Primarul Capitalei, Nicușor Dan. Foto: Lucian Muntean

Primăria Capitalei, management falimentar la Arena Națională și la clubul sportiv pe care îl finanțează

Arena Națională aduce bani la bugetul municipalității. De la începutul anului și până acum, Primăria Capitalei a încasat 3,2 milioane de lei pentru contractele de închiriere semnate”, anunțat primarul Nicușor Dan, pe Facebook, pe 19 mai 2022. „E nevoie ca bunurile municipalității să aducă bani și dezvoltare pentru București”, concluzionează edilul în aceeași postare. 

sursa: Facebook Nicușor Dan

Cât de relevante sunt însă veniturile cu care se laudă Primăria Generală? Ce înseamnă 3,2 milioane de lei aduși așadar la buget într-o jumătate de an, comparat cu banii pe care PMB îi alocă stadionului în sine sau clubului sportiv (CSM București), pe care îl finanțează din bani publici?

Saga Festival și Saga Arenei Naționale 

PMB transmite public că cea mai mare sumă provine de la închirierea stadionului pentru organizarea unui festival de muzică, dar că au fost obținute venituri și din meciurile de fotbal sau alte evenimente.

În jur de 1,5 milioane de lei vin de la Saga Festival, pentru concertele care vor avea loc la stadion între 3 și 5 iunie. 

De altfel, Primăria Generală a revizuit recent tarifele pentru închirierea stadionului și a bunurilor publice de acolo, pentru că, a justificat Nicușor Dan, nimeni nu a făcut vreun proces real de inventariere după 2011, când a fost reconstruită Arena.

La 1 aprilie PMB transmitea, de exemplu, că a actualizat clauzele contractului de închiriere a stadionului Arena Națională pentru evenimentele sportive din anul competițional 2022-2023 și că organizarea unui meci de fotbal va costa clubul respectiv 13 mii de euro, fără TVA, bani care trebuie plătiți în avans. 

Principala modificare se referă la plata în avans a chiriei și a costurilor de operare a stadionului, fiind vorba de o procedură des întâlnită în plan internațional. Municipalitatea urmăreşte astfel evitarea acumulării de datorii din partea cluburilor sportive şi echilibrarea balanţei de venituri şi cheltuieli înregistrate la Arena Naţională.

De fapt, eforturile administrației locale vizează mai degrabă reducerea pierderilor. Potrivit datelor solicitate și obținute de PressOne, stadionul scapă bani pe la încheieturi și printre scaune, iar cheltuielile depășesc, în unele cazuri, 30 de milioane de lei pe an. 

În ultimii patru ani, din 2018 până în 2021, inclusiv, PressOne a calculat că Arena Națională a costat Primăria Capitalei peste 90 de milioane de lei, în jur de 20 de milioane de euro, raportat la cursurile valutare de atunci, în vreme ce veniturile totale abia dacă ating 15 milioane de lei

În 2020, anul în care au avut loc ultimele alegeri locale, câștigate de Nicușor Dan, pentru Arena Națională, promovată ca cea mai mare investiție în infrastructura sportivă de după Revoluție, cheltuielile cu întreținerea și administrarea au însumat, potrivit datelor furnizate către PressOne, peste 32,6 milioane de lei. 

De remarcat că doar pentru serviciile de curățenie s-au plătit peste 9 milioane de lei. Alte 3,1 milioane au achitat paza propriu-zisă, astfel încât, cele două, cumulate, au costat cât investițiile din anul respectiv și mentenanța echipamentelor de la stadion. 

Date furnizate redacției PressOne de către PMB

Gazonul problematic, înlocuirea unor scaune și alte reparații au costat în jur de 5 milioane de lei, în condițiile în care veniturile totale din evenimente sportive, din anul în care a preluat Nicușor Dan mandatul de primar, nu au depășit 2,1 milioane de lei. A fost anul cu cele mai mari cheltuieli din istoria, încă destul de proaspătă, a stadionului reconstruit. 

