28/06/2017
Ministrul Justiției a condus dezbaterea pe tema introducerii unui prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Fotografii: Lucian Muntean

Pragul pentru abuzul în serviciu: ori deloc, ori "rezonabil"

Introducerea unui prag pentru infracțiunea de abuz în serviciu, așa cum a decis Curtea Constituțională (CCR), ar trebui să fie evitată sau pragul ar trebui să aibă o valoare „rezonabilă”. Aceasta este concluzia dezbaterii organizate miercuri, 28 iunie, la Ministerul Justiției, la care au participat ministrul Tudorel Toader și reprezentanți ai societății civile.

În trei ore de discuții, unii participanți au consimțit introducerea unui prag, dar în acord cu „realitățile României”. Alții au criticat deschis Curtea Constituțională pentru că și-ar fi depășit atribuțiile prin pronunțarea unei astfel de decizii.

Niciuna dintre cele aproape 30 de persoane care au luat cuvântul nu și-a declarat susținerea față de pragul vehiculat în Parlament, de 100.000 de lei sau de 200.000 de lei.

Spre deosebire de dezbaterea pentru modificarea Codurilor Penale organizată în aprilie de fostul ministru Florin Iordache, la cea de miercuri au lipsit persoane venite să-și susțină propria cauză, precum Gigi Becali, Mihai Costea sau Florentin Scalețchi.

Ministrul Florin Iordache a fost criticat atunci pentru faptul că nu a răspuns la nici o întrebare.

Deși mult mai cordial, nici Tudorel Toader (foto) nu și-a exprimat vreun punct de vedere cu privire la subiectul în discuție, cu excepția faptului că decizia Curții Constituționale trebuie aplicată.

În rest, actualul ministru al Justiției s-a limitat la o serie de comentarii juridice și a precizat în mai multe rânduri că va prezenta un punct de vedere abia după dezbaterile din 3 iulie, la care sunt invitaţi specialişti din lumea justiţiei.

„Nu credem că este nevoie de prag”

Pe lângă criticile aduse deciziei luate de Curtea Constituțională, mai mulţi reprezentanți ai societății civile au propus soluţii pentru evitarea introducerii pragului valoric pentru abuzul în serviciu.

Codru Vrabie (foto), reprezentant al asociației Funky Citizens, propune redefinirea în Parlament a infracțiunii de abuz în serviciu, astfel încât să devină infracțiune de pericol și „să eliminăm din dezbaterea publică toată această nebunie despre prag”.

„Nu credem că este nevoie de prag. Aici voi explica felul în care vedem noi, constructiv, soluționarea acestei probleme. Vă sugerăm să modificaţi infracţiunea de abuz în serviciu, în sensul de a nu mai fi o infracţiune de rezultat, ci una de pericol.

Pragul este legat de existenţa rezultatului. În acest fel nu vom mai fi obligaţi să impunem prag.”

Codru Vrabie propune astfel ca din articolul de lege referitor la abuzul în serviciu să fie eliminat textul de la „și prin acesta cauzează un prejudiciu sau o vătămare” până la „se pedepsește”.

„Astfel, infracțiunea va deveni una de pericol, rămâne coerentă cu toate celelalte infracțiuni din Codul Penal și din legile speciale care fac referire la articolul 297, rămâne coerentă cu obligațiile pe care statul român și le-a asumat prin Convenția ONU împotriva corupției și nu ajunge să devină o lege penală mai favorabilă, nu ajunge să retroactiveze, nu poate să devină motiv pentru revizuirea unor sentințe deja pronunțate.”

Ministrul Tudorel Toader i-a replicat că, „dacă tai de unde spuneți dumneavoastră, infracțiunea rămâne fără urmare imediată și dacă rămâne fără urmare imediată, rămânem fără un element constitutiv, ceea ce înseamnă că rămâne o faptă, nu o infracțiune”.

„Susțin introducerea unui prag rezonabil”

Maria Nicoleta Andreescu (foto), președinta APADOR-CH, s-a poziționat pentru introducerea unui prag rezonabil.

