Propaganda rescrie istoria: postul tv al armatei ruse prezintă invazia din 1968 ca fiind un "act salvator"

Codruţa Simina

Redactor

Probabil că ați citit știrea în care senatorul PSD Șerban Nicolae le explica unor colegi din Parlament că partizanii anticomuniști din munți luptau împotriva intereselor României.

Câțiva istorici, puțini la număr, cărora li s-au alăturat foști partizani și rude ale acestora, i-au administrat senatorului PSD o doză de realitate și bun simț, restabilind adevărul.

Șerban Nicolae nu și-a retractat spusele și niciunul dintre colegii săi de partid nu a intervenit pentru a-l contrazice.

Dar dacă acele declarații v-au revoltat, încercați să vă închipuiți ce a simțit președintele Cehiei, Miloš Zeman, în 21 noiembrie − prima zi a vizitei sale la Moscova −, când pe site-ul postului TV al Ministerului Apărării din Rusia, Zvezda, a fost publicat un text în care se arăta că invadarea Cehoslovaciei de către URSS, în august 1968, s-a făcut pentru a „proteja” poporul cehoslovac de eventualitatea unei lovituri de stat organizate de către Occident. Kremlinul a folosit aproximativ aceeași explicație pentru a justifica intervențiile din estul Ucrainei.

Dar să ne întoarcem puțin în timp. În ianuarie 1968, după o perioadă de criză economică, Antonín Novotný demisiona din fruntea Partidului Comunist de la Praga, fiind înlocuit de Alexander Dubček, reprezentant al aripii reformiste a partidului.

Dubček a propus câteva măsuri care ar fi oferit presei libertate sporită, dar și posibilitatea − de neacceptat în blocul sovietic − de a avea un sistem politic cu mai multe partide.

Supranumită „Primăvara de la Praga”, această scurtă perioadă de dezgheț politic avea să fie frântă în luna august a aceluiași an, când trupe ale URSS și ale altor state membre în Pactul de la Varșovia (cu excepția României) ocupau Cehoslovacia.

Anterior invaziei, șefii acestor state semnaseră, la Bratislava, un document prin care declarau război oricăror tentative de a instala regimuri „burghezo-moșierești”.

Mai mult, liderii URSS anunțau că vor interveni în orice stat din sfera de influență sovietică unde ar fi apărut riscul trecerii la un sistem pluripartinic.

Ceea ce s-a și întâmplat: în noaptea de 20/21 august, mii de tancuri au luat cu asalt capitala Cehoslovaciei. Nu aparțineau doar URSS, ci și Ungariei, Germaniei de Est, Bulgariei și Poloniei.

România a refuzat să participe la invazie, iar Nicolae Ceaușescu a ținut atunci, în Piața Palatului (actuală Piață a Revoluției), un discurs care avea să rămână momentul de vârf al perioadei sale de liberalizare.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Toate libertățile câștigate de cehi și slovaci în timpul Primăverii de la Praga au fost anulate, iar Alexander Dubček a fost arestat și dus la Moscova.

În presa de la Moscova a fost publicată o scrisoare nesemnată în care se solicita intervenția URSS în Cehoslovacia; comuniștii de la Praga nu ceruseră niciodată așa ceva.

Ocuparea Cehoslovaciei a fost urmată de un gest cutremurător: în ianuarie 1969, studentul Jan Palach și-a dat foc în Piața Wenceslas, sacrificiu care avea să devină unul dintre simbolurile luptei pentru libertate din tot blocul comunist.

Și acum să revenim în 2017, la Moscova, unde președintele Cehiei, Miloš Zeman, află din presa regimului că țara sa a fost „salvată” de URSS în 1968.

„Cehoslovacia ar trebui să fie recunoscătoare URSS pentru intrarea trupelor din 1968”, titra site-ul Ministerului Apărării de la Moscova.

Primul gest al lui Zeman a fost să denunțe articolul, mai întâi în presa centrală, apoi în fața premierului rus Dmitri Medvedev.

Atât Zeman, cât și alți lideri cehi spun că materialul conține „pure minciuni”, iar pe autor îl consideră „complet spălat pe creier”.

Zeman, de altfel un politician prorus, i-a cerut lui Medvedev să declare că textul nu reprezintă poziția oficială a Rusiei, iar premierul rus s-a conformat.

Jurnaliștii de la publicația rusească Meduza au remarcat că, într-o primă fază, materialul a fost editat pentru a părea doar o istorie a Primăverii de la Praga, după care a fost șters pur și simplu.

Tot ei au mai arătat că autorul textului, Leonid Maslowski, este autorul unor cărți scrise „în apărarea marii noastre istorii, spre slava poporului rus”.

Euvsdisinfo.eu, site-ul UE care analizează cazuri de propagandă pro-Kremlin, notează ceva în plus: felul în care a fost construit scenariul referitor la 1968 seamănă cu acela al invadării Ucrainei pentru salvarea ei.

Textul din Zvezda mai arată că invazia din 1968 a împiedicat Vestul să implementeze „tehnologia revoluției de catifea” în statul comunist.

De altfel, Zvezda a publicat de-a lungul vremii mai multe materiale controversate: printre acestea, unul în care se spunea că ucrainenii au ajuns atât de săraci încât fură pâinea aruncată porumbeilor pe stradă și un altul potrivit căruia în armata Ucrainei ar lupta zombie naziști.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€