REPORTAJ. Întunericul din Apuseni: zeci de mii de oameni izolați energetic în fiecare iarnă trăiesc între lumânare și resemnare

Bianca Felseghi

Știri

04/02/2026

Situația e recunoscută și durează de ani de zile. Lipsa de întreținere a liniilor, absența coordonării autorităților, birocrația și investițiile puține lasă oamenii să se descurce singuri, așa cum făceau și bunicii lor care au văzut electrificarea Apusenilor abia în anii ‘70.

„Nu era noapte afară, dar în sufletele oamenilor se făcuse beznă” (Ion Agârbiceanu)

În dimineața asta geroasă, pe când era încă întuneric, Rodica Stoina s-a urcat într-o mașină 4x4 împreună cu un alt coleg profesor. Era ora 06:00 și le-au înghețat mâinile deszăpezind parbrizul, iar mai apoi au dârdâit în hainele groase vreo 10 minute până a început să funcționeze încălzirea. Au plecat din Baia de Arieș și au în față peste 67 de kilometri de drum de munte pe Valea Arieșului, colmatată de zăpadă și abia rașchetată de utilaje. Iar anul acesta a nins să fie. A nins și a nins până când albul scânteietor al zăpezii a făcut în jur noapte și întuneric zile în șir. Drumul profesorilor durează mai bine de o oră și jumătate.

Destinația lor este cătunul Ocoale din Ghețari, câteva case risipite pe-o terasă montană unde nu se întâmplă niciodată aproape nimic. Lumea pur și simplu există. Îți dai seama că merge înainte, fiindcă au mai rămas totuși o mână de elevi, cât să fie numărați pe degete. Din Ghețari, un drumeag județean îngust și străjuit de brazi înalți printre care se profilează din loc în loc stâlpi de lemn ancorați de fire, de parcă un copil i-a semănat în jocul lui, mai este doar un cot de urcat.

Și-atunci s-a întâmplat. Mașina profesorilor a derapat și a alunecat de-a curmezișul drumului ca o coajă de nucă, gonind spre prăpasie. Norocul a fost un mal de zăpadă înghețată, care le-a oprit căderea. Mașina s-a făcut praf, iar profesoara și-a făcut cruce mulțumind lui Dumnezeu că nu s-a răsturnat să-i ducă cu ea în regatul de gheață.

Dar a ajuns și la școală și a ținut 4 ore, suplinind și alți profesori. Iar a doua zi a luat-o de la capăt. În fiecare săptămână, colindă școlile din 6 sate, Ocoliș, Poșaga, Sălciua, Poiana Vadului, Ocoale și Ghețari, ca să facă o normă întreagă de 20 de ore. 

Din 3 în 8 ianuarie 2026, 60.000 de oameni din zona de munte a județului Alba au rămas fără alimentare cu energie electrică, din care 43.500 simultan. Avariile au trenat și zilele următoare, cu pauze mai lungi sau mai scurte. În unele cazuri, electricitatea a lipsit între 72 și chiar 90 de ore, în timp ce afară crăpau pietrele de frig.

Rodica s-a dus în fiecare zi la școală să facă lumină în capul ultimilor copii rămași în Apuseni.

1. „Soarele și-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric și s-a făcut noapte, când vor ieși toate fiarele pădurii.” (Psalmul 103)

La noi, rețeaua de joasă tensiune a fost problema, îmi spune viceprimarul din Ocoliș, Victor Giurgescu. Spune că Primăria s-a adresat companiei Distribuție Energie Electrică Romania (DEER) cerându-i să intervină pentru eliberarea cablurilor electrice peste care crescuse vegetația, cu vreo 20 de zile înainte de pana masivă de curent care a afectat localitatea. „Nu s-au deranjat”, spune și caută printre hârtii. Cererile de intervenție pentru întreținerea liniilor, a stâlpilor sau înlocuirea transformatoarelor se trimit tot la interval de câteva luni. 

Electicitatea în Munții Apuseni e o problemă recunoscută de toți locuitorii și de oamenii cu decizia din administrație sau din politică. Dar parcă totul este făcut ca să nu funcționeze, spune vicele. Până și ca să ceri asistență pentru o defecțiune, trebuie să anunți centrul din Brașov, care te cuplează la Alba, care te trimite la Ocna Mureș, iar apoi la Aiud și durează 30 de minute la telefon doar ca să anunți că ai rămas fără curent. 

„Aici la noi în aproape toată ziua se ia curentul”, spune Giurgescu. Recunoaște că zăpada a fost mare anul acesta, însă spune că electricitatea fluctuează sau se întrerupe și când plouă afară și când bate vântul. 