Cu doar doi ani înainte, în 2018, Arena costa Primăria în jur de 9,4 milioane de lei, de trei ori și ceva mai puțin. Este și anul în care stadionul intra în administrarea directă a Consiliului General.

2021: Pierderile continuă 

Anul trecut utilitățile, paza, curățenia, îngrijirea sistemelor, lifturile, investițiile, serviciile de telefonie, gazonul și alte reparații au costat aproape 26 de milioane de lei. 

A fost însă și anul în care Bucureștiul a organizat câteva meciuri de la Campionatul European de Fotbal, amânat inițial, din cauza pandemiei. Veniturile au crescut, dar tot nu s-au apropiat de pierderi și cheltuieli.

Suporteri sosesc la Arena Națională pentru a asista la meciul de fotbal dintre Ucraina și Macedonia de Nord, în România, în cadrul grupei C a UEFA EURO 2020, în București, 17 iunie 2021. Inquam Photos / Bogdan Buda

Din evenimente sportive Primăria a încasat anul trecut în jur de 9,7 milioane de lei. Alte aproximativ 2 milioane de lei au fost încasați în urma organizării unor evenimente, altele decât cele sportive. 

Nemulțumit, primarul a decis să trimită Corpul de Control la Arena Națională. Concluziile? 

În urma raportului făcut de Corpul de Control al Primarului General, doamnei Dumitrescu Alexandra Corina, în calitate de Director Executiv Direcția Urmărire Investiții, i s-a cerut să prezinte relații scrise pentru unele aspecte, printre care: neactualizarea fișelor de post ale angajaților din subordine cu atribuțiile referitoare la derularea contractelor de evenimente, neprezentarea procedurii de lucru pentru activitățile  coordonate pe Stadionul Arena Națională, transmiterea cu întârziere către Direcția Venituri a unor contracte de eveniment spre urmărire, respectiv solicitări de emitere facturi de chirie, aprobarea succesivă de contracte de eveniment cu FC DINAMO 1948 SA, deși există un istoric de plăți restante, dar și relații scrise pentru diverse contracte și colaborări dintre Municipiul București și Fotbal Club FCSB SA”, se arată în răspunsul solicitat de PressOne. 

Anul trecut a fost începută și procedura de analiză și expertiză pentru acoperișul retractabil, despre care presa scria că ar fi în pericol de prăbușire. Direcția Generală de Investiții urma să inițieze procedura de atribuire a unui contract de reparație și mentenanță pentru acoperișul stadionului. 

„(…) folosirea deficitară a acoperișului înainte de luna decembrie 2020 nu a adus prejudicii de natură financiară Primăriei Municipiului București. În momentul respectiv, acoperișul Arenei Naționale era în grija Companiei Municipală Tehnologia Informației București S.A.”, se limitează acum la a preciza PMB. 

PressOne a întrebat Primăria cum anume își propune să aducă profit din exploatarea stadionului. Calea cea mai ușoară, așa cum reiese din răspunsul oficial primit, ar fi „transformarea Arenei în centrul distracției” și cam atât:

„Pentru anul 2022, Primăria Municipiului București își dorește diversificarea evenimentelor ce vor avea loc pe Arena Națională. (…) Primăria Municipiului București are în plan manifestări de amploare care vor aduce orașului beneficii financiare și turistice. Sunt purtate discuții cu unii organizatori de concerte și festivaluri muzicale, evenimente ce vor transforma în 2022 Arena Națională în centrul distracției.”

CSM București: orașul nu are apă caldă, dar cotizează la un club fără tradiție 

PressOne a solicitat PMB să prezinte defalcat și sumele pe care le alocă Clubului Sportiv Municipal București (CSM București). Câți bani merg, concret, către ce secții și ce procent din bugetul total al clubului este asigurat din bani publici? 

