"Piramidele" din centrul României

Lucian Muntean

Redactor

Alunecarea de teren de la Alunu, județul Vâlcea, pe care am fotografiat-o de curând, mi-a amintit de vechile alunecări de teren de lângă Făgăraș − așa-numitele „piramide” din satul brașovean Șona, care sunt unice în Europa și care ar putea avea statut de monument al naturii.

Vechea localitate săsească Șona, de pe malul drept al Oltului, se află chiar în centrul țării. Numele său provine din nemțescul