Planurile lui Trump în Gaza: Epurare etnică pentru dezvoltare imobiliară 

Mihnea Lazăr

Să fac plajă deasupra unei gropi comune: iată un coșmar care ar putea deveni realitate în minunata lume nouă a lui Trump. Președintele SUA a provocat din nou stupoare amestecată cu repulsie, după ce a propus zilele trecute ca americanii „să preia”, pur și simplu, controlul Fâșiei Gaza pentru „a face treabă cu ea”.

Una din „treburile” pe care regimul Trump le are în vedere este strămutarea întregii populații palestiniene din regiune – estimată în prezent la circa 1,5 milioane de persoane. În termenii juridici internaționali, „strămutarea” unei întregi populații se traduce mai simplu: se cheamă „deportare” sau „epurare etnică”.

Trump a mai pomenit despre „curățarea” Fâșiei Gaza la finalul lunii ianuarie, într-o declarație confuză făcută reporterilor americani acreditați la Casa Albă la bordul aeronavei prezidențiale US Air Force One. Trump a adăugat atunci că Gaza arată ca un „sit de demolare” și că acolo trebuie să se facă „curățenie.”

La doar câteva zile distanță, același Trump apare cu o nouă declarație, mult mai șocantă prin faptul că e transmisă fără echivoc în termeni care nu lasă loc niciunei interpretări, făcută chiar la o conferință de presă comună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.

„Dacă este necesar, vom face asta, vom prelua acea bucată de pământ, o vom dezvolta, vom crea mii şi mii de locuri de muncă şi va fi ceva de care întregul Orient Mijlociu poate fi foarte mândru”, a spus Trump care a adăugat că Fâșia Gaza „ar putea deveni Riviera Orientului Mijlociu.” 

foto: Alex Olaru / PressOne

Întrebat despre ce autoritate are SUA pentru a prelua, pur și simplu, acest teritoriu, Trump a evitat un răspuns direct.

 „Văd în asta o oportunitate de proprietate pe termen lung”, a spus Trump.

Cine i-a plantat în cap lui Trump ideea de a amesteca politica internațională cu real-estate-ul american

Voci consultate de CNN au explicat că marile politici de politică externă sunt analizate mai întâi de experți, puse pe hârtie sub forma unor planuri de acțiune și ulterior acestea sunt anunțate prin „vocile” președintelui sau șeful Departamentului de Stat al SUA.

Trump a inversat algoritmul: a anunțat mai întâi cum vede el rezolvarea situației din Gaza, și-a uluit experții din staff-ul tehnic (care habar nu aveau de așa ceva) și i-a pus la muncă să formuleze analize și planuri plecând de la declarațiile rostite de gura prezidențială.

America First și restul lumii. America rămasă fără soft power este o țară învinsă. Și noi alături de ea

Dacă America vrea să învingă în cursa contra Chinei, are nevoie să-și inspire aliații. Deocamdată, reușește doar să-i amenințe, să-i submineze și să-i sperie. Asta nu e calea spre victorie. Este calea spre înfrângere. Una auto-administrată.

„România pe primul loc”: Copycat Burduja. Asemenea lui Trump, și ministrul Energiei critică „politicile de înverzire” care amenință economia. Care este adevărul

Zeci de companii private din domeniul energiei, dar și entități de stat și autorități, au primit o scrisoare din partea ministrului liberal de resort Sebastian Burduja, în care acesta face apel la „patriotism energetic” și apărarea intereselor „legitime” ale României, după model Trump. 

Aparent, Trump a fost încurajat să gândească și să enunțe astfel de idei despre Gaza de către Steve Witkoff, reprezentantul sau pentru Orientul Mijlociu. 

La revenirea sa la Washington după un turneu în regiune, Witkoff i-a descris lui Trump amploarea dezastrului din Gaza, despre care a precizat că este o zonă „nelocuibilă”, cu clădiri prăbușite, fără rețele de apă, electricitate ori gaz. 

Viziunea unei Fâșii Gaza nivelate și complet curățate de palestinieni e însă ceva mai veche și ea a înflorit prima oară în mintea ginerelui lui Trump – Jarde Kushner. Acesta, în calitate de emisar special pentru Orientul Mijlociu în primul mandat al lui Trump, a recunoscut că „proprietatea pe malul apei, în Gaza, ar putea fi foarte valoroasă, dacă oamenii s-ar concentra pe construirea unor mijloace de subzistenţă”.

