Fotografiile din articol: Lucian Muntean

Portret al românului tipic în 2021

Când discuția la bere sau cafea devine mai serioasă și lumea începe să filosofeze despre românul tipic, să știi că există date oficiale care îți permit să știi cum este persoana medie din țara noastră. Ele vor fi aduse la zi de recensământul ce trebuie să aibă loc în acest an, dar chiar și așa Institutul Național de Statistică încearcă să țină pasul an de an cu ce se întâmplă.

În continuare voi scrie doar despre majorități clare și despre medii. Dacă, de exemplu, trei sferturi din cetățeni ar fi dreptaci, aș spune că românul mediu este dreptaci. Multe afirmații ar fi fost adevărate pentru 40%, 45% sau 49% din români. Am fost nevoit să le exclud.

Datele fundamentale

Românul mediu e o femeie. 51,1% din cetățenii țării sunt femei. Bărbați sunt aproape 49%. De aceea în continuare voi vorbi despre „românca medie”, pentru a sublinia acest lucru, uitat cam pe nedrept ori pur și simplu neștiut.

Ea are 42 de ani. (Jumătate din populație are sub această vârstă și jumătate peste). Are studii medii – dar nu superioare – și este căsătorită.

Românul mediu este o româncă

În aceeași gospodărie cu ea se mai află o persoană de cel puțin 50 de ani (soțul sau poate un părinte) și, cu o probabilitate de 67%, o persoană cu vârsta sub 24 de ani (copilul ei).

Ce se află în casa româncei medii

Găsim cel puțin un televizor, fiind chiar o probabilitate de 72% să se afle două. De asemenea cu probabilități de peste 70% sunt toate obiectele definitorii pentru progresul tehnologic al ultimului secol: frigider, aragaz (99% din gospodării au unul!), mașină de spălat și aspirator.

Românca medie nu are mașină. 57,6% din gospodăriile din România nu dețin un automobil. În alte cuvinte, românca obișnuită e pieton, iar când dorește să se deplaseze în altă localitate apelează la CFR și, din ce în ce mai des, la curse private de transport rutier intern.

Românul mediu merge pe jos

Ea are acces la Internet precum și cont de Facebook, iar modul său de a folosi aceste facilități este interesant. Avem deocamdată doar datele pre-pandemie, conform cărora existau două tipuri de produse ce erau achiziționate online de majoritatea românilor: îmbrăcăminte și încălțăminte. Orice alt tip de cumpărătură online, de la filme și muzică la bilete de călătorie sau pentru concerte, atrăgea doar grupuri mici.

Unde e românca medie?

Ea locuiește la oraș. (Mai puțin de jumătate din cetățeni, adică 43%, domiciliază în rural). Dar oare este adevărată această ultimă valoare statistică? Până la urmă milioane de români, aflați oficial în mediul urban, sunt în realitate la muncă în străinătate. La fel de adevărat este însă că sute de mii de locuitori din mediul rural se află de fapt în suburbii ale metropolelor, trăind și muncind în mediul urban.

OK, românca medie locuiește la oraș, dar în ce fel de oraș? În primele cinci localități ale țării (București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța) se află în mod oficial 3,5 milioane de oameni. Tot oficial 8,9 milioane locuiesc în alte orașe.

Orașele medii dau tonul în statistici

În realitate raportul e ceva mai apropiat – mulți oameni locuiesc în orașe mari dar neoficial, iar din orașele medii sau mici s-a migrat foarte mult, numărul locuitorilor acestora scăzând – dar chiar și așa există o probabilitate considerabilă să găsești românca obișnuită într-un oraș care nu se află în enumerarea de la începutul acestui paragraf. Mai degrabă gândește-te la un municipiu reședință de județ sau oraș de dimensiuni medii-mici.

Mai sus scriam că ea locuiește împreună cu soțul și cu un copil. Însă, conform statisticilor oficiale, ea are de fapt doi copii. Unde este al doilea copil? În străinătate sau într-un mare oraș al României, unde muncește sau învață.

