Reportaj. La coadă pentru garanție și „ceva de ronțăit”. Cât de motivați sunt românii să recicleze pentru 50 de bani

Laura Popa

Reporter

Cât de motivați sunt românii de cei 50 de bani pe care îi primesc pentru fiecare ambalaj SGR reciclat? Cum aleg oamenii să încaseze garanția și ce cred ei despre sistemul de reciclare? La aproape șase luni de la implementarea în România a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), la automatele de colectare încep să se formeze, timid, cozi. 

Într-o zi de miercuri, în jurul prânzului, la unul dintre automatele amplasate în parcarea unui supermarket, șapte persoane așteaptă la rând pentru a-și primi garanția de 50 de bani pentru fiecare ambalaj de plastic, sticlă sau aluminiu. B. are 37 de ani și a venit, ajutată de fiul ei, cu doi saci plini de PET-uri. Spune că deja a plătit cei 50 de bani pe garanție și nu ar vrea să-i piardă. 

Garanția și ceva de ronțăit 

E mijlocul săptămânii, iar la automatele de colectare a ambalajelor SGR din parcarea unui hypermarket din Colentina stau la coadă șapte persoane. Unii oameni au venit cu câteva pungi de plastic pline cu PET-uri, alții, precum B., cu saci. 

Din cele trei automate, doar două funcționează. Printre picioarele oamenilor care așteaptă zac PET-uri fără sigla SGR, care nu pot fi colectate aici. Din unele a mai curs lichid, așa că podeaua centrului este lipicioasă. 

Din cele trei automate disponibile pentru colectarea ambalajelor SGR, doar două funcționau. Foto: Laura Popa

20 de lei primește M., o dată la două săptămâni, de la automatul în care încarcă ambalajele cu eticheta SGR. Spune că-i e mai simplu să vină mai rar și astfel simte și că efortul îi este răsplătit mai consistent. 

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Știri din cealaltă Românie. La Băile Tușnad, guvernul maghiar a donat autorităților locale o vidanjă, iar la Sibiu o directoare și-a pus aer condiționat în birou din banii pentru copii

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta.

„Dacă vreau să fie stimulant, pur și simplu strâng mai multe sticle. Adică în două săptămâni cred că adun vreo 20-30. Și se strâng lejer 20 de lei”, explică M., studentă la arte în primul an. 

Alege să folosească imediat voucherul primit de la automat. Mai pune o mică diferență și face niște cumpărături, cât să-i ajungă două zile. 

În același fel folosește și D. voucherul primit în schimbul ambalajelor reciclate. 

Tatăl ei, însă, a găsit altă metodă de a valorifica garanția restituită în urma colectării ambalajelor SGR. 

F., 36 de ani, se duce mai des cu ambalajele la reciclat, o dată pe săptămână, și primește înapoi, în medie, cam 20 de lei. Ce o motivează să facă asta? 

„Ne-au reținut garanția și vrem să ne recuperăm banii”, explică femeia.

Acum, că vine vara, F. și-a făcut planuri pentru banii de pe garanție: „Îi strângem pentru a ne face plinul de motorină să mergem la mare.”

SGR vs autorități locale 

Potrivit estimărilor inițiale, Sistemul de Garanție-Returnare a fost creat cu scopul de a recupera și recicla aproximativ 7 miliarde de ambalaje de băuturi în fiecare an. Asta înseamnă câteva sute de milioane în fiecare lună. 

Raul Pop de la Ecoteca, ONG specializat în managementul deșeurilor, declară la PressOne că de la demararea sistemului și până în prezent se vede o creștere, cel puțin pe partea de cantitate. 

„Un reciclator mi-a spus că SGR îi aduce deja mai mult material de reciclat decât un an întreg de la autoritățile publice locale. Pe partea de cantități, lucrurile se văd clar pe creștere. În total, cred că o să recupereze din piață undeva la aproape o jumătate de milion de tone de ambalaje, ceea ce este impresionant. Însă una e să te uiți la cantitățile gata adunate și să vezi că sunt multe și alta să le aduni”, susține Raul Pop. 

Probleme apar atunci când ne mutăm privirea pe modul în care sunt colectate aceste cantități, chiar și la aproape șase luni de când funcționează sistemul. 

„Hoție pe față”

Pentru V., 19 ani, tot procesul de strângere a PET-urilor este unul neplăcut. 

Când reușește, totuși, să strângă ambalajele folosite, le duce la un automat de colectare și primește în schimbul lor un voucher valoric pe care-l folosește imediat. Altfel l-ar pierde, adaugă V. 

Are și prieteni care spun că efortul este prea mare pentru doar 50 de bani. 

„Ei zic, «bă, 50 de bani, dă-i încolo». Și dacă sunt pe stradă, nu mai țin PET-ul ăla să-l ducă acasă, să-l strângă”, explică V, care, însă, n-ar fi de-acord cu mărirea garanției, pentru că atunci ar scădea și consumul. 

