„A mai existat pe vremea lu' Ceaușescu”. Sistemul garanție - returnare și rușinea românilor de a duce sticlele de PET la reciclat pentru 50 de bani

De la 30 noiembrie 2023 ar trebui să funcționeze în România Sistemul de Garanție-Returnare (SGR): pentru fiecare ambalaj de plastic, sticlă sau metal al unei băuturi va trebui plătită o garanție de 50 de bani. Ulterior, garanția va putea fi recuperată din orice magazin din România.

Sistemul de Garanție-Returnare a fost creat cu scopul de a recupera și recicla aproximativ 7 miliarde de ambalaje de băuturi în fiecare an. Adică câteva sute de milioane în fiecare lună. Potrivit unui studiu recent, 6 din 10 români nu vor să piardă banii dați pe garanție și intenționează să recicleze sticlele care poartă sigla SGR.

Cu o lună înainte de intrarea în vigoare a sistemului, PressOne a vrut să afle cât de pregătiți sunt cu adevărat românii să-și schimbe obiceiurile și să pună mai mult accent pe reciclare, dar și cum vor gestiona depozitarea ambalajelor magazinele mici, care în multe cazuri funcționează într-un spațiu de câțiva metri pătrați.

Elena* are 22 de ani și a ieșit să-și plimbe câinele în parc. Poartă un hanorac cu câteva mărimi mai mare și spune că nu e normal ce se întâmplă cu mediul, că „uite, e octombrie și sunt 30 de grade afară”. Folosește un filtru, ca să nu mai cumpere apă în fiecare zi, iar atunci când ia un suc încearcă, pe cât posibil, să recicleze sticla. La fel va face și cu sticlele pentru care, de la 30 noiembrie, va plăti o garanție de 50 de bani.

„Da, eu da. Prietenul meu, nu. Deci cred că depinde la cine ajunge sticla aia. Mie îmi place să reciclez. Nu e neapărat pentru bani”, spune Elena.

Nu reciclăm de rușine

Tânăra încearcă să-și încurajeze și prietenii să nu mai arunce sticlele la ghena de gunoi, dar spune că mulți dintre ei sunt leneși și le e mai ușor așa. În plus, multora le este și rușine.

„Au chestia asta de rușine. Am auzit asta când reciclau, că nu vor să-i vadă lumea cu sticle după ei, pentru că par săraci. E un stigmat cu dusul sticlelor la centrul de colectare. Eu admir oamenii care strâng sticle și le duc, că își fac și ei un bănuț, mai scapă și de poluare. Adică mi se pare un win-win (n.r. câștig de ambele părți)”, adaugă Elena.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

De la 30 noiembrie 2023, în România va intra în vigoare Sistemul de Garanție-Returnare. Un proiect amplu de protecție a mediului și de economie circulară pentru care au fost investiți deja mai bine de 85 de milioane de euro.

SGR va fi administrat de RetuRO, un consorțiu format din trei instituții private, Asociația Berarii României pentru Mediu, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociația Retailerilor pentru Mediu și o instituție a statului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Cum va funcționa sistemul de garanție returnare

Scopul SGR este creșterea gradului de reciclare a deșeurilor de plastic, metal și sticlă în România și implică atât clienții, cât și comercianții și producătorii. Sistemul presupune ca fiecare persoană să achite o garanție de 50 de bani ori de câte ori cumpără o băutură în ambalaj de plastic, sticlă sau metal, cu volume între 0,1 litri și 3 litri. Toate ambalajele care vor face parte din SGR vor fi marcate cu un logo specific și doar pentru acestea se vor plăti cei 50 de bani.

Ulterior, garanția va putea fi recuperată dacă ambalajul este dus în spațiile de colectare. Adică, potrivit legii, orice magazin din țară. Chiar dacă nu e magazinul de unde a fost cumpărată băutura.