Cum stă românca medie cu banii

Venitul mediu lunar e 4997 lei cash. Cheltuielile: 4627. În medie se economisesc 370 de lei. Toate aceste valori au de-a face cu gospodăria întreagă, deci vorbim despre veniturile româncei medii + soț + copil (dacă muncește) + bani trimiși de copilul plecat în străinătate. Veniturile gospodăriei tale cât sunt, prin comparație? Economisești mai mult de 370 de lei pe lună? Mai puțin?

Tot mai mulți români își permit o masă în oraș, dar în medie, o gospodărie trăiește din 5000 de lei.

Dacă trăiești într-un oraș mare și citind aceste lucruri ți se pare greu de crezut că trei oameni (ea, soțul și copilul rămas acasă) pot trăi din cinci mii de lei și chiar să pună câteva sute de lei deoparte, nu uita că:

  • Încă există o diferență semnificativă a prețurilor între diferite tipuri de localități, deși ea este în atenuare.
  • Din diferite motive unele venituri cash nu sunt declarate. Poate că cel mai tânăr membru al familiei muncește la negru sau la gri. Unii uită să declare banii primiți din partea rudei plecate în străinătate. În unele zone veniturile fluctuează în funcție de sezon, gospodăria putând găzdui turiști.
  • Cei cinci de mii de lei sunt doar veniturile sub formă de bani, dar există și alte tipuri de resurse. În orașele medii sau mici a avea în curte găini, pomi fructiferi etc. nu e nici pe departe anormal.

Religie și știință sau religie vs. știință

În planul valorilor românca medie e o persoană conservatoare dar, după cum vei vedea, cu o tendință semnificativă spre moderație în anumite privințe. Există de asemenea o graniță oscilantă sau complicată între ce gândește românca medie și ce face.

Să pornim de la elementele clare. Ea crede că există Dumnezeu și că acesta este blând, iertându-i păcatele comise deja. Crede în învierea lui Isus, viață după moarte și în existența diavolului; nu crede în horoscop și în predicții astrologice. Este de acord cu studierea religiei în școli și se opune ideii de a elimina icoanele din școli.

Se opune legalizării căsătoriilor între persoane de același sex dar nu a venit la referendumul Coaliției pentru Familie din 2018; a contribuit în ultimii cinci ani cu bani la construirea unei biserici sau mânăstiri și are încredere mare sau foarte mare în preoții din parohia căreia îi aparține dar merge la biserică cel mult o dată pe an. De altfel conștientizează că au fost perioade în trecut când a fost mai des la biserică decât în prezent.

Credința contează încă foarte mult pentru românul mediu

Cum își auto-evaluează credința? Cu prudență. Se consideră credincioasă dar nu știe dacă sufletul său va ajunge în rai sau în iad. De asemenea, acceptă că este probabil ca alte credințe, religii sau denominațiuni să fie într-un fel sau altul superioare celei proprii. Nu vorbim, deci, despre o persoană trufașă sau militantă.

Care e scopul religiei? Românca medie evită opțiunea de răspuns mai lugubră („să înțelegi ce va urma după moarte”) și alege ruta mai orientată spre realitatea concretă: „să înțelegi mai bine această viață”.

Această combinație de moderație și pragmatism este mai evidentă atunci când încercăm să înțelegem cum vede românca medie relația dintre știință și religie. Nu le vede ca avându-se în conflict. Nu consideră că vreuna dintre ele este inerent superioară. Ci consideră că este vorba de două moduri diferite de cunoaștere ale lumii.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

De exemplu, pentru românca obișnuită, „știința ne face viața mai ușoară” și „evoluțiile tehnologice vor asigura un trai mai bun generațiilor viitoare”. Pentru ambele afirmații, pe o scală de la 1 la 10, românca medie are un nivel de acord de 9,5, adică imens.

Societatea și alte frici

Din perspectiva cetățeanului mediu al României circumspecția e necesară atunci când întâlnești oameni noi sau străini. Doar familia și cei deja cunoscuți, sau validați, sunt exceptați de la regulă. Cu toate acestea, acest ideal locuitor mediu al țării noastre locuiește într-un cartier în care se simte în siguranță și în care (conform spuselor sale) infracțiunile de orice fel au loc rar.

