Președintele Colegiului Psihologilor cere declanșarea unor verificări interne după dezvăluirile PressOne privind conflictul de interese al cuplului Sava-Pătruț

Luiza Popovici

Reporter

Președintele Colegiului Psihologilor din România, Edmond Cracsner, a publicat joi un comunicat în care recunoaște existența unor „aparențe serioase și obiective de conflict de interese" în cazul unui cuplu din conducerea instituției - Florin Alin Sava și Laura Pătruț - și solicită declanșarea unor verificări interne. Comunicatul vine la scurt timp după ce PressOne a publicat două anchete succesive care i-au vizat pe cei doi, și după ce, inițial, Cracsner respinsese acuzațiile când i-a fost solicitat un punct de vedere. 

Ce confirmă comunicatul

Președintele Colegiului Psihologilor, Edmond Cracsner, admite într-un comunicat că Florin Alin Sava și Laura Pătruț, care formează un cuplu și dețin funcții în conducerea instituției, se află în conflict de interese. Sava comercializează teste psihologice prin firma Psiho Proiect SRL, în care este asociat și administrator, în timp ce Pătruț, partenera sa de viață, validează din funcția de președintă a Comisiei muncii dosarele psihologilor pentru accesul în profesie - dosare în care tipul testelor utilizate reprezintă un criteriu de evaluare.

„Această suprapunere între interesul privat, autoritatea profesională și decizia instituțională generează, în opinia mea, o situație de conflict de interese sau, cel puțin, o aparență serioasă și obiectivă de conflict de interese. Într-o profesie reglementată, aparența rezonabilă de conflict este suficientă pentru a impune analiză, clarificare și verificare instituțională", scrie Cracsner în comunicatul preluat inclusiv pe pagina de Facebook a Colegiului Psihologilor din România.

Acesta mai susține că membrii din conducerea Colegiului nu ar trebui să participe la evaluarea sau influențarea unor decizii care pot avea impact asupra unor produse, servicii ori persoane cu care au legături directe, având „obligația de a declara situația și de a se abține”.

Poziția publică exprimată în document este în contradicție cu declarațiile anterioare făcute de Laura Pătruț, care afirmase pentru PressOne că nu are obligația de a se recuza în dosare în care psihologii cumpără testele ei și ale partenerului ei, Sava.

„Nu este cazul să mă recuz pentru că nu am niciun venit din aceste instrumente, niciun interes patrimonial”, a susținut Pătruț. 

Președintele Colegiului Psihologilor mai afirmă că „orice dosar în care pot apărea instrumente psihologice față de care un membru al forurilor de conducere are un interes direct sau indirect trebuie analizat fără participarea acelei persoane”. 

Edmond Cracsner extinde explicit definiția conflictului de interese dincolo de câștigul financiar direct, potrivit normelor, din care atât Sava, cât și Pătruț au beneficii nepatrimoniale. 

„Conflictul de interese nu presupune doar existența unui câștig financiar direct, imediat și dovedit contabil. El poate exista și atunci când un interes personal, patrimonial sau nepatrimonial, este de natură să influențeze sau să pară că influențează exercitarea obiectivă a atribuțiilor. Nu discutăm doar despre bani, ci și despre prestigiu, poziție profesională, avantaj competitiv, validare instituțională și influență în aria profesională", mai arată Cracsner în comunicat. 

Anterior, într-un dialog cu reportera PressOne, Cracsner respinsese la rândul său acuzațiile conflictului de interese și declarase că: „Până acum, discuții au fost (despre posibilitatea existenței unui conflict de interese - n.r.), dar niciodată nu s-au finalizat sau niciodată nu s-a ajuns la concluzia că este posibil să existe un conflict de interese. Pe de o parte, pe de altă parte, nicio Comisie, inclusiv Comisia de muncă, inclusiv Comisia de deontologie nu s-au sesizat, mai ales că acest aspect al conflictului de interese și al incompatibilităților ar trebui constatat (de Comisii - n.r.) în situația și în condițiile în care, într-adevăr, o persoană ocupă o funcție de conducere în forul respectiv”.

Un cuplu din conducerea Colegiului Psihologilor, în conflict de interese: câștigă milioane din teste obligatorii pentru accesul în profesie

Un cuplu din conducerea Colegiului Psihologilor din România (COPSI) - Florin Alin Sava și Laura Pătruț - a obținut, în ultimii ani, un profit de milioane de lei din vânzarea bateriilor de teste psihologice obligatorii pentru accesul în profesie sau avansarea în treaptă. 