„Fiind colectate în sistem SGR, ambalajele vor fi curate, nu vor trece prin groapa de gunoi să se umple de tot felul de alte impurități. Și atunci își păstrează calitatea și pot fi reciclate tot la un nivel foarte ridicat. Deci poți să le transformi într-un pet nou”, susține pentru PressOne Raul Pop, Ecoteca, ONG specializat în managementul deșeurilor.

Cum ambalajele goale, neturtite, cu eticheta intactă și cu logo SGR vor putea fi returnate în orice magazin din țară, operatorii economici au trebuit să se înscrie într-o platformă, o bază de date a tuturor producătorilor și comercianților din România. Până în prezent, s-au înscris puțin peste 62.000 din cei 80.000 de operatori economici.

Cum se descurcă magazinele de bloc

Maria* are împreună cu soțul ei un magazin de 8 metri pătrați, aproape de Sala Palatului din București. În 2013, când au ieșit amândoi la pensie, s-au mutat cu chirie în blocul la scara căruia au deschis magazinul.

„E un magazin de pensionari, pentru supraviețuire. Ne interesează măcar să ne putem plăti chiria, întreținerea și să nu scoatem bani din buzunar. Și să socializăm. Faptul că socializezi cu studenții care se duc la Conservator pentru mine înseamnă foarte mult. Și pentru moșul meu, care la 60 de ani a zis că pentru el viața s-a terminat și nu mai are niciun rost. Și zic, «hai la muncă! ». Și am deschis magazinul”, își amintește Maria.

Lucrează în ture, de dimineață până la 20:30. Cel mai mult vinde biscuiți și sticle de apă, mai ales studenților la Conservator. Dacă azi cumpără un bax de apă la 0,5 litri, trec și trei zile până să-l vândă pe tot. Nu știe că ar fi trebuit să se înscrie în platforma SGR sau să-și organizeze un spațiu unde să depoziteze ambalaje pe care urmează să le returneze clienții. Abia a reușit să deschidă cont bancar pentru magazin.

„În curte nu am cum, că e curtea blocului, e parcare acolo. Deci nu știu cum o să fac. Mă văd obligată să închid. Lacătul pe ușă”, spune Maria.

Femeia ar fi putut, conform RetuRO, fie să colecteze ambalajele manual și să le depoziteze undeva în magazin până la ridicare, fie să aibă un automat de preluare a ambalajelor. Însă, potrivit lui Raul Pop de la Ecoteca, un astfel de automat de colectare automată ajunge să coste în jur de 20.000 de euro.

Centre comune de colectare

Pentru magazinele cu o suprafață mai mică de 200 mp, cum e cazul Mariei, există și posibilitatea asocierii și organizării de puncte de colectare cu primăriile.

Mai ales că în zonă se află un alt magazin mic, de doar 15 metri pătrați. De mai bine de 20 de ani, Nicoleta* vinde zilnic aproximativ 50 de pet-uri. A citit pe internet că trebuie să se înscrie ca operator economic pe platforma SGR și a încercat să facă asta. Dar a greșit ceva și nu a putut finaliza operațiunea.

„Doar asta ne mai trebuia. Unde să depozitez în 15 metri pătrați sticle de toate felurile? Adică noi care trăim de pe-o zi pe alta cu magazinul, mai facem și depozite?”, se plânge Nicoleta.

Speră ca din decembrie să nu vină niciun client la ea cu sticle pentru care să ceară returnarea garanției.

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1074 din octombrie 2021 (modificată în 2022), Garda de Mediu (GM) este instituția care trebuie să se asigure că producătorii, comercianții și retailerii respectă obligațiile care le revin. Una dintre ele se referă tocmai la înregistrarea în platformă până la finalul lunii februarie 2023.

PressOne a cerut Gărzii de Mediu o situație a controalelor desfășurate la operatorii economici din fiecare județ al țării privind înregistrarea în SGR. Astfel, cele mai multe controale au fost întreprinse în Harghita, 115, în timp ce în Bacău, Botoșani, Buzău sau Tulcea, inspectorii Gărzii de Mediu nu au făcut mai mult de 10 controale în fiecare județ.