Bugetul alocat de Primărie anul trecut clubului sportiv pe care practic îl patronează din bani publici a fost de 47.075.000 lei. Veniturile proprii ale clubului, așa cum sunt trecute în programul de investiții și finanțare pe 2022 nu depășesc un milion de lei. 

În 2022 clubului i-au fost alocați 42,1 milioane de lei, jumătate din banii direcționați către parcuri și mai mult decât dublul bugetelor direcționate către Circul Metropolitan, Opera Comică sau Biblioteca Metropolitană. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

CSM București a fost înființat în 2007. În 2016 echipa de handbal feminin a câștigat Liga Campionilor, cu o echipă din care făceau parte jucătoare străine de top, aduse în România pe salarii consistente. Primăria Generală a continuat să pompeze bani, chiar dacă performanța nu s-a mai repetat. 

Între timp, clubul patronat de Primărie a reînnoit unele contracte, astfel încât acum sunt în lot jucătoare ce câștigă lunar și 15-20 de mii de euro, din bani publici. Printre ele și Cristina Neagu, care în decembrie 2021 devenea jucătoarea de handbal cu cel mai mare salariu din lume

„Eu am semnat pe un salariu, prin ceea ce fac pentru echipă merit fiecare euro din acel salariu. Asta e datoria mea. Să joc pentru echipă, nu să ştiu de unde vin banii. Toate echipele de handbal sunt sponsorizate din bani publici. Nu ştiu de ce se vorbeşte doar de salariul meu. Şi celelalte jucătoare sunt plătite din bani publici”, spunea Neagu, după ce în spațiul public apăruse, pe moment, o anumită nemulțumire. 

Finanțarea sportului local, distracție și vehicul electoral pentru unii primari din România 

CS Mioveni, FC Voluntari, Chindia Târgoviște, FC Argeș, Gaz Metan Mediaș, Academica Clinceni sunt echipe de fotbal de primă ligă susținute de primării sau de companii de stat. După un ciclu scurt de viață, multe dintre ele retrogradează sau se desființează, așa că viața unei echipe în România ajunge să se identifice cu mandatul politic al câte unui primar. 

Alte cluburi primesc bani locali în procent mai mic sau sub alte forme și devin finanțate doar parțial din sume publice. Modelul de la fotbal e replicat la o scară mai mică și în alte sporturi. Tot statul construiește și stadioane, prin Compania Națională de Investiții. Alte arene sportive sunt finanțate de Consiliile Județene sau Locale. 

La Târgoviște de exemplu, oraș cu mult sub o sută de mii de locuitori, la acest moment se construiesc două stadioane în paralel, unul cu bani de la ministerul Dezvoltării și celălalt din resurse locale. La Târgu Jiu a fost inaugurată cu fast o arenă nouă, însă nu mai există o echipă de fotbal competitivă. 

Stadionul din Târgu Jiu a costat în jur de 24 de milioane de euro, iar astăzi nici măcar nu are omologare UEFA, pentru că spațiile destinate sportului au fost ocupate de angajații Primăriei, în lipsă de altceva, după cum relatează presa locală și centrală. 

Adrian Soare este comentator sportiv la postul public de radio și la unele televiziuni de sport. Estimează că a fost până acum pe aproximativ 50 de stadioane din alte țări europene, locuri unde infrastructura sportivă e gândită pentru a fi apoi și valorificată la maximum. Din start multe stadioane europene își cedează numele unui sponsor comercial, detaliază pentru PressOne Adrian Soare. 

Apoi din ticketing, din vânzarea de bilete. La acest moment se bat PSG și Arsenal ca tarife ale abonamentelor. Sunt cluburi care au abonamente foarte scumpe, de aceea au și încasări foarte mari. Stadioanele moderne au și multe locuri de parcare. Ele, în afara zilelor de meci sunt date publicului, se plătesc, și se iau bani și de acolo. Și sunt și multe spații, la stadion.” 

Dacă e doar un stadion de fotbal, atunci va fi utilizat doar o dată pe săptămână, adaugă comentatorul sportiv. 