O membră din conducerea Colegiului Psihologilor a ajuns în funcție pe baza unor informații false din CV

Laura Pătruț, președinta Comisiei muncii și membră în Comitetul Director al Colegiului Psihologilor din România, a ajuns în pozițiile de conducere fără să îndeplinească condițiile minime de vechime și pregătire profesională cerute de regulamentul instituției, arată documente oficiale din dosarul profesional intrate în posesia PressOne. 

Potrivit surselor PressOne, schimbarea de poziție a lui Cracsner vine în contextul în care declarația inițială a acestuia ar fi blocat posibilitatea ca Comisia de deontologie, din care face parte și Florin Alin Sava, să se sesizeze și să înceapă o cercetare disciplinară. 

Clarificări privind pregătirea profesională a lui Pătruț

Președintele Colegiului Psihologilor din România a mai arătat, în același comunicat public, că „orice neclaritate privind parcursul profesional, condițiile de eligibilitate sau informațiile depuse în CV-uri ori dosare profesionale trebuie lămurită instituțional, nu îngropată administrativ”.

Această afirmație are legătură cu dezvăluirea PressOne despre actuala președintă a Comisiei muncii a Colegiului Psihologilor, Laura Pătruț, și membră în Comitetul Director, căreia îi lipsesc peste trei ani de pregătire profesională de la atestarea de psiholog autonom, prima treaptă prin care putea practica pe cont propriu, obținută în 2006. Concret, a obținut treptele de psiholog specialist și principal, în mai multe specializări mai repede decât prevede legea: sub cinci ani fiecare. 

De asemenea, Edmond Cracsner a solicitat explicit și verificări referitoare la condițiile de pregătire profesională la nivelul tuturor funcțiilor de conducere din Colegiul Psihologilor, dacă există suspiciuni. „Verificarea tuturor împrejurărilor legate de eligibilitatea pentru funcții de conducere, acolo unde există sesizări sau indicii documentate", mai precizează Cracsner

O plângere privind parcursul profesional al lui Pătruț, depusă la Colegiu la începutul anului 2025, se află încă în lucru, la Comisia de deontologie, din care face parte partenerul de viață al acesteia, Florin Alin Sava. Cracsner avertizează că „nu va accepta ca invocarea procedurii să devină un paravan pentru pasivitate.”

Comunicatul integral al Președintelui Colegiului Psihologilor 

Președintele Colegiului, Edmond Cracsner, a publicat comunicatul în nume propriu, pe pagina sa personală de Facebook, joi seară. Textul integral poate fi citit mai jos.

„Comunicat al Președintelui Colegiului Psihologilor din România

În legătură cu informațiile apărute în spațiul public privind situația domnului Florin Alin Sava și a doamnei Laura Cristina Pătruț, membri ai unor foruri de conducere ale Colegiului Psihologilor din România, consider necesară o clarificare publică, în numele transparenței instituționale și al responsabilității față de profesia de psiholog.

Pentru început, trebuie făcută o distincție esențială: faptul că, până la un anumit moment, nu a existat o hotărâre formală definitivă de constatare a unui conflict de interese nu echivalează cu inexistența unei situații de conflict de interese. O instituție serioasă nu se ascunde în spatele tăcerii procedurale atunci când încrederea publică este pusă la încercare. Procedura stabilește etapele, modalitățile de soluționare și consecințele juridice. Realitatea instituțională ne obligă însă să analizăm imediat faptele, riscurile și aparențele rezonabile de afectare a imparțialității.

Din perspectiva normelor privind integritatea, respectiv incompatibilitățile și conflictul de interese aplicabile membrilor forurilor de conducere ale Colegiului, conflictul de interese nu presupune doar existența unui câștig financiar direct, imediat și dovedit contabil. El poate exista și atunci când un interes personal, patrimonial sau nepatrimonial, este de natură să influențeze sau să pară că influențează exercitarea obiectivă a atribuțiilor. Cu alte cuvinte, nu discutăm doar despre bani, ci și despre prestigiu, poziție profesională, avantaj competitiv, validare instituțională și influență în aria profesională.

În această cheie, cred că trebuie analizată relația dintre domnul Florin Alin Sava, doamna Laura Cristina Pătruț și Colegiul Psihologilor din România.

Pe de o parte, domnul Florin Alin Sava, membru al Comisiei de deontologie și disciplină, este implicat în activitatea unei societăți comerciale care pune pe piață instrumente psihologice utilizate de psihologi în exercitarea profesiei. Pe de altă parte, doamna Laura Cristina Pătruț ocupă o poziție instituțională, președinte al Comisiei de psihologia muncii, transporturilor și serviciilor.  În această comisie se analizează dosare de acces în profesie și de avansare profesională, dar și dosare privind înregistrarea formelor de exercitare a profesiei, dosare în care dotarea metodologică, respectiv teste și chestionare utilizate în activitatea profesională de către psihologii candidați, poate avea relevanță. În același timp, între cei doi există o relație personală și profesională, iar în cazul unor instrumente există și o legătură de autor sau de coautor.

Această suprapunere între interesul privat, autoritatea profesională și decizia instituțională generează, în opinia mea, o situație de conflict de interese sau, cel puțin, o aparență serioasă și obiectivă de conflict de interese. Iar într-o profesie reglementată, aparența rezonabilă de conflict este suficientă pentru a impune analiză, clarificare și verificare instituțională.

Colegiul Psihologilor din România nu poate fi, simultan, autoritate de reglementare, spațiu de validare profesională și mecanism indirect de consolidare a unor interese comerciale private. Colegiul nu aparține niciunui grup, niciunei firme, niciunei rețele de influență și niciunei persoane aflate temporar într-o funcție. Colegiul aparține profesiei și trebuie să servească interesul public, calitatea actului psihologic și demnitatea psihologilor.

Prin urmare, poziția mea este următoarea:

- orice membru al forurilor de conducere care participă la evaluarea, validarea, avizarea sau influențarea unor decizii profesionale în care pot fi implicate produse, servicii, teste, firme, parteneri, coautori sau persoane apropiate are obligația de a declara situația și de a se abține;

-  orice dosar în care pot apărea instrumente psihologice față de care un membru al forurilor de conducere are un interes direct sau indirect trebuie analizat fără participarea acelei persoane;

-  orice relație între o funcție de conducere în Colegiu și un beneficiu comercial derivat din aria reglementată de Colegiu trebuie verificată cu maximă rigoare;

-  orice neclaritate privind parcursul profesional, condițiile de eligibilitate sau informațiile depuse în CV-uri ori dosare profesionale trebuie lămurită instituțional, nu îngropată administrativ.

În același timp, Colegiul are obligația să respecte dreptul la apărare, prezumția de bună-credință și procedurile legale. Nu voi substitui prin declarații publice activitatea forurilor competente, dar nici nu voi accepta ca invocarea procedurii să devină un paravan pentru pasivitate.

De aceea, solicit declanșarea sau, după caz, accelerarea verificărilor interne privind posibila existență a conflictului de interese, verificarea declarațiilor de interese, a situațiilor de abținere.” sau neabținere de la vot, a dosarelor în care au fost analizate instrumente psihologice asociate persoanelor vizate, precum și verificarea tuturor împrejurărilor legate de eligibilitatea pentru funcții de conducere, acolo unde există sesizări sau indicii documentate.

Colegiul Psihologilor din România trebuie să transmită un semnal simplu: nu există autoritate profesională fără integritate. Nu există reglementare credibilă dacă cei care reglementează pot beneficia, direct sau indirect, de pe urma deciziilor pe care le influențează. Și nu există încredere publică acolo unde suspiciunea este tratată cu ironie, amânare sau tăcere. Nu este vorba despre o dispută personală. Nu este vorba despre o campanie împotriva cuiva. Este vorba despre sănătatea morală a unei instituții care trebuie să fie mai puternică decât orice persoană din interiorul ei.

Colegiul are datoria să se curețe prin reguli, transparență și asumare. Iar acolo unde există conflict de interese, acesta trebuie identificat, verificat și sancționat. Profesia de psiholog nu poate cere încredere societății dacă nu își face ordine în propria casă.

Regret orice derapaj care apare în profesia noastră și, în același timp, afirm că trebuie manifestă toleranță zero față de orice comportamente sau practici nelegale, imorale sau abuzive.”