Primarul din Sighetu Marmației: „Există zvonuri că cei din Ucraina se pregătesc să închidă punctul vamal”

Alex Olaru

Redactor Șef

Teoretic, România e pregătită să primească refugiați. Cel puțin așa susține ministrul Apărării, care a vorbit, la PressOne, despre activarea punctelor de frontieră sau despre scenarii prin care ar putea fi găzduiți și 500 de mii de refugiați.

Practic însă, decizia activării centrelor de refugiați e încă incertă, iar primari precum cel din Sighetu Marmației spun că au pus terenuri virane la dispoziție, dar că încă nu i-a căutat nimeni. 

Temerea cea mai mare este să nu se agraveze situația, spune Vasile Moldovan, primarul din Sighetu Marmației. PressOne l-a întrebat cât de pregătite sunt autoritățile locale de acolo pentru un eventual val de refugiați, dar și cum se comunică într-o situație de criză, inclusiv cu cei de la centru. 

Ce se întâmplă la Sighetu Marmației

Federația Rusă, stat agresor, a atacat Ucraina în forță, joi dimineață. În mod normal, prin punctul de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației circulă, zilnic, între 100 și 150 de cetățeni ucraineni, care vin în România la muncă. 

„Excluzând acele persoane, putem vorbi de cel puțin o triplare. Până la ora 13.00 au fost înregistrate aproximativ 800 de persoane care au venit din Ucraina spre noi”, spune primarul din localitate. 

Sunt multe familii ucrainene cu copii care vin în România cu mașina, relatează Vasile Moldovan, care a fost să vadă cu ochii lui ce se întâmplă la frontieră, dar sunt și cetățeni ucraineni care trec pe jos, „pentru că au aici rude sau cunoștințe”. 

„Cei care vin cu mașini mi-au spus că doar tranzitează Sighetul și că se îndreaptă spre Polonia, Cehia, Italia. O parte din ei s-au cazat în unitățile hoteliere.”

Oamenii, continuă primarul din Sighetu Marmației, sunt speriați. Multe familii au fugit chiar din regiunea Donbas. 

Primăria din Sighet a trimis un echipaj de Poliție Locală la punctul de trecere a frontierei, pentru a oferi asistență celor care ar putea să o solicite.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

„Stau acolo și îi chestionează pe toți cei care intră în România, dacă au nevoie de sprijin de orice fel, inclusiv adăpost peste noapte. Deocamdată nu a fost cazul.”

Între timp au apărut temeri că punctul de trecere a frontierei ar putea fi închis de Ucraina.

„Oamenii sunt speriați, vă dați seama. Cei de la vama din Ucraina nu procesează foarte rapid actele. Am înțeles că durează acolo și câteva zeci de minute pentru o persoană. Am discutat cu primarul din Solotvino, Ucraina și mi-a spus că acolo, la vamă, sunt cozi de mașini de 5-6 km, ceea ce mi se pare deja foarte mult”, anunță edilul din Sighetu Marmației.

foto: Mirela Buftea

Vasile Moldovan vorbește de zvonuri și temeri din ce în ce mai mari că în funcție de evoluția conflictului militar statul ucrainean va închide granițele, în special bărbaților care vor să părăsească țara. Cel puțin asta a aflat de la omologul său de peste graniță, primarul din Solotvino (n.r.Slatina). 

„Există zvonuri că cei din Ucraina se pregătesc să închidă punctul vamal. În aceste împrejurări cei care doresc să scape din Ucraina vor fi nevoiți să caute breșe în frontiera cu România și apoi să ceară ajutor aici.”

Ce ajutor vor găsi însă refugiații ucraineni, dincolo de declarații? 

„E vorba de oameni, până la urmă și de frații noștri de peste Tisa. În apropierea noastră avem o comunitate de 30-40 de mii de locuitori. O comunitate cu care ținem legătura permanent, mai ales după 1989. Suntem în relații foarte bune, pe toate planurile. Ne temem pentru viața lor, în primul rând, și de aceea suntem pregătiți să o mână de ajutor. Și zece mâini, dacă e nevoie, nu asta e problema.”

