Raed Arafat despre o nouă creștere a numărului de refugiați ucraineni: „Capacitatea în centrele de tranzit s-a dublat.” Ce se întâmplă cu măsura 50/20?

România se pregătește pentru o posibilă creștere bruscă a numărului de refugiați din Ucraina, odată cu venirea iernii. La acest moment însă, autoritățile române evită să comunice cifre, mai ales că după opt luni de război, din cei peste 2,6 milioane de ucraineni care ne-au tranzitat țara, au rămas aici doar câteva zeci de mii. 

Criza energetică declanșată în Ucraina de bombardamente și frigul ar putea determina noi dislocări de populație, crede șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, DSU, Raed Arafat. „Este posibil, dacă vin persoane mai vulnerabile, cu mai puține posibilități sau fără rude în străinătate, ca un număr mai mare de refugiați să rămână pe teritoriul României sau Republicii Moldova”, afirmă Raed Arafat. 

PressOne l-a întrebat în context și ce se va întâmpla cu programul 50/20, prin care statul și Comisia Europeană decontează 50 de lei de persoană pe zi, fără obligații fiscale, pentru cazare, și 20 de lei pentru mâncare. Măsura (despre care PressOne a relatat AICI) ar putea fi „ajustată în următoarea perioadă, dacă apar alte soluții”, spune Raed Arafat. 

Vrem să documentăm în continuare realitățile dure ale războiului din Ucraina și provocările întâmpinate de refugiații ucraineni în România. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.Redacția PressOne

PressOne: Pe ce se bazează concret evaluarea că ar putea exista un nou flux acut de refugiați?

Raed Arafat: Posibilitatea ca așa ceva să se întâmple este în urma unor analize care au fost realizate și de organizațiile internaționale, precum UNHCR, dar și de analize proprii și la nivel european, la nivelul Mecanismului de Protecție Civilă Europeană. 

Toate arată că este posibilă o creștere a numărului refugiaților, odată cu venirea iernii și cu scăderea temperaturilor, având în vedere situația cu care se confruntă Ucraina la acest moment în privința furnizării energiei și a căldurii, a apei și toate celelalte aspecte. 

PressOne: Există și o cifră posibilă sau deocamdată este prematură o astfel de estimare?

R.A.: E prematur, dar există diferite scenarii care au fost făcute. Noi ne-am pregătit pentru un număr mare, fără să vin acum cu cifre. Oricum, pot să spun că pe teritoriul României, cel puțin pentru centrele de tranzitare, capacitatea s-a dublat sau chiar triplat, față de ce am avut la început. Asta ne permite să reacționăm într-un mod eficient, dar sperăm să nu ajungem acolo. 

Împreună cu UNHCR și cu Comisia Europeană am realizat deja două depozite. Un depozit cu UNCHR, destinat clar României, un depozit de echipamente de corturi, de generatoare, de tot ce trebuie pentru a crește numărul locurilor în centrele de tranzitare. 

Iar la nivelul UE s-a realizat un stoc de rescue, pe teritoriul României. Acolo mai avem echipamente și dotare pentru încă aproximativ 10-15.000 de persoane, pentru a fi cazate. Este destinat și altor state membre sau chiar Ucrainei, dacă este nevoie. 

PressOne: „Ne așteptăm ca astfel de refugiați să fie mai vulnerabili și din rândul populației sărace”, ați afirmat recent. În aceste condiții România va mai rămâne doar o țară de tranzit sau e posibil ca o a doua creștere bruscă a numărului de refugiați să însemne că un număr mult mai mare de oameni care vor rămâne aici? 

R.A.: Este foarte greu de prezis acum. Este însă posibil, într-adevăr, dacă vin persoane mai vulnerabile, cu mai puține posibilități sau fără rude în străinătate, ca un număr mai mare de refugiați să rămână pe teritoriul României sau Republicii Moldova. Pentru că am văzut că și Moldova a fost o țară care a avut un număr mare de refugiați ucraineni care au rămas pe teritoriul său. 

Cum vor rezista corturile de tranzit la ger și temperaturi extreme

PressOne: Vine frigul și în România. În ce măsură corturile și condițiile pe care le aveați în vedere în primăvară mai pot fi eficiente la ger sau temperaturi extreme? 

