spun că nu este decât o altă gripă. E așa? 

- Este o comparație anapoda. Poate fi comparat cu gripa pandemică, nu cu gripa sezonieră.

Caracteristicile virusului sunt complet diferite. Coronavirusul acesta este pneumotropic, ceea ce înseamnă că pneumonia e cauzată direct de coronavirus, nu din cauza unor suprainfecții bacteriene.

În unele feluri, este mult mai periculos decât gripa. Toată populația globului este susceptibilă, așa cum se întâmplă în cazul gripei pandemice (când apare o nouă tulpină de virus gripal care se poate răspândi cu ușurință, deoarece oamenii nu au imunitate împotriva ei, n. red.).

Un alt lucru. Ai afectarea plămânilor generată de coronavirus. Apoi, după câteva zile, pot apărea alte complicații din cauza răspunsului imunitar al gazdei. De exemplu, ceea ce numim „furtuna de citokine” (un fenomen hiper-inflamatoriu, n. red.)  care posibil să ducă la coagulare intravasculară diseminată (cheaguri în micile vase sangvine, n. red.), ce afectează în special plămânii.

La acel punct trebuie să tratezi pacienții într-un mod diferit. Nu mai este doar o problemă de a administra antivirale, trebuie să folosești și alte medicamente care pot bloca într-un fel „furtuna de citokine”.

- A funcționat izolarea socială? Am citit că ar fi scăzut în Italia așa-numita „rată de reproducere efectivă” a virusului, care arată capacitatea de infectare a acestuia în condițiile în care ai persoane izolate sau care deja au făcut boala. 

- Desigur. Am estimat că, în februarie, rata de reproducere efectivă era mai mult de 3, dar apoi a scăzut sub 1. Acum estimăm o astfel de rată între 0,3 și 0,7, iar acest lucru se datorează izolării sociale.

După măsurile de oprire a mișcării am văzut doar cazuri de transmitere în cadrul familiilor, focare mai mici în spitale și, în mod particular, îmbolnăviri în centrele pentru bătrâni.

Deci rata de reproducere efectivă este sub 1 în toate regiunile. Acest lucru  nu înseamnă că virusul nu mai circulă, pentru că el încă o face, dar numărul de cazuri noi este destul de scăzut. 

Problema va fi după 3 mai, când guvernul va relaxa, în câteva feluri, unele măsuri de izolare. De ce? Pentru că altfel va fi o criză economică foarte grea.

Redeschiderea va fi graduală și parțială, dar trebuie să monitorizăm ce se va întâmpla.

- Ca specialist în boli infecțioase, cum vedeți această relaxare? Am senzația că în continuare e un fel de conflict pe această temă între comunitatea științifică și mediul de afaceri. 

- Sunt îngrijorat. Pentru că virusul va continua să circule, trebuie să controlăm fiecare focar și să ținem sub control posibilele lanțuri de transmisie.

Trebuie să facem mai multe teste ca să identificăm foarte devreme cazurile noi. Să identificăm contacții unui caz, să testăm oamenii fără simptome care au fost în apropierea unor persoane confirmate.

Este foarte dificilă această a doua etapă. Este necesară desigur, dar, în același timp, îngrijorătoare.

- Stăm zilnic cu ochii pe cifrele cu îmbolnăviri, decese și vindecări. Pot fi aceste numere înșelătoare în privința realității evoluției pandemiei?

-Datele care sunt prezentate zilnic sunt afectate de numărul de teste făcute. Acum câteva zile făceam cam 60.000 de teste pe zi. E un număr  uriaș de teste. Deci, dacă testezi mult, vei găsi mai multe cazuri.

Cifrele sunt prezentate pe baza zilei de raportare deci există un bias, să zicem. Este foarte greu să ai cu acuratețe și rapiditate o idee despre ceea ce se întâmplă în comunitate.

Numerele în care am încredere și mai mare sunt cele din secțiile de terapie intensivă. Ele arată că acum avem mai multe locuri în aceste unități decât e nevoie. Asta e bine.

- Numărul mare de cazuri  de îmbolnăvire din Italia poate însemna  măcar că țara se îndreaptă spre o imunitate de grup?

- Am planificat un studiu sero-epidemiologic național care va începe în curând. Am selectat testele care vor fi folosite la cercetare.

Au fost făcute deja niște analize serologice și datele preliminare arată că, în niște sate mici de lângă Bergamo, mai mult din 50% din populație a fost infectată.

În restul Italiei, în restul regiunii Lombardia, cu siguranță suntem departe de nivelul de imunitate de grup. Aceasta este și problema, un al doilea sau al treilea val epidemic este posibil, căci nu avem imunitate de grup deloc. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€