Nicio amendă dată

Potrivit datelor furnizate de Garda de Mediu, cele mai multe controale nu au fost făcute în județele unde există un număr mare de agenți economici care ar fi trebuit să se înscrie în SGR. De exemplu, dacă în București sunt 4.518 operatori economici, dar Garda de Mediu a efectuat doar 34 de controale în capitală. Asta în timp ce în Harghita, județul cu cele mai multe controale, există de patru ori mai puțini operatori economici.

PressOne a cerut Gărzii de Mediu și o situație exactă a tuturor operatorilor care fac obiectul SGR și s-au înscris în platformă. Datele exacte, spun inspectorii, sunt deținute doar de RetuRO, iar în urma controalelor făcute, GM a descoperit, la nivelul întregii țării, puțin peste 1.100 de operatori economici înscriși până la 28 februarie 2023 în Sistemul de Garanție-Returnare. În același timp, GM a reușit să identifice, în toată țara, doar 183 de operatori neînscriși. În unele cazuri, GM a aplicat și avertismente: 19 la număr în toată țara.

Am întrebat și reprezentații RetuRO dacă există o evidență clară a operatorilor economici care fac obiectul SGR și s-au înscris în platformă.

„În acest moment, peste 63.000 din cei aproximativ 80.000 de operatori economici s-au înregistrat. Asta înseamnă în jur de 80% din obiectivul estimat.

În total, peste 45.000 de operatori economici (producători și comercianți) au parcurs întregul proces de înregistrare în platforma electronică”, a declarat pentru PressOne Anca Marinescu, reprezentant RetuRO.

Chiar dacă Sistemul de Garanție-Returnare intră în vigoare de la 30 noiembrie, tranziția va dura cel puțin până la finalul anului 2024. Asta pentru că multe magazine au stocuri mari de ambalaje fără sigla SGR. Potrivit legii, după 31 decembrie 2024, niciun producător nu va mai putea pune pe piață ambalaje pentru băuturi fără sigla SGR.

„Trăind în perioada comunistă, nu mi-a plăcut”

O tranziție mult mai ușoară s-ar putea produce la nivelul cetățenilor, susține Raul Pop, director de programe la Ecoteca, ONG care se ocupă de managementul deșeurilor.

„Din punctul de vedere al cetățeanului și a dorinței lui de a-l returna, eu mă aștept să se întâmple brusc și peste noapte. În momentul în care omul se vede cu 50 de bani în mână, nu o să-i arunce la gunoi. Merge să îi recupereze. O să vadă și vecinii, o să afle și copiii la școală, află și copiii de la colegii lor de școală și așa mai departe.”

„Mai apare un element: dacă cineva nu o să se ducă să le returneze, le va vedea altcineva care se va duce. Adică e ca și când ai vedea bani pe stradă și nu ai vrea să îi iei”, e de părere Raul Pop.

Pe Loredana*, 61 de ani, o găsim pe o bancă în Cișmigiu. Știe ce exerciții fac avioanele militare care trec pe deasupra capetelor, în timp ce vorbim: „fac antrenament băieții, sunt celula aia aeriană”.

Spune că e la curent cu faptul că de la 30 noiembrie va trebui să plătească 50 de bani pentru fiecare băutură cumpărată și nu-i convine asta. Dar nu va returna ambalajul să-și recupereze garanția, pentru că „o doare sufletul” când vede cozile de-acum din supermarketurile care mai oferă promoții pentru clienții care sortează selectiv ambalajele.

„Când ești restricționat să te duci să dai un pet pentru 50 de bani, înseamnă că îți este greu. Mai ales când mergi cu un sac întreg. Și marea majoritate de-acolo sunt oameni care au, cred eu, probleme financiare”, e de părere femeia.

Chiar dacă va pierde garanția, Loredana spune că va continua să arunce pet-urile la gunoi. Mai ales că practica returnării sticlelor există și pe vremea comunismului și nici atunci nu i-a plăcut.