La stadioanele din Europa sunt restaurante, cafenele, magazine, fan shopuri. În Spania am fost chiar într-un supermarket la stadion. În Suedia și Germania am văzut săli de sport.”

Radu Naum e jurnalist sportiv și om de televiziune, iar discuția despre cum e exploatată infrastructura sportivă publică din România îl duce cu gândul la Filarmonicile publice din Franța care, în multe cazuri, au cheltuieli mai mari decât veniturile pe care le generează. 

Asemenea instituții produc totuși ceva. Produc cultură, bucurie, stări și evenimente care nu sunt obișnuite. Arena Națională nu este un act de cultură. Cultura o putem înțelege, atunci când pierde bani, pentru că îți aduce câștiguri pe altă parte. Cred că toți înțelegem, dar nu vrem să pricepem: ceea ce gestionează statul, în general, e prost gestionat. Câteodată oamenii respectivi n-au instrumente. N-au nici chef și nu există nici un bilanț clar, responsabilități și apoi, după caz, recompense sau sancțiuni. Lucrurile merg la infinit așa.”

Pentru cei doi jurnaliști sportivi, felul în care sunt administrate stadioanele noi și investițiile în sport ține de dorința de preamărire a unor aleși locali, de lipsa de pricepere a autorităților publice sau de mentalitatea noastră, a tuturor. 

Uitați-vă la echipa din Voluntari ce siglă are. Sigla este o ancoră, pentru că primarul Pandele a fost marinar. În lumea sportului există această glumă, că e binecunoscut că Voluntari e mare port la mare. Și atunci ce să ne mai întrebăm despre transparență și eficiență?

„Este vorba de orgoliu, de dorințele lor personale și pasiunile primarilor pentru sport. Întrebarea este care e scopul final al acestor cluburi susținute de primării din bani publici”, afirmă la PressOne Radu Naum. 

Banii oamenilor trebuie să meargă spre oameni, crede și Adrian Soare. Doar că oamenii din România nu sunt, niciodată, întrebați ce își doresc ei să se întâmple, sesizează jurnalistul sportiv. 

„În Germania, acum câțiva ani, la München, au venit niște oameni să spună că vor ca orașul să candideze pentru Jocurile Olimpice de Iarnă. Și atunci primăria a făcut un referendum. Și au avut surpriza ca cetățenii să spună nu, nu vrem. Măi, voi vreți la Pitești ca noi să investim în echipa de fotbal? Și atunci s-ar putea să avem surpriza ca oamenii să spună nu, nu vrem. 

Nu-mi dau seama dacă există fotbal de masă la Voluntari. Nu-mi dau seama nici dacă există fotbal de masă la Mioveni. Știu din experiență că o echipă de fotbal în prima ligă consumă foarte mult. Și în momentul în care am să văd că există efectele acestui fotbal de masă, atunci o să accept că nu găsim acolo ipocrizie. Până atunci însă, România rămâne profund netransparentă.”

PressOne i-a întrebat pe cei doi jurnaliști sportivi cu care a vorbit, Radu Naum și Adrian Soare, dacă o nouă lege a Sportului ar putea reglementa altfel lucrurile, mai ales prin transparentizarea banilor publici investiți în sportul românesc. 

Nu pot să răspund la întrebarea aceasta. Pentru că sunt un cetățean obișnuit cu România și cu foarte multe legi. Se vorbește iar de o lege nouă a sportului, dar mă întreb de ce în 30 de ani niciuna nu a funcționat. Întrebarea mea este dacă legile în România sunt funcționale”, răspunde comentatorul sportiv Adrian Soare. 

Tot aud că avem o lege a sportului proastă, că e amendată și refăcută, dar tot prost. Dar credeți că problema în țara asta sunt legile sau absența lor? Dacă nu i-ar mai lăsa pe primari să se joace de-a proprietarii de club s-ar spune că o asemenea lege omoară sportul. Că dacă sectorul public nu mai investește, dispar sportul și echipele. Că n-am mai avea fotbal, handbal sau baschet.

