Relansare economică prin blocarea cercetării. Articolul de lege care poate suspenda finanțarea proiectelor științifice multianuale din România

Bianca Felseghi

Senior Editor

Managerii din institutele de cercetări avertizează că propunerea de lege a Guvernului, care vizează relansarea economică și creșterea competitivității conține o prevedere care, în mod paradoxal, ar putea pune frână sau chiar stopa proiectele multianuale deja câștigate și aflate în derulare.

Articolul problematic, articolul XIII, este un scurt paragraf din proiectul „Legii privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal –bugetar”. 

Aici, inițiatorul, care este Ministerul Finanțelor, dorește să amendeze Ordonanţa de Guvern nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

În noua variantă agreată, resursele financiare necesare derulării Planului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI) - principalul instrument prin care sunt finanțate proiectele de cercetare din România - trebuie aprobate anual prin Legea bugetului de stat.

„Alocarea sumelor anuale pe programele componente ale Planului naţional se face prin ordin al Ministerului Educației și Cercetării, în termen de 45 de zile după aprobarea Legii bugetului de stat”, se mai spune în modificarea contestată. 

Dependența finanțării unor proiecte întinse pe mai mulți ani de aprobarea Legii bugetului care întârzie în fiecare an, ar însemna griparea derulării proiectelor în desfășurare, spune Bogdan Druga, care este directorul Institutului de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca și consilier al președintelui Autorității Naționale pentru Cercetare.

În 2026 se preconizează ca bugetul de stat să fie finalizat cândva pe parcursul lunii martie. În ipoteza aprobării legii în formula propusă de Finanțe, asta ar însemna cel puțin încă o lună în plus până la semnarea Ordinului de Ministru care să aprobe sumele necesare, astfel că activitățile preconizate să poate reîncepe după luna aprilie, adică aproape la jumătatea anului calendaristic. 

„Toate proiectele de cercetare pe care le au cercetătorii din România, câștigate în urmă unor competiții de cercetare organizate, durează în general 2-3 ani și uneori chiar și 5 ani. La începutul fiecărui an, în cele mai multe din cazuri, Autoritatea Națională pentru Cercetare, care se află în subordinea Ministerului Educației și Cercetării și o altă unitate pentru finanțarea cercetării, care se numește UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării) acordă un avans, în general de 90% pentru anul respectiv, pentru ca cercetătorii să-și poată derula experimentele, să-și plătească salariile, să meargă în deplasările programate. E vorba de banii de care au nevoie ca să-și deruleze proiectele deja finanțate. Procedând în acest fel, proiectele au o continuitate”, spune Druga. 

Institutele Naționale de Cercetare și Dezvoltare, cum este și cel condus de Druga, se finanțează și-și desfășoară activitatea aproape exclusiv pe baza proiectelor câștigate în competițiile publice, finanțate de Ministerul Educației și Cercetării, iar fondurile publice acoperă inclusiv salarii, facturi și cercetătorii străini afiliați proiectelor. 

„Noi trăim din proiectele de cercetare sau eventual din servicii pe care tot noi le efectuăm. Noi nu prea avem de unde să avem bani dacă nu ne primim banii câștigați prin competiții și pentru care avem contracte semnate.

În prezent, legea permite transferul ăsta de 1 pe 12 din media anului anterior pentru fiecare lună, până când intră în vigoare bugetul de stat. Propunerea este ca cheltuielile pentru cercetare să se aprobe anual prin ordine ale Ministrului Educației și Cercetării și să se plătească în termen de 45 de zile după aprobarea bugetului de stat. Vorbim până la urmă de contracte concrete semnate între beneficiari care pot fi institute, universități și un minister în urma unei competiții transparente, câștigate legal și corect. Adică nu mai e cazul să ne gândim că banii sunt meritați sau nu de oameni, atâta timp cât ei au câștigat în urma unei competiții pe care tu, Ministerul, ai organizat-o, ai semnat contractul pe trei ani de zile ca oamenii să își desfășoare proiectele”, adaugă cercetătorul. 

Aplicarea prevederii ar putea genera și riscuri sistemice, mai avertizează consilierul ANC, cum ar fi unele ținte din PNRR, dar și aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Schimbarea poate intra în contradicție cu angajamentele asumate prin PNRR privind stabilitatea și predictibilitatea finanțării cercetării, o recomandare a Comisiei Europene de a asigura finanțări multianuale pentru cercetare. 

Printre proiectele posibil afectate de griparea finanțării și care se află în derulare la Cluj se află și cele cu finanțări de câteva zeci de mii de euro, cum este proiectul Fruitdiv (20.000 euro de la UEFISCDI), cât și cele cu bugete mai generoase de circa 4,6 milioane de lei, cum este PredAqua.

Șerban Pavelescu, despre cimitirele sovietice din România: „Istoria și soarta acestor monumente este legată de felul în care regimul politic comunist a înțeles să rescrie istoria”

În România sunt 180 de monumente dedicate Armatei Roșii amplasate în 145 de localități. O convenție internațională ne obligă să le protejăm, însă scopul ridicării lor nu a fost comemorativ. Ci propagandistic.

Edilul din Sinaia, cercetat penal de DNA, e apărat în instanță de aceeași casă de avocatură cu care lucrează și Primăria. Accesul PressOne la documente, blocat de o „taxă de căutare”

Primarul din Sinaia, Vlad Oprea, cercetat penal de DNA pentru multiple fapte de corupție, este apărat în instanță de aceeași firmă de avocatură cu care Primăria Sinaia are încheiate mai multe contracte juridice, pe bani publici.

Proiectul Fruitdiv e parte dintr-un proiect european mai amplu, care-și propune să valorifice diversitatea sălbatică a pomilor fructiferi pentru o agricultură mai sustenabilă. Echipa din Cluj investește în tehnologii moderne de analiză digitală rapidă a plantelor, care să permită măsurarea unor caracteristici esențiale precum rezistența la stres, eficiența utilizării apei sau capacitatea de adaptare la schimbările climatice.

Proiectul PredAqua își propune să verifice cât de bine pot prezice modelele științifice evoluția ecosistemelor acvatice și cum pot fi acestea îmbunătățite. Cercetării studiază felul în care acestea pot deveni mai fiabile, inclusiv pentru a anticipa efectele schimbărilor de mediu.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€