„A mai existat pe vremea lu’ Ceaușescu. Trăind și în perioada comunistă, că am trăit mulți ani și în perioada cealaltă, nu mi-a plăcut. Și să știți că nu știu dacă am văzut-o în străinătate”, încheie femeia.

„Iei o napolitană”

Spre deosebire de sistemul „recuperare, recondiționare și refolosire” din comunism, Sistemul Garanție-Returnare care va deveni funcțional în România de la 30 noiembrie 2023 va implica și decontări între actorii diverși din piață, explică la PressOne Raul Pop, de la Ecoteca.

„Dacă eu cumpăr o mie de sticle de la un magazin și le returnez la altul, primul magazin mi-a reținut o mie de garanții și al doilea trebuie să mi le dea. Deci undeva între cele două trebuie să aibă loc o decontare. Și aici este locul lui RetuRO, sistemul de gestionare a întregului sistem”, explică directorul de programe de la Ecoteca.

Problema cea mai mare la returnarea sticlelor ar fi faptul că locurile de recoltare nu sunt aproape de casă, susțin oamenii.

„Mie îmi e foarte greu să le strâng și să le duc către un magazin. Mai ușor mi s-ar părea să se monteze la fiecare capăt de stradă containere speciale. Pentru că nu știu dacă m-aș duce la magazin, pentru 50 de bani, cu căruciorul plin de sticle”, susține o femeie de 66 de ani care se plimbă prin parcul Cișmigiu.

Este însoțită de o prietenă în vârstă de 70 de ani, care spune că obișnuia să recicleze sticle și să le ducă la hipermarketurile care aveau puncte de sortare. După ce i-a murit soțul și a rămas fără mașină îi e mult mai greu. Și oricum nu mai cumpără așa multe sticle, că „mai beau apă și de la chiuvetă”.

Mai greu îi e la ulei, acolo nu are ce face și cumpără ambalajul de plastic. De la 30 noiembrie, doar pentru o singură sticlă nu se va chinui să-și recupereze garanția.

 „Dar la 4, 5 mai vedem. Nu iei nimic cu banii, dar completezi acolo unde nu ai suficient. Eu zic că în timp se obișnuiește lumea, vede ce înseamnă să recupereze cei 50 de bani. Când ai să duci 3, 4 pet-uri primești 2 lei, 2,50 lei, și mai iei o napolitană și tot iei ceva. Sau mai iei o sticlă de apă”, e de părere femeia de 70 de ani.

Sistemul de Garanție-Returnare acoperă doar 10% din totalul ambalajelor din piață

De la 30 noiembrie, prin SGR, ar urma să fie făcuți primii pași către o economie circulară, care să reducă cu mult cantitatea de deșeuri reciclabile din România. Mai ales că aproximativ 38% din deșeurile abandonate, susține Guvernul României, sunt reprezentate de plastic, sticlă și metal.

„Ambalajele care sunt acum în SGR nu depășesc 10% din totalul ambalajelor din piață. Și, atunci, cam asta e și contribuția cantitativă la economia circulară. În plus, mai este un aspect legat de economia circulară. Ea nu se bazează pe reciclare, așa cum e acum construit SGR-ul. Reciclarea în economia circulară este ultima soluție. În mod normal, într-o economie circulară, tu trebuie să ții un ambalaj în funcțiune cât de mult timp poți. Asta înseamnă să îl reumpli. Ori SGR-ul este construit să ducă totul la reciclat, nu la reumplut”, susține Raul Pop, Ecoteca.

Conform celor mai recente date oferite de Monitorul Social, România se află pe ultimele locuri în Europa la reciclarea deșeurilor.

SGR a trecut printr-un amplu șir de amânări și schimbări, din 2016, momentul în care a fost introdus printr-o ordonanță de urgență emisă de guvernul Cioloș, până în 2021, când au fost publicate normele de aplicare. Și în septembrie 2023, reprezentații RetuRO au solicitat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor o prelungire a termenului de lansare de cel puțin trei luni.

Motivul? Sistemul mult prea complex și nivelul redus al informării cetățenilor.

* Numele persoanelor intervievate au fost schimbate.