Problema este la și în noi. Putem să avem un milion de legi. Degeaba, dacă tot ajungem să le ocolim sau dacă fac tot ce vor ei, fără nicio consultare publică, cu banii noștri. Vor oamenii să facă lucrurile corect, coerent? Atunci să știți că nu legile îi opresc. Se pot investi bani în copii și juniori. Și în 10 ani, dacă ești coerent și aștepți, s-ar putea să facă lucruri minunate. Dar primarii vor să promoveze direct și să fie de la început în prima ligă, cu orice preț”, spune și Radu Naum.

Ipocrizia primarilor: Sport „de masă” și investiții „pentru binele comunităților

Dacă îi întrebi, primarii din România care direcționează bani publici în sport susțin că de fapt investesc în fotbalul de masă și în modele pe care copiii din comunitate să le poată apoi urma. 

Proiectul de buget pe 2022 al orașului Voluntari a intrat direct la vot în Consiliul Local fără a fi pus în dezbatere publică și a permis detașarea peste noapte a aproape 4 milioane de euro către clubul de fotbal din prima ligă. 

Apoi, primari precum Nicușor Dan vorbesc despre nevoia de eficientizare a cheltuielilor. 

Irina Zamfirescu, activistă pentru drepturile omului și pentru comunitate, propune însă o schimbare de percepție. „Fiind un bun public al Primăriei Capitalei, dincolo de eficiență financiară, m-aș gândi un pic și la eficiență în termeni de sănătate publică. Mi se pare că am am pierdut foarte mult ideea de oraș liniștit la cap, în care spațiul public să fie ocupat de oameni care caută un pic de liniște.”

O posibilă soluție, așa cum o vede activista, ar putea fi mutarea majorității concertelor și evenimentelor zgomotoase la Arena Națională, pentru a elibera orașul și implicit pentru a crește încasările. Mai departe, crede Irina Zamfirescu, este și o chestiune de transparență. 

Cum poți eficientiza ceva dacă nici măcar nu știi până la capăt ce anume încerci să eficientizezi? 

„Noi nu știm încă cum folosește Primăria Capitalei toate tipurile de proprietăți pe care le are în oraș. Nu avem o imagine cu privire la cum sunt închiriate, care sunt eficiența și profiturile. Nu cred că există nici capacitate administrativă la momentul ăsta. Dincolo de voință politică, ai nevoie de oameni capabili să gândească, să transparentizeze.” 

Ok, avem un discurs public orientat spre viață sănătoasă, dar când te apuci să faci un pic de jogging în orașul București de fapt constați că medicul te sfătuiește să nu alergi, din cauza poluării. Trebuie să gândim în termeni de profit, de acord. Dar trebuie să ne gândim cumva și în termeni de profit de capital uman.”

Însă nici în cazul Arenei Naționale și nici în ceea ce privește finanțarea clubului CSM București nu au existat consultări publice adevărate, sesizează Irina Zamfirescu, care spune că „decizia a fost mereu luată de primar și apoi doar comunicată ulterior.

Victimă colaterală au fost, în context, programele sociale. Și, pe undeva, lipsa de curaj și de asumare i-ar face pe primari să conserve sistemul moștenit, în loc să-l schimbe. 

Când ai nevoie să faci economii, primul loc spre care te uiți, istoric vorbind, sunt cheltuielile sociale. Avem deja un climat și un discurs public și politic de incriminare a sărăciei și e foarte simplu să justifici de ce tai din zona de social. Pentru că ai deja această narațiune construită în spațiul public.

Ca să explici de ce tai bani de la clubul sportiv al Primăriei trebuie să construiești argumentația de la zero, ceea ce ar necesita deja un pic de muncă. Însă în primul rând cred că e vorba de curaj și asumare a unui gest care s-ar putea să nu fie popular, în primă fază.”

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...