R.A: Să nu uităm că războiul a început în februarie. Noi am trecut atunci prin perioade de frig, în care temperaturile erau cu minus și chiar semnificativ. Din ce știu, s-au atins chiar și -10 grade. Corturile au avut temperaturi adecvate în interior, cu sistemele de încălzire suplimentare puse la dispoziție de colegii de la IGSU. 

Intenția noastră nu e de a ține oamenii în corturi pe durată lungă. Le spunem centre de tranzitare pentru că asta sunt. Nu neapărat în afara României, ci către alte locuințe asigurate împreună cu autoritățile locale, la alte unități de cazare. Și la populație, către cei ce vor să preia oameni și să-i cazeze.

PressOne: Care e durata maximă pe care ar urma să o petreacă un refugiat într-un cort de tranzit? 
R.A.: Corturile, ca și intenție, sunt doar pentru perioadă temporară de 48-72 de ore. În niciun caz să ținem oamenii luni de zile în corturile respective. 

PressOne: Până la ce temperatură sunt făcute să reziste aceste corturi? Care e cea mai scăzută temperatură la care pot face față?

R.A.: Nu pot să vă spun exact care este specificația, că nu o am. Dar încă o dată vă spun: au fost minus 8-10 grade și în interiorul corpului erau +19-20 de grade. 

Asta pentru că s-au suplimentat mecanismele și materialele de încălzire. S-au pus reșouri suplimentare și sisteme de încălzire, pe lângă cele clasice, cu tunuri de aer cald. 

Așa că la ce dotare avem acum și la ce a adus inclusiv UNHCR în țară, eu zic că o să reușim să le încălzim și să asigurăm condiții umane și corecte în corturi, pe perioada de tranzitare. Sunt corturi de iarnă, cu pereți dubli.

Măsura 50/20, între ajutor pentru refugiați și afacere

PressOne: Cum evaluați acum măsura 50-20?

R.A.: Este o măsură care era necesară. Și este necesar să continue, pentru a finanța cazarea și masa pentru persoanele rămase în România. 

Dar, bineînțeles, se poate ajusta, se poate îmbunătăți. Oricând pot fi găsite soluții de ajustare, pe baza experienței create. La nivelul DSU nu facem altceva decât să decontăm sumele care se solicită la nivelul autorităților publice locale sau să decontăm către unitățile de cazare direct, dacă este vorba de hoteluri, de exemplu, sau alte persoane juridice.

PressOne: În ce direcție ar putea fi ajustată măsura?

R.A.: Asta nu voi specula acum. Dacă va fi ceva, oricum nu va fi brusc, cu efect imediat. Va fi o ajustare foarte bine analizată și discutată, în sensul continuării acestui sprijin.

PressOne: E posibil ca o astfel de măsură să se fi transformat și într-o afacere?  

R.A.: Noi știm bine că au apărut situații în care unii au abuzat. Dar există măsuri individuale care se iau împotriva lor.

Dacă cineva a abuzat și este descoperit, cum s-a și întâmplat în unele situații, atunci este caz de dosar penal. Justiția e cea care se pronunță. 

Faptul că există și astfel de cazuri nu trebuie să ne facă să ne gândim că programul 50-20 n-a fost unul corect sau bun. Cel puțin în faza asta, pentru că, să nu uităm, sunt în mare parte femei și copii. Nu vorbim de familii întregi, vorbim mai ales de bunici, mame și copii. 

PressOne: Măsura 50-20 a fost gândită ca fiind tranzitorie sau pe termen lung, valabilă pe durata războiului?

R.A.: La acest moment este o măsură considerată potrivită, dar care poate fi ajustată în următoarea perioadă, dacă apar alte soluții. Dacă în discuțiile pe care le avem cu partenerii noștri, inclusiv UNHCR și OIM, găsim soluții mai bune de ajustare, atunci se poate îmbunătăți acest mecanism. 

PressOne: Ce valoare a decontat până acum DSU către proprietarii care au accesat măsura 50-20? 

R.A.: DSU a primit de la buget 70 de milioane de euro, pe care le-a decontat. Acestea sunt sumele care s-au decontat la solicitările autorităților publice locale și către unitățile de cazare.

PressOne: Bani pe care România îi va recupera de la Uniunea Europeană. 

R.A.: O parte deja s-a recuperat, din ce știm. 