În zonă au crescut nuci, explică și vicele, care stă și el în Runc și-mi arată „proba” că Primăria a încercat să ceară asistență de la Electrica. În Runc sunt mulți oameni în vârstă. Dar și multe case de vacanță nou construite, de unde și o presiune mai mare asupra rețelei existente. Plângerea aceasta a rămas fără răspuns. Într-un final, Runcul a rămas 90 de ore fără curent electric imediat după Anul Nou. Asta înseamnă aproape 4 zile.

DEER recunoaște că neîntreținerea liniilor este un punct vulnerabil al rețelelor de alimentare cu energie electrică din zonele izolate. Obligația decongestionării revine administratorului domeniului public, însă pentru a interveni, primăriile notifică în numele proprietarilor pe terenul cărora se află instalați stâlpi sau fire de electricitate, furnizorul cu programul lucrărilor cu 20 de zile lucrătoare înainte pentru ca să li se acorde punctual pauze de tensiune. Altfel, e periculos să te apuci de treabă pe lângă liniile de curent. 

Electrificarea zonei Ocoliș s-a finalizat prin 1970, explică primarul Alin Jucan. Stâlpii au fost amplasați unde nu era pădure, dar unde acum, 50 de ani mai târziu, aceasta a crescut. 90% din cazurile de defecțiuni se datorează lipsei curățirii liniilor și uzurii morale a rețelei, care n-a mai văzut de la înființare investiții majore, ci numai înlocuiri de „1 kilometru pe an”. 

„Sunăm la Electrica și de 50-60 de ori pe an”, adaugă Jucan. Când a văzut că pana de curent din ianuarie se prelungește, primarul a pus la bătaie un generator propriu de mare putere, pe care l-a instalat într-o anexă din spatele Primăriei. Problema este că generatorul consumă carburant ca un zmeu dezlănțuit. E nevoie de aproape 900 de litri de motorină pentru a funcționa 24 de ore. 

„Echipajele de intervenție sunt puține. În cazul nostru, până s-a descoperit că avaria era 30 de km în sus pe vale a durat 3 zile și a fost nevoie să vină echipele încet pe fir, din aproape în aproape dinspre Sălciua și Poșaga. Din 2 în 6 ianuarie n-am avut nici măcar semnal la telefon”, a mai adăugat Jucan. 

Într-un răspuns la solicitarea PressOne, DEER spune că a mobilizat pe teren peste 100 de echipe operative și personal suport din 16 sucursale, aproximativ 500 de persoane, care au intervenit neîntrerupt timp de șase zile, pe un areal de circa 2.500 km². Alimentarea cu energie electrică a fost restabilită integral în seara zilei de 8 ianuarie 2026. În zonele unde realimentarea imediată nu a fost posibilă, au fost utilizate 24 de generatoare mobile, puse la dispoziție de DEER și de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Alba, care a împrumutat 7 dintre ele. 

Fără generator de curent în Apuseni „ești mort”. Jumătate din populație are generator. Cealaltă jumătate are lumânări și foc în sobă. Aerul rece reține noxele arderilor mari de combustibil la suprafața solului și peisajul, ca un tablou înghețat, rămâne în ceață. Sunt mulțime de câini lăsați să cutreiere fiecare uliță. Disperați după mâncare, împrăștie gunoiul peste zăpadă. 

Profesoara Rodica Stoina face naveta în Ocoliș și alte câteva sate de 5 ani și spune că traseul e dificil și problematic și că foarte des curentul lipsește. 

„Tata locuiește în Sălciua de Jos și știu. Au tot așteptat acum după ce a început ninsoarea să vină curentul, dar cum nu se întâmpla, au mers la Turda, să cumpere generatoare. S-au trezit că se cumpărase totul, așa că au mers mai departe până în Cluj-Napoca. S-au cumpărat ca pâinea caldă. Dar și ele trebuie întreținute, că la un moment dat rămân fără benzină, ele consumă foarte mult”, ne spune Rodica Stoica și își strânge mai tare haina în jurul corpului. 

Vorbim pe coridorul școlii generale din Ocoliș, o clădire cu două etaje în care se folosesc fix două încăperi de la parter. Într-una sunt 7-8 copii de simultane, de la clasa pregătitoare la clasa a III-a și în cealaltă e grădinița unde sunt înscriși zece copii, dar sunt prezenți numai doi. 

„Când nu e curent, nu putem folosi imprimanta pentru fișe de lucru. Improvizăm”, spune profesoara. Predă în mod normal engleză, dar astăzi e singurul profesor din școală și copiii trebuie să stea 4 ore. Sunt -15 grade afară, sobele de teracotă duduie, iar omul de serviciu are o roabă pregătită cu bușteni chiar la intrarea în baie. Băncuțele copiilor au fost strânse ciorchine în apropierea sobei. 