Românii nu se tem că vor rămâne fără loc de muncă

Viața socială este relativ searbădă. Românca medie nu e membră a vreunui grup sau asociație. Afirmă sau recunoaște că n-ar întreprinde niciodată activități civice precum să semneze o petiție, să se alăture unei greve neoficiale, să participe la un protest stradal sau la un boicot.

Subiectele de îngrijorare sunt abstracte și îndepărtate. Românca medie se teme de terorism și război. Dar nu e îngrijorată de perspectiva de a-și pierde locul de muncă. Nu se teme că, dacă l-ar pierde, ar avea probleme în a găsi altul. Nu are temeri nici vizavi de asigurarea unei educații bune pentru copii.

„Ce vreau de la România?”

Îmbunătățirea situației economice ar trebui să fie principalul obiectiv, spune românca medie. Mărirea forței militare, creșterea democrației sau înfrumusețarea orașelor și a naturii sunt priorități secundare.

Sărăcia lucie încă afectează o bună parte din populație, dar dorința de mai bine se simte și la românii cu venituri medii. Foto: Semida Pop

În planul dezbaterii etatism vs. libertate individuală, românca medie este… moderată, încercând să găsească o poziție de mijloc, aceeași poziționare existând vizavi de dezbaterea protejarea mediului vs. creșterea economică. Excepția o reprezintă atitudinea vizavi de competiție, văzută drept benefică și nu provocatoare de probleme.

O atitudine la fel de hotărâtă se întâlnește în cazul răspunsului la întrebarea: ce aduce mai mult succes în viață, munca sau norocul? Răspunsul hotărât al româncei medii – adică cvasi-unanim la nivel de țară – este „munca”.

„Ce vreau de la familia mea?”

Românca medie nu ar avea niciun fel de probleme dacă ginerele/nora ar proveni dintr-o familie săracă, dacă ar avea copii dintr-o relație anterioară sau dacă n-ar putea face copii. Acest ultim aspect este interesant: ea consideră fericirea copilului său (fericire pe care ar dobândi-o prin căsătorie) semnificativ mai importantă continuării familiei în sens biologic.

O atitudine protectivă față de copii și familie

S-ar opune însă căsătoriei copilului său cu o persoană cu antecedente penale. Deși au existat în trecutul recent câteva cazuri de susținere din partea comunității locale pentru suspecți de viol – cazuri mediatizate intens – românca medie consideră că violul nu poate fi justificat indiferent de situație.

Politică și pandemie

Are puțină încredere sau deloc în liderii politici. Nu are încredere în parlament sau guvern. (Și nu e vorba de actualul parlament sau de actualul guvern, ci de toate). Nu este interesată de politică, sau cel puțin așa afirmă. Nu vine practic niciodată să voteze la locale sau parlamentare…

… cu toate acestea, dacă o întrebi acum, are opțiune de vot la parlamentare, deci este familiară cu scena partidelor. De asemenea, dacă analizezi cu atenție cifrele Autorității Electorale Permanente, îți dai seama că a venit întotdeauna la vot în ambele tururi ale alegerilor prezidențiale.

Nu este de acord cu afirmația că bărbații ar fi prin definiție lideri politici mai buni. Aici însă intrăm într-un subiect mai vast: românca medie nu e de acord nici cu fraza „e mai important pentru un băiat să meargă la facultate decât este pentru o fată”.

Doar o mică parte dintre români se implică în politică sau manifestații, cu efecte directe asupra calității democrației

Simpatia față de culte despre care am scris mult mai sus are limite. Iar una din limite este suprapunerea spațiului religios cu cel politic. Adică românca medie consideră că un sistem politic în care să nu existe partide și parlament – ci doar voința cultelor religioase – ar fi o idee proastă.

Ea are aceeași atitudine critică față de un regim militar. Dar e favorabilă democrației actuale, unui sistem dominat de experți sau – ceea ce e dezolant – unui regim de mână forte, în care partidele și parlamentul să aibă un rol nesemnificativ.

Nu este vaccinată împotriva COVID-19. Evaluează destul de pozitiv propria sa capacitate de a jongla cu realitățile pandemiei: consideră că de când aceasta a început, relațiile sale cu familia s-au îmbunătățit. De asemenea, afirmă că de-a lungul pandemiei nu s-a îngrășat, nu a consumat mai mult alcool sau mai multe medicamente decât în mod normal și nu a stat pe Internet mai mult.