PressOne: Care e, la momentul acesta, percepția asupra refugiaților, din ce simțiți dumneavoastră în societate?

R.A.: Nu văd o schimbare de percepție, în sensul ca oamenii să fie împotriva refugiaților. A trecut o fază acută, o fază de urgență. Acum suntem în faza în care sunt asistați pentru integrare, pentru intrare la școli, pentru găsirea unor locuri de muncă, pentru mame, mai ales.

Sunt convins că dacă vom trece din nou printr-un flux masiv de refugiați populația, îi va sprijini mai departe, cum i-a sprijinit și la început.

O parte din ONG-uri au scăzut în implicare la acest moment, mai ales pentru că nu mai au resursele care să le permită să continue. Sunt convins că vor reveni, dacă vom avea din nou o presiune mare. 

Cum combate statul român dezinformarea

PressOne: Sunteți la curent cu narațiunile care susțin că prețul la gaze crește din cauza ucrainenilor care nu vor să negocieze pacea? Cu dezinformările care vizează acest război sau refugiații, direct?

R.A.: Revin la ce am zis și în timpul pandemiei: atenție mare la aceste manipulări pe care le vedem pe rețelele de socializare. Sunt narațiuni foarte bine gândite pentru a porni populația împotriva ucrainenilor, dar care nu au la bază o realitate. 

În niciun caz nu din cauza ucrainienilor suntem în situația în care suntem acum și cred asta e clar pentru orice persoană care stă și se gândește logic. 

PressOne: Cine credeți că instrumentalizează aceste narațiuni în România?

R.A.: Poate că avem persoane care încearcă să folosească această situație într-un anumit folos, să zicem politic sau pentru anumite idei. Însă orice om logic, dacă stă și se gândește cum au evoluat lucrurile, cum a început și unde a ajuns războiul, știe foarte bine că nu putem să dăm vina pe ucraineni. Trebuie să fim alături de ei până trec prin acest război.

PressOne: După 2 ani de pandemie și aproape un an de război, puteau face mai mult autoritățile române pentru combaterea dezinformării, începând cu dumneavoastră și terminând cu decidentul politic?

R.A.: Încercăm cu toții să explicăm riscurile și ce se întâmplă din cauza dezinformării. Eu am început să vorbesc din ce în ce mai deschis despre această temă și mai ales despre ce s-a întâmplat pe perioada pandemiei.

Am vorbit recent despre acest lucru public, și nu numai despre rețelele de socializare. Am arătat inclusiv cum unele narative au fost preluate și transmise prin mainstream media, prin diferite personaje, prin influență etc.

Credeți-mă că încercăm să explicăm populației cât de mult posibil. Dar pentru a combate dezinformare avem nevoie întotdeauna de parteneri. 

Cel mai important partener pentru combaterea dezinformării este mass-media, pentru că ea poate să evite transmiterea informațiilor false. Presa are cum să le verifice și semnaleze, pentru că are oamenii cu expertiză. 

Narativele false se combat prin explicații și prin comunicare cât mai frecventă și cât mai corectă. Încercăm asta. Credeți-mă că am învățat multe din perioada care a trecut. Suntem mai reactivi, mai atenți la aceste aspecte și nu le lăsăm la voia întâmplării. Chiar răspundem și explicăm când apar astfel de dezinformări. 

PressOne: Ce solicitări punctuale are Ucraina? României i-au fost solicitate 3 mii de generatoare, așa cum susține un politician PSD? 

R.A.: Nu numai României. Sunt liste pe care Ucraina le trimite. Ajung și prin Mecanismul de Protecție Civilă Europeană, dar și bilateral, la diferite țări. Există, bineînțeles, oferte din mai multe țări ca să acopere aceste nevoi. Sunt nevoi legitime, din moment ce s-a pierdut foarte mult din infrastructura energetică.

Prin hub-ul european pe care îl avem în România au trecut foarte multe materiale și echipamente pentru situațiile de urgență. Momentan, solicitarea punctuală este pe tot ce ține de încălzire, căldură, energie. 

Acest material face parte dintr-o serie de articole susținută de Asociația Zi de Bine, care urmărește să documenteze provocările întâmpinate de refugiații ucraineni în România, dezinformarea cu privire la acest fenomen, dar și soluțiile de integrare pe termen lung sau modelele punctuale de succes.