„Costurile sunt mari să mai fie școlarizați aici, nu știu ce se va întâmpla, dar vor trebui mutați la Baia de Arieș, școala de care ține și școala din Ocoliș. De anul acesta școlar și Poșaga, Ocoliș și Sălciua au intrat sub tutela Băii de Arieș. Suntem responsabili de destinele copiilor. Să facem ceva să le deschidem mintea”, explică Rodica Stoina. 

În fața magazinului unde Măriuța vinde cafea caldă, pâine și detergenți, un bărbat stă și fumează în mașină, cu geamurile ușor întredeschise. Mașina e pornită și scoate fum și prin spate, motorul zgârie liniștea. Omul a coborât după țigări din Runc până în vatra satului. Abia ce a cumpărat o cutie cu filtre, două pachete de Winston lung și unul roșu. A mai cerut o punguță și să fie trecut pe caiet. 

„Unde să mai umblăm și după generatoare? Mai bine stăm pe întuneric. Și alea consumă, tre să le legi (la rețea, n.red), ălea de putere mică nu duce. Poate un frigider, un televizor și-un bec. Și mai trebe și la ucrainieni să le fie dat curentul. Și noi îl cumpărăm scump în orele de vârf. No, trebe să supraviețuim că ne apără ăia. Despre asta e vorba!” E supărat și mă concediază cu obidă, apoi se refugiază să fumeze liniștit în mașină.

2. „Munții erau mari și tăcuți, iar oamenii mici și împovărați” (Ion Agârbiceanu)

Ocolișelul e parte din Iara, o comună cu o suprafață uriașă de peste 143 de km2, mai mare decât municipiul Brașov, formată din 13 localități și numai 3.500 de persoane. Aici nu doar întreruperile de furnizare de electricitate afectează locuitorii, cât mai ales fluctuațiile de tensiune.

Un locuitor a pus la dispoziția PressOne o plângere depusă încă din 2019 în care sesiza că „becurile din casă aproape că se sting și se aprind ca semnalizatoarele de la mașini”. El spune că echipajele Electrica „vin când vor” și măsoară tensiunea 10 secunde, iar apoi raportează că situația nu există. Responsabilitatea este împinsă pe umerii prosumatorilor care și-au instalat panouri fotovoltaice, dar care nu au acumulatori și care dezechilibrează tensiunea în sate.

Lungești e ultimul sat din județul Cluj de pe Valea Arieșului și ține tot de Iara. Prin Lungești mergi și mergi și cauți un coș cu fum, ca să dai peste o casă locuită. E o tăcere aproape morbidă, mai ales că gheața a redus și râul la tăcere. 

Lungești a rămas zile în șir fără electricitate, fiindcă e cuplat pe rețeaua județului vecin, Alba. Nici n-a știut ce l-a lovit. „S-au fost ruptă liniile în pădure. Liniile sunt aceleași, s-au schimbat numai transformatoarele, sunt linii subțiri nu sunt cabluri torsadate”, spune primarul Ioan Popa. 

Tot el spune că în comuna lui și în altele din zona montană s-au construit multe case de vacanță și pensiuni, unde atât încălzirea centralizată, cât și alimentarea cu apă s-au făcut prin sisteme electrice profitând că locuitorii din Munții Apuseni beneficiază de o reducere de 50% pentru consumul casnic la plata facturilor de energie electrică, conform unor reglementări legale care certifică zona ca fiind defavorizată. 

O femeie fumează în curte cu lacrimi de frig înghețate în colțul ochilor. A ieșit să aducă apă caldă la găini, să le ajute să treacă urgia, dar și să prindă niște semnal la telefon, fiindcă în casă nu are. Îmi spune că a renunțat la serviciu și că se îngrijește de soacra ei, care „imediat face 90 de ani”. „Acum chiar mult a durat pana de curent, a fost când am rămas două zile fără curent deloc, s-a luat și înainte de Crăciun și de Crăciun și mai lung după Anul Nou, când o adus generatoare și le-o pus jos lângă biserică. Noi n-avem nicio sursă, numai ce vine pe rețeauă. Acuma, când e iarnă, nu avem nici apă, că nu funcționează hidroforul”.

De regulă sunt 17 familii în Lungești, îmi spune, dar oamenii rămași pot fi numărați pe degete, în vecini stă pădurarul, care are un tată de 93 de ani și e cumnat cu soacra ei, iar mai jos pe vale sunt două case locuite. La biserică, preotul slujește o duminică pe lună, că oricum locuiește în Turda și face naveta și la Buru. Școală nu mai este.