Același Kushner s-a mai remarcat anul trecut când a descris întregul conflict arabo-israelian drept „o dispută imobiliară”. Ideea de zonă demolată (după campania de bombardamente agresive și non-discriminatorii ale armatei israeliene, în urma căreia peste 47.000 de persoane au murit, conform surselor palestiniene) pare să fi aprins niște beculețe în mintea de rechin imobiliar a lui Donald Trump.

Iar acum intențiile sale se revarsă ca un torent care pare de neoprit.

Trump tratează palestinienii din Gaza ca pe niște chiriași din Manhattan

Cert este că propunerea sa de teraformare a Fâșiei Gaza a stârnit indignare și a fost condamnată de absolut toată comunitatea internațională. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres și chiar un congresmen republican au calificat, fără echivoc, intenția lui Trump drept „curățare etnică”. 

Deportarea sau transferul forțat al unei populații civile reprezintă, din start, o violare flagrantă a legislației internaționale referitoare la drepturile omului.

Când a fost întrebat dacă și-ar menține punctul de vedere referitor la Gaza în cazul în care palestinienii s-ar opune, pur și simplu, unui astfel de plan, Trump a răspun:

În plus, SUA nu pot „prelua” controlul Fâșiei Gaza pur și simplu, în condițiile în care 146 din cele 193 de state ale ONU recunosc Palestina. SUA, în schimb, nu recunoaște statul palestinian.

Dacă înlocuim Gaza cu Ucraina, observăm cât de asemănătoare e retorica lui Trump cu cea a lui Putin.

Trump e liderul unui stat – SUA – care nu recunoaște oficial Palestina. Același Trump „nu exclude” folosirea forței militare pentru a prelua controlul unui astfel de teritoriu (Gaza). O astfel de acțiune l-ar pune pe Trump în aceeași ligă (ca să nu spunem boxă a acuzaților) cu Putin.

De asemenea, experții juriști consultați de New York Times au arătat că – inclusiv în situația în care SUA ar „anexa” Gaza fără să fie trasă la răspundere – „strămutarea” populației palestiniene (pentru a face loc buldozerellor made in USA) este o linie roșie de netrecut. Nu ai cum să justifici așa ceva. 

Trump pare să compare situația „imobiliară” din Gaza cu experiența sa de real-estate acumulată în New York – unde acesta putea să forțeze „strămutarea” unor familii dintr-o zonă rezidențială pentru a o demola și a ridica în loc un zgârie-nori.

Foto: ID 132344517 © Ginettigino | Dreamstime.com

Un asemenea model evident că nu funcționează la scară mare, din cauză că e interzis de Convenția de la Geneva, printre altele. În plus, nu se știe de unde ar putea face Trump rost de bani pentru „relocare” – un proces care ar dura și până la 15 ani.

Posibilul „gambit al Gazei” pe care l-ar încerca Trump

Și nu, palestinienii nu vor dori să plece în veci din Gaza. Din punctul lor de vedere, Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est sunt „țara lor” la care aspiră de când Israelul și-a proclamat independența pe 15 mai 1948 – moment cunoscut în istoria palestiniană drept „Ziua Catastrofei” și soldat cu un exod în masă al acestora.

Iar țări precum Egipt și Iordania, unde se află deja sute de mii de refugiați palestinieni, au respins din start sugestiile lui Trump de a accepta și mai mulți refugiați palestinieni.

Și atunci de ce pare atât de obsedat Trump de ideea de a construi hoteluri și resorturi peste mormintele palestinienilor din Gaza?

Unii experți vorbesc de un „gambit” pe care Trump îl face în toată această încurcătură pe care el o vede doar ca pe o oportunitate de business. Un fel de „gambitul Gazei”. Cu alte cuvinte, liderul SUA „aruncă” pe piață acest subiect, cu scopul de a-și securiza un mega-deal în regiune:

Astfel, Trump ar putea „renunța” la ideile sale despre transformarea Gazei „în schimbul” unor concesii din partea liderilor țărilor arabe în privința planurilor de reconstrucție a Fâșiei sau a „normalizării” relațiilor cu Israelul. Associated Press notează, în acest context, că Trump se va întâlni săptămâna viitoare cu regele Iordaniei Abdullah II.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€