P. este foarte supărată pe Sistemul de Garanție-Returnare. Consideră că este unul abuziv și dacă ea, timp de 18 ani, și-a educat copilul să recicleze, atunci asta ar trebui să facă și statul cu cetățenii, nu să-i pună să plătească pentru ambalaj. 

„Se abuzează efectiv de noi, pentru că ar trebui să fie treaba statului să recupereze plasticul, în niciun caz a consumatorului. Eu deja plătesc produsul. De ce să mai plătesc și sticla? Plătesc produsul finit. Dacă e finit, înseamnă că este și electricitatea și salariul celui care l-a făcut și ambalaj și tot. E hoție pe față”, e de părere P. 

Sistemul de Garanție-Returnare a fost creat cu scopul de a recupera și recicla aproximativ 7 miliarde de ambalaje de băuturi în fiecare an. Adică câteva sute de milioane în fiecare lună. Foto: Laura Popa

Afirmă că asta nu o împiedică să recicleze ambalajele produselor pe care le consumă, dar nu o face pentru garanția plătită deja, ci pentru că „îi place să ajute natura.”

„Acum vreo 15 ani, când am fost în Olanda, am văzut că prietenii mei colectau, dar nu ca să ia bani. Puneau sticlele în saci, le lăsau la ghenă și venea statul și le recupera. Eu mă duc special să le colectez, iar bonurile acelea le dau oamenilor săraci, să-și cumpere și ei ceva”, adaugă P. 

„Faci bine, găsești bine”

T. are 74 de ani și se deplasează cu baston. Spune că îi e greu să ducă ambalajele la automatul de colectare, așa că a găsit o altă variantă. Împreună cu mai mulți vecini de bloc strânge sticlele și PET-urile în câțiva saci și, o dată pe săptămână, le dă femeii care face curat în scară. Ea le duce la automat și păstrează banii de pe garanții. 

Raul Pop, Ecoteca, consideră Sistemul de Garanție-Returnare un instrument foarte bun de comunicare în favoarea colectării. Toată lumea știe că acum o sticlă goală valorează 50 de bani. Iar dacă cineva renunță la a mai colecta sticla respectivă, altcineva o va face în locul lui, lucru ce asigură funcționarea sistemului. 

„Faptul că niște oameni cu nevoi sociale mai au o oportunitate de a câștiga un minim de bani de care au nevoie pentru niște cumpărături, nu mi se pare deloc rău. Dacă ar fi mai bine să facă asta statul este altă discuție. Dar, una peste alta, colectatul PET-urilor ca să recuperezi garanția este cam peste tot”, susține expertul. 

Un exemplu ar fi Olanda, e de părere Raul Pop, unde pe coșurile de gunoi din oraș a fost montat un suport pentru cei care vor să returneze un ambalaj cu garanție. 

„Omul pune sticla cu garanție acolo, astfel încât cine vrea să o ia să nu mai trebuiască să caute în gunoi. Deci este o recunoaștere explicită a faptului că este un fenomen pozitiv pentru societate”, e de părere Raul Pop, director de programe la Ecoteca, ONG care se ocupă de managementul deșeurilor.

Ce schimbări ar aduce o garanție mai mare? Cu siguranță gradul de reciclare ar fi mai mare, este de părere Raul Pop, însă e necesară o distincție. 

Educație financiară pentru cei mici 

Recuperarea ambalajelor SGR întâmpină greutăți și la nivelul Horeca. Conform legii, fiecare restaurant, bar sau cafenea care comercializează băuturi trebuie să se înregistreze în RetuRO și să încheie un contract pentru colectarea ambalajelor SGR. 

Asta a făcut și Ayfer Cadir, proprietara unui restaurant din București, încă de la finalul anului trecut. Și de-atunci a tot așteptat să-i fie ridicate sticlele cu simbolul SGR, însă asta nu s-a întâmplat. 

„Am strâns sticlele, dar am văzut că nu vine nimeni. Noi la restaurant avem un depozit și am umplut holul. Adică nu se mai putea trece de sticle, atât de multe am strâns”, susține Ayfer. 

Pentru că nu avea altă soluție, a apelat la o firmă de reciclat, care a venit și i-a golit spațiu de PET-uri. Garanția plătită pe ambalaje nu și-a mai recuperat-o însă. Așa că a transformat reciclatul sticlelor SGR într-o lecție de educație financiară pentru cei doi fii ai ei. 

Din decembrie 2023 și până acum, niciun reprezentat RetuRO nu a venit să ridice ambalajele SGR de la restaurant. Explicația primită? „Sunt depășiți de situație și trebuie să mai așteptăm un pic”, afirmă Ayfer Cadir. În același timp, adaugă Ayfer, sunt situații în care ajung să plătească garanție pentru sticle care nu au sigla SGR și pentru care nu-și pot recupera garanția. 

„Mai sunt sticlele de vin și de prosecco și alte băuturi care sunt importate, pe care se oprește garanție, dar pe care nu le pot returna”, susține ea. 

Pe lângă greutățile din teren și convingerile umane, e important de menționat și faptul că ambalajele incluse în Sistemul de Garanție-Returnare, așa cum PressOne a arătat deja, nu depășesc 10% din totalul din piață.