„Tata avea 11 ani când a venit curentul la ei acasă”, îmi spune Raluca Abrudan, care e educatoare în Cluj, dar care la fiecare sfârșit de săptămână se întoarce la Sohodol (Alba), mai jos de Câmpeni, unde vrea să deschidă un punct gastronomic local tradițional. În Apuseni trăiesc încă generațiile care nu știau că există curent electric și nu lumânare. Iar copiii și nepoții lor trăiesc tot cu frica întunericului. 

„Suntem în capătul lumii!”, adaugă Raluca, exasperată. Lipsa electricității afectează orice inițiativă de turism în zonă. De sărbători, zeci de turiști au plecat după ce s-au trezit în frig și întuneric pe la pensiuni. Localnicii vechi sunt învățați cu greul, spune Abrudan, și au o blazare soră cu capitularea. Oricum nu vine nimeni aici. Și-așa nu ne aude nimeni orice am face. 

„Fiecare închide ochii pentru celălalt. De-aceea se feresc să facă plângeri sau să se adreseze autorităților. Eram deja în a 6-a zi fără curent. Oamenii tăiaseră porci, că fusese Crăciunul. Eu am depus 4 sesizări. A durat 7 zile să vină o echipă să verifice.” Sohodolul are 32 de sate în componență și numai 1.500 de locuitori după ultimul recensământ. 

Daniel Nicoară e consilier local în Bucium, Alba. A candidat pe lista PNL-ului, după ce a lucrat 20 de ani în Germania și s-a întors acasă în 2023. În zilele cu pană de curent, a început o petiție online în care cerea luarea unor măsuri legale coerente la nivel central care să recunoască că furnizarea de curent în Apuseni este problematică și să solicite intervenția pentru modernizarea rețelelor. 

„Când plouă mai tare stăm cu anxietate, se ia, nu se ia? Mulți au început să-și instaleze generatoare, dar acestea sunt soluții de moment, te costă și 150 de lei pe zi ca să poți ține un frigider și o centrală”, spune el. 

Spune că nu există o coordonare între administrațiile publice și cei de la DEER, ca să acționeze concertat pentru eliberarea din timp a liniilor afectate de vegetație. „Când vin pe teren, n-au echipamentele necesare, toate sunt vechi. Curentul e foarte scump, iar serviciilor lor nu justifică prețul. Pe ei nu-i trage nimeni la răspundere. Aici ar trebui o presiune comună a tuturor primăriilor din zona Apuseni”, spune consilierul. Spune că a intrat în politică, dar că e dezamăgit că nimeni nu vrea să facă ceva constructiv, ci doar „să se îmbogățească repede”. 

PressOne a solicitat punctual din partea companiei Distribuție Energie Electrică Romania (DEER) informații despre investițiile derulate în ultimii ani în zona Apuseni. Am primit un răspuns parțial despre proiectele în derulare în întreg județul Alba. E vorba de de 47,8 milioane de lei în 2024 și 39,2 milioane de lei în 2025, semnificativ mai puțin decât au investit în județele limitrofe Cluj și Bihor.

O rețea nu e văzută ca un pilon al dezvoltării, fiindcă investiția în extinderea rețelei sau modernizare nu e rentabilă, a declarat pentru PressOne Iulian Angheluță, fondatorul Free Miorița. Free Miorița este o organizație non-profit care derulează campania „Lumină pentru România” și instalează sisteme fotovoltaice pentru familii și școli izolate sau intermediază intrarea în legalitate a gospodăriilor izolate, care nu au acces în rețeaua electrică. 

„Acum câțiva ani era o prevedere legală care calcula un coeficient de rentabilitate pentru extinderea rețelelor electrice. Dacă într-un calcul, într-un excel costa mai mult să instalezi decât putea fi amortizat într-un anumit număr de ani, investiția nu se mai făcea. Electricitatea nu e considerată un drept fundamental, costurile sunt un discurs care apar mereu în zona de administrare a infrastructurii, că e vorba de drumuri, rețele electrice și așa mai departe. Dacă sunt numai 5 oameni pe o vale, nu rentează”, spune Angheluță.

În plus, rețelele actuale nu sunt pregătite ca să preia prosumatorii, fiind dimensionate la nevoile anilor ‘70-’80. Există, în schimb, adaugă activistul, prevederi legislative care spun că distribuitorul de energie electrică trebuie să faciliteze accesul la rețea pentru cazurile izolate, care sunt considerate vulnerabile, din pricina vârstei sau a condițiilor medicale, dar că nu este accesată aproape niciodată. În ultimii ani, Free Miorița a instalat începând din 2017 și până în 2024, panouri fotovoltaice și a adus electricitatea în 24 de case din Apuseni, printre alții pentru localnici din Sohodol, Întregalde și Gârda de Sus, afectate și de întunericul din ianuarie 2026.