Veniturile sale nu au scăzut în timpul pandemiei. Aproape toate aceste afirmații au de-a face cu percepții subiective: mai degrabă decât raportări precise cu privire la realitate ele arată că românca medie consideră că s-a descurcat adecvat, fără traume majore, în ultimul an.

Mici absurdități

Cărăm cu toții paradoxuri. Avem în jurul nostru oameni care merg la sală dar care sunt fumători pasionați. Vecinul e restant la întreținere dar și-a luat televizor nou, cu diagonală imensă. Românca medie are și ea ciudățenii, nepotriviri, contradicții.

Nu are încredere în presa de orice tip – dar principala sa surse de informare este televizorul.

Consideră libertatea mai importantă decât egalitatea, iar securitatea mai importantă decât libertatea. De altfel, are încredere în poliție și armată. Și în același timp nuanțează, adică se opune ideii ca autoritățile să monitorizeze comunicarea pe Internet a populației României sau să supravegheze video spațiile publice.

Informarea din mediile online e încă pe loc secund față de televizor

O altă graniță a religiozității ei are de-a face cu relațiile erotice heterosexuale. În legătură cu acest subiect opiniile ei nu urmează linia dictată de culte. Astfel, ea consideră că, în funcție de circumstanțe, sunt acceptabile sexul în afara căsătoriei și divorțul. Ea deține aceeași perspectivă vizavi de avort.

În același timp, nu consideră acceptabile în niciun set de circumstanțe violența directă sau indirectă (pedeapsa cu moartea, lovirea copiilor de către părinți, eutanasia, sinuciderea), asalturile asupra proprietății private sau publice (corupția, furtul, a nu-ți plăti impozitele) precum și homosexualitatea.

(Semi)concluzii

  • Dacă trăiești într-un oraș mare, nu prea ai cum să simți ce se întâmplă în „România profundă”, ci trăiești într-o versiune rarefiată, educată și bogată. Nici salariul respectabil al vecinului și nici neobrăzarea colegilor de trafic nu sunt reprezentative pentru această țară. (Reamintesc că românca sau românul mediu nu are carnet de conducere, ba chiar nimeni din familia sa apropiată nu are carnet). Norocoși sunt cei care provin din orașe mici și le vizitează frecvent, ei au degetul pe puls într-o măsură mai mare.
  • Mă întreb, și te provoc și pe tine să te întrebi, cât de multe din atributele psihologice ale „românului mediu” sunt selectate pornind de la premisa că ar fi vorba de un bărbat. Intuiesc că șmecheria, agresivitatea, reflexul spre o răzvrătire constantă sau alte elemente dispar atunci când îți dai seama că e vorba de o femeie.
  • Datorită distribuirii cvasi-egale a populației între cele trei mari regiuni istorice, aș evita să spun că arhetipurile cu privire la o regiune istorică sunt aplicabile la întreaga țară. Românca medie nu e nici moldoveană, nici ardeleană și nici o rezidentă a Munteniei, ci de toate.
  • România profundă unde trăiește românul (adică românca) tipic(ă) nu este mediul rural! Cred că e foarte ușor să credem că România e compusă din câteva metereze de sticlă, pline cu IT-iști, și din comune sărăcăcioase. În realitate orașele mici sau mijlocii sunt extrem de relevante pentru a înțelege cum stau, în medie, lucrurile.
  • În dezbaterile publice, cine țipă mai tare nu este neapărat și reprezentativ. Cu foarte puține excepții pe care am încercat să le subliniez, nu există defecte majore, poziționări radicale, pumni în masă și ridicări de voce. Că e vorba despre dragoste, rolul statului în economie sau părerea despre poliție, cetățeanul mediu al României încearcă să fie prudent și „să nu (se) sară calul”. Ar fi frumos să fim și noi prudenți când generalizăm despre ea.

Surse: Tabelele INS 107A, 105A, 108D, BUF103I-ABF, TIC112A.
Sondajul BCS din primăvara acestui an, disponibil pe site-ul BCS
World Values Survey, 2017.


Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...