Primarul din Sighetu Marmației susține că organizații neguvernamentale locale s-au mobilizat deja și strâng alimente, medicamente sau haine. Edilul insistă că deocamdată vin din Ucraina oameni care nu vor rămâne aici. 

Inspectoratul pentru Situații de Urgență ar fi transmis că în câteva ore poate instala o tabără mobilă, așa că primarul a pregătit terenul, la propriu. 

„Avem 6-7 hectare de teren viran, pregătite pentru aceste tabere mobile. Avem locuri și la un internat de liceu, dar și o sală polivalentă.”

În total, autoritățile de la Sighetu Marmației au pregătit „câteva sute de locuri”. Fără a include tabăra care ar putea fi ridicată în zonă. 

Până să se mobilizeze statul român sau până să înceapă măcar ridicarea unei tabere mobile pentru eventualul flux de refugiați, tot oamenii de rând se mobilizează. 

„Am primit trei telefoane din țară: Bistrița, Hunedoara și încă o localitate. Oameni m-au sunat și au spus că sunt dispuși să-și pună apartamentele la dispoziție, pentru refugiați. Mi se pare un gest de apreciat.”

Deruta primarului: Comunicarea s-a făcut la nivel județean

Despre comunicarea cu autoritățile de la centru, primarul din Sighet spune, pacifist, că „întotdeauna e loc de mai bine”. Nuanțează însă ulterior și admite că, până joi după-amiază, nu a vorbit nimeni „de la centru” cu el. 

„Se poate îmbunătăți comunicarea de la nivel central, de la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, de la nivel instituțional. Pentru că instituțional trebuie să fim pregătiți. Dacă luăm cazul Italiei, de acum câțiva ani: s-au trezit peste noapte cu 5-6 mii de refugiați și chiar și așa a fost greu de gestionat. Noi ne putem aștepta la un aflux de refugiați, mai ales în această conjunctură”, justifică alesul local. 

PressOne l-a întrebat pe primarul Vasile Moldovan care e cel mai înalt nivel la care a comunicat până acum, în așteptarea unei posibile și probabile crize a refugiaților.

„Comunicarea s-a făcut doar la nivel județean. Probabil că așteaptă și ei vești de la centru. I-am informat astăzi pe cei de la ISU și de la IPJ despre situația din punctul vamal. Am înțeles că și Consiliul Județean va fi implicat prin alocarea unor sume de bani, pentru a sprijini aceste tabere de refugiați. Nu ni s-a spus o sumă concretă, urmează probabil să primim și oficial. Important e să fim pregătiți și să ne implicăm cu toții.”

Primarul din Sighetu Marmației mai spune că localnicii sunt deocamdată liniștiți, dar îngrijorați de bombele care cad în țara vecină. Pentru el, Putin e un flagel. 

Taberele mobile care ar putea fi instalate pentru primirea refugiaților din Ucraina sunt în dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Ridicarea lor durează câteva ore, iar o astfel de tabără poate găzdui între 2 și 300 de persoane. 

„Noi în acest moment nu vrem să facem prea multe declarații despre acest lucru. Suntem pregătiți, așteptăm, dar nu vrem să comunicăm foarte mult pe această temă. Există scenarii pentru toate situațiile și vreau să spun că din această perspectivă noi suntem pregătiți”, insistă ministrul Apărării, într-o intervenție pentru PressOne.

Ulterior, sub presiune publică, Vasile Dîncu a completat: „Am stabilit şase sau şapte judeţe de graniţă unde vom avea puncte pentru primire refugiaţi.”

Surse apropiate susțin însă că România ar păstra o poziție evazivă, în contextul în care se așteaptă ca majoritatea refugiaților ucraineni să se îndrepte spre Polonia, iar implicarea în conflict s-ar dori a fi „prudentă”. 

„De notat un lucru: și în 2014, când a fost problema în Crimeea, ne așteptam la fluxuri de refugiați. Dar au ocolit România și au mers mai degrabă spre Polonia. Acum noi am pregătit din timp posibilitatea gestionării fluxurilor. Ne-am pregătit împreună cu ministerul de Interne și cu celelalte instituții care dețin puncte de protecție civilă și alte forme de adăposturi”, insistă Vasile Dîncu. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€