Movilele de la Șona au formă piramidală, ajungând la 20 de metri înălțime. Fotografii: Lucian Muntean

"Piramidele" din centrul României

Alunecarea de teren de la Alunu, județul Vâlcea, pe care am fotografiat-o de curând, mi-a amintit de vechile alunecări de teren de lângă Făgăraș − așa-numitele „piramide” din satul brașovean Șona, care sunt unice în Europa și care ar putea avea statut de monument al naturii.

Vechea localitate săsească Șona, de pe malul drept al Oltului, se află chiar în centrul țării. Numele său provine din nemțescul schönau, care înseamnă „luncă frumoasă”.

În apropierea satului, pe Dealul Șesului, se pot vedea din depărtare forme atipice de relief. Șapte movile de pământ, aliniate pe două șiruri paralele, fac notă discordantă cu linia domoală a versantului.

Unele țuguiate, altele rotunjite, aceste movile de pământ ajung la o înălțime de peste 20 de metri. Acoperite cu iarbă de un verde crud, se conturează spectaculos pe cerul cu nori mari și pufoși (cumulonimbus).

Inevitabil te întrebi: ce-o fi cu aceste forme ciudate? Cum au ajuns acolo? Sunt naturale sau au fost făcute de cineva? Când, oare?

Ce spune legenda

Localnicii din Șona sunt dispuși să te însoțească și să-ți vorbească despre „guruieţi”, cum numesc ei aceste movile. Circulă tot felul de legende. Unii zic că ar fi fost făcute de uriaşi care au trăit cândva pe aceste locuri.

„Cică a fost un uriaş care şi-a curăţat opincile, iar în urma lui au rămas guruieţii ăştia”, povestește Ioan Buzeche.

Alții cred că ar fi vorba de tumuli, morminte antice ridicate în onoarea unor căpetenii îngropate alături de comorile lor. Ipoteza că ar fi vestigii dacice a atras, de asemenea, mulți curioși.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

De-a lungul timpului, o seamă de curioși au trecut pe la Șona, să vadă și, dacă se poate, să cerceteze misterioasele „piramide”. Au fost pe-aici, desigur, și împătimiții căutători de comori, cu detectoare de metale.

N-au găsit nimic. Doar alternanțe de nisipuri, argile și gresii.

Ioan Buzeche, localnic din Șona, arată un fragment de gresie din care este formată „piramida”.
Ioan Buzeche știe că uneori sapă aici căutătorii de comori. Această gaură pare a fi însă doar o vizuină de vulpe.

Ce spune știința

Specialiștii care au cartografiat și au explorat această zonă au răspunsul corect la întrebările populare.

Conf. dr. Liviu Muntean, de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a explicat pentru PressOne:

„Alunecările de teren de la Şona sunt alunecări masive, stabilizate și fragmentate, de tip glimee, cu o vechime de circa 8.000 – 10.000 de ani. Sunt denumite local și movile, copârșaie, gruieți sau guruieți.

Specifice Podișului Târnavelor, Câmpiei Transilvaniei și Podișului Hârtibaciului, unde sunt sute de astfel de formațiuni, apar dispuse izolat sau în câmpuri de alunecare – șiruri, valuri, asocieri de zeci de movile, cu microdepresiuni umede sau uscate între șiruri.

Spre exemplu, la Şaeş, situat la 10 kilometri sud de Sighișoara, vechile alunecări acoperă o suprafață de 1.600 de hectare, iar la Saschiz, mai la est, 800 de hectare.

Aceste formațiuni nu sunt tumuli sau piramide antropice, după cum menționează legendele locale. Alunecările de teren din Transilvania formează peisaje geomorfologice interesante și unice în Europa.

Din păcate, nu sunt suficient de cunoscute publicului, fiind mai degrabă familiare doar specialiștilor în geomorfologie. Ar putea fi declarate monumente ale naturii și să devină atracții în ecoturism, deoarece prezintă un mozaic geografic inedit”.

Galerie foto cu „piramidele” de la Șona:

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...