În fața școlii de lângă mine vreo 20 de copii, încă cu măștile pe față, încearcă să-și facă loc printre părinții și bunicii veniți să-i ia acasă. Copiii sunt mai disciplinați decât adulții, la care masca pe față este mai degrabă o excepție (iar cea purtată corect și peste nas e chiar excepția). Treaba asta se repetă la fiecare clasă care iese, pentru că azi copiii nu mai pot merge singuri până la școală și înapoi, fiind pândiți de tot felul de pericole. Nu și de Covid.

În fața blocului meu, puțin mai târziu, aceiași 20 de copii se joacă acum fericiți alături de alții mai mici, urmăriți îndeaproape de părinți și bunici, așa cum e moda acum, să nu care cumva să-și julească un genunchi pe tartanul moale pus de primărie. Evident, părinții și bunicii discută între ei – are și răbdarea lor o limită. Aproape niciunul nu mai poartă mască, deși stau toți grupați împreună.

La miezul zilei apar muncitorii primăriei lui Negoiță să ridice praful în sus cu suflătoarele lor, doar-doar se asigură că răspândesc egal ce-i pe jos la toată lumea. Democrație!

E înduioșătoare grija părinților și bunicilor pentru copiii și nepoții lor, mai ales atunci când latră scurt la ei: „nu alerga că te trage curentul”, „vezi că o să te uzi”, „pune-ți vesta pe tine, nu vezi că e frig?” și altele asemenea. Abia aștept să-i văd iarna, când o să-i înfofolească din cap până-n picioare, mai puțin masca, că aia-i de la Satana. Sigur, masca nu e panaceu universal, dar ajută, ajută mult, sunt multe studii pe această temă – numai că au citit ei pe net că e o conspirație, deci a se scuti.

La fel de înduioșătoare este grija Guvernului să nu cumva să ne infectăm în restaurante, omorând laolaltă localurile care respectau normele (din experiența personală, cam o treime din ele) și pe cele la care „mergea și așa”. Parcă se merită unii pe alții – cei din Horeca, prea leneși să dezinfecteze mesele, să facă curat la baie și să-și instruiască personalul cum se cuvine, și cei de la Guvern, care se fac că nu văd focarele uriașe de Covid-19 din azilurile de bătrâni, înghesuiala din transportul în comun sau din piețe, dar au găsit rapid vinovații: crâșmele, teatrele și cinematografele.

Nu mai vorbesc de petrecerile private – nunți, botezuri, sindrofii, la care măsurile de siguranță sunt nule și neavenite, pe motiv că oamenii se cunosc între ei și e musai să se îmbrățișeze și să se sărute, cu sutele dacă se poate. Covidul îi lasă rece. E adevărat, ulterior, pe unii îi lasă realmente rece, dar asta-i de fapt o minciună a Ocultei, noi să fim sănătoși.

Asta-mi amintește experiența din aeroporturile românești, în care nefumătorii stăteau risipiți printr-o imensă sală de așteptare, cu măștile pe față, în timp ce fumătorii se înghesuiau în acvariul de 20 de mp în care pufăiau, evident, fără mască, de parcă Covidul fuge de fumul de țigară.

În fapt, cu asemenea delăsare de ambele părți, cum să crezi că vom trece cu bine peste această iarnă? Am fost, pe 7 octombrie, pe locul OPT în lume în privința deceselor zilnice cauzate de Covid-19. Ce urmează?

Ce spun prognozele pentru România

România se va confrunta cu vârful celui de-al doilea val de pandemie la începutul lunii decembrie, conform prognozelor Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) ale Universității din Washington. Potrivit acestora, undeva între 7 și 16 decembrie vom avea nevoie de circa 2300 de paturi la ATI – cu alte cuvinte, vom depăși capacitatea actuală cu cel puțin 600 de paturi. Peste 11.000 de morți ar înregistra România până la 1 ianuarie din cauza Covid-19, mai mult decât dublul actualului număr.

Evident, ca mai toate prognozele despre evoluția cazurilor de Covid-19, și aceasta are o marjă destul de mare de eroare. O prognoză publicată de INSP la începutul lui august și preluată de Digi24 prevedea că vom ajunge la 825 de internați la ATI și la 73 de morți pe zi încă de la începutul lui septembrie, fapt care, evident, nu s-a întâmplat decât o lună mai târziu. Chiar și datele IHME din aceeași perioadă arătau similar.

Dar s-au împlinit, chiar dacă cu o întârziere de o lună. Deci am putea lua actualul palier pe care tocmai am sărit drept fundament pentru ce se va întâmpla în lunile care urmează.

Comparație număr de decese zilnice la 100.000 de oameni prognozat pentru România (albastru), Suedia, Franța, Italia, Germania, Spania și Cehia. Franța și Cehia au vârfuri prognozate mai devreme, restul țărilor se vor confrunta cu vârful pandemiei abia la final de an. Sursa: IHME

Să nu uităm că nu ni s-a promis niciodată că infectările și decesele vor ajunge la zero, ci doar că se va aplatiza curba. De aceea se și vorbește de paliere, iar măsurile mai dure se iau atunci când avem salturi prea mari în aceste paliere, pentru a nu pune în pericol capacitatea de tratament la ATI a spitalelor românești.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Este un calcul cinic? Desigur. Dar Covidul a demonstrat că, în lipsa unei carantine totale, imposibil de suportat economic, își găsește loc. Vedeți exemplul Cehiei și Poloniei, care au trecut ușor de primul val, dar care se confruntă cu o explozie de cazuri și de morți în aceste zile.

În ciuda bâlbâielilor autorităților – deja nepermise, chiar criminale pe alocuri, în special în privința zecilor de mii de bolnavi cronici care au avut acces foarte greu la tratament în toată această perioadă – România nu stă mult mai rău decât alte țări mult mai bogate.

Spre exemplu, modelul arătat de fanii anti-mască, Suedia, are în continuare un număr mai mult decât dublu de morți la 100.000 de locuitori față de România (582 față de 267), iar prognoza pe această iarnă arată mult mai rău decât la noi. Vom vedea dacă se va și împlini, deocamdată e totul bine acolo.

Cu roșu, decesele zilnice la 100.000 de oameni din Suedia. Cu albastru, situația din România. Sursa: IHME

De altfel, cu excepțiile notabile ale Italiei și a Spaniei, pentru care al doilea val are forma unui platou, majoritatea țărilor europene vor trece prin vremuri foarte grele în următoarele trei luni – unele mai devreme, precum Franța și Cehia (final de noiembrie), altele mai târziu – Germania și Suedia se așteaptă la o explozie de cazuri spre mijlocul lui ianuarie 2021, de exemplu.

S-ar putea să ieșim mai devreme din furtună decât alții, nu că asta-i va ajuta cu ceva pe cei care-și vor fi pierdut viața sau pe cei dragi între timp.

Fiecare deces și caz grav cauzat de Covid-19 este o tragedie. Însă oamenii au devenit imuni deja – nu la virus (mai puțin de 5%, conform estimărilor din septembrie), ci la poveștile bolnavilor de Covid. Nu îi mai sperie nici faptul că mor zilnic peste 50-70 de români și probabil că o bună parte din populație va ridica din umeri și când vor muri 200 pe zi, cum se așteaptă în cursul lunii decembrie la noi în țară.

Va mai reveni România la o carantină generalizată? Greu de crezut. Nu alegerile sunt problema, deși fără îndoială că măsurile timpurii luate azi au menirea de a păstra curba cât mai plată, cel puțin până la începutul lui decembrie. Dar pariul este unul riscant.

Mai sunt două luni până atunci, iar închiderea a zeci de mii de afaceri care se desfășoară la interior le va duce la faliment garantat, în ciuda măsurilor economice anunțate de Guvern. Aplatizarea curbei este necesară, într-adevăr, însă aceasta înseamnă și faptul că valul se lungește pe mai multe luni în loc de una singură, similar situației estimate în Spania și Italia.

Câte businessuri mai pot să reziste după ce sunt închise două, trei sau chiar patru luni? Cât de eficiente sunt măsurile care sunt orientate mai mult spre Horeca decât spre centrele de bătrâni și celelalte focare de Covid, de zeci de ori mai mari decât ce s-a raportat în industria restaurantelor? Ce impact are închiderea muzeelor – și-așa goale – în timp ce lași lumea să se înghesuie la procesiuni religioase sau la metrou, fără să iei măsuri drastice de siguranță?

Ușurința cu care se iau astfel de măsuri în bloc este incredibilă, cu atât mai mult din partea unui guvern liberal. Dar și mai trist ar fi ca ea să fie inutilă din punct de vedere medical.

Guvernul a avut la dispoziție șase luni să ia toate măsurile necesare evitării unor carantine dure, cu închideri în bloc a unor industrii întregi. Iată că le-a irosit. Din acest motiv, din păcate, salvarea nu va veni de la Guvern.

Incompetența din DSP-uri a rămas la același înalt nivel, la fel cum este haosul din spitale – de care suferă atât bolnavii de Covid cât și zecile de mii de bolnavi cronici. Deci nu ar trebui să așteptăm ceva mai mult de la autorități, pentru simplul fapt că sunt incapabile să facă mai mult – atât guzganii moșteniți de la PSD cât și cei proaspăt veniți de la PNL sunt pur și simplu incompetenți și indiferenți la ce se întâmplă.

Statistic vorbind, ne putem aștepta la o reducere a infectărilor și deceselor pe parcursul lunilor ianuarie și februarie. Ce va urma după, nu știm, e imposibil de prognozat. Vom mai avea un al treilea val în martie-aprilie? Nu știm, vom vedea. Ce știm cert e că nu vom avea un vaccin disponibil pe scară largă până atunci.

Și atunci, cum vom scăpa de Covid?

Simplu spus: pe cont propriu. La nivel personal, totul depinde doar de noi, în majoritatea cazurilor. Repet: doar de noi. Din păcate, asta e lecția cea mai importantă: dacă vrem să câștigăm lupta cu Covidul, trebuie să înțelegem că o vom face doar individual sau ca familie. Pe proprie răspundere.

Nu trebuie să vină statul să-ți spună să te ferești – pe tine și pe ceilalți, purtând mască, spălându-te sau dezinfectându-ți des mâinile și evitând contactul apropiat cu ceilalți. Dacă ai copii și ei au acces direct sau indirect la cineva din familie care e în grupele de risc, atunci te organizezi astfel încât să învețe de acasă. Dacă ești tu însuți în grupele de risc, atunci următoarele luni vor fi grele, cu stat mai mult în casă și evitat contactele sociale fizice, dar nu la fel de grele ca zacerea pe un pat de boală într-un hol de spital, luptându-te pentru fiecare respirație.

Da, probabil că 30% dintre români vor continua să acționeze iresponsabil. Alții vor avea pur și simplu ghinion, deși se vor feri cât pot. Dar, pe cât posibil, evitarea focarelor de infecție ne va permite să trecem noi înșine cu bine și peste iarna asta. Nu este chiar atât de greu (sunt și excepții, corect, cei care sunt expuși fără voia lor iresponsabilității altora). Trebuie doar ceva organizare. Cel puțin din punct de vedere medical. Financiar, asta-i altă poveste.

Pentru că în România suntem, chiar și în 2020, fiecare pentru el, indiferent de ce spun prognozele. Cine ține minte asta își va crește șansele de a trece cu bine peste toate prognozele. Asta-i versiunea românească a celebrului model suedez.

Skål!

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.