„Din punctul de vedere al APADOR-CH, modul cum este formulat acum abuzul în serviciu este foarte lipsit de predictibilitate.

În primul rând, datorită faptului că soluția de clasare pe care o poate da un procuror este subiectivă. Ca urmare, afirm că susțin introducerea unui prag rezonabil, prag care trebuie stabilit nu de APADOR-CH, ci de cine poate face o estimare a gravității unei pagube.”

Maria Nicoleta Andreescu a oferit ca exemplu obligațiile pe care le are un șofer profesionist. Deși trebuie să asigure tehnic mașina pentru siguranța pasagerilor, există o diferență între a pleca la drum cu farul ciobit și a pleca fără frâne.

În privința cazurilor care nu ating pragul de prejudiciu, reprezentanta APADOR-CH recomandă, după recuperarea prejudiciului, o amendă contravențională, în cuantum cel puțin egal cu prejudiciul cauzat.

Cezara Grama, reprezentanta Expert Forum, a salutat punctul de vedere al APADOR-CH, completând cu ideea că pragul ar trebui să fie unul minim:

„Noi considerăm că trebuie să fie un prag jos, raportat la realitățile României. Punctul nostru de plecare ar fi venitul mediu din România: tot ceea ce depășește 3.000 și ceva de lei deja nu mai este o scăpare”.

„CCR însăși face un abuz în serviciu pe această temă”

Beatrice Dinu (foto), care s-a recomandat „cetățean și protestatar de mai bine de șase luni”, a propus organizarea unui referendum în care cetățenii să răspundă dacă au nevoie de Curtea Constituțională, în contextul în care instituția însăși ar fi comis un abuz în serviciu prin decizia instituirii unui prag.

„Societatea civilă și-a manifestat destul de fățiș părerea despre această temă: abuz în serviciu.

Mi se pare cel puțin ciudat că azi vorbim de abuz în serviciu pus pe tapet de CCR, care ea însăși face un abuz în serviciu pe această temă.

CCR nu este totuși Dumnezeu pe pământ. Uitați-vă câte controverse naște acest subiect, nu cred că discuția va conduce către un rezultat care să mulțumească măcar o parte.

Ce mi-ar fi plăcut foarte tare, având în vedere masele de oameni care au ieșit în stradă pe acest subiect, să se organizeze o consultare publică înainte să vină CCR și să decidă că trebuie un prag. După ce CCR a statuat acest lucru, este deja tardiv. După cum ați arătat și dumneavoastră, CCR e stat în stat, e sfânt, ce spune CCR e literă de lege.”

George Epurescu (foto), reprezentant al asociației România Fără Ei, a subliniat că discuția despre stabilirea pragului valoric trebuie pusă în context legislativ, astfel încât cei care se pronunță să se afle în cunoștință de cauză asupra efectelor.

„Aș veni cu o întrebare care mi-a fost adresată chiar aseară în piață. Acest prag nu este clar opiniei publice: se referă la dezincriminare totală sau la trecerea la contravenție?

Dacă un abuz în serviciu este dezincriminat total, vom merge către neglijența în serviciu?”

De asemenea, George Epurescu a criticat decizia CCR, despre care consideră că și-a depășit atribuțiile.

„Societatea nu este atât de nepricepută și se vede că în activitatea CCR există un șir de întâmplări, de decizii.

Ce a făcut CCR în acest moment blochează orice control de constituționalitate. Dacă legea trece cu un prag de 200.000 de lei, nu mai există o posibilitate de a cere CCR să se exprime cu privire la acest prag, deoarece s-a pronunțat deja pe această speță. Deci CCR nu se poate amesteca în activitatea legiuitorului”, a spus George Epurescu.

Decizie controversată

Într-o decizie publicată la începutul lunii iunie, Curtea Constituţională a obligat Parlamentul să impună un prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu.

Judecătorii au susţinut că nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite. Atingerea trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală.

Excepţia în acest caz fusese ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, judecată pentru abuz în serviciu. Și Liviu Dragnea este inculpat în acel dosar, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Procurorii DNA au stabilit un prejudiciu de 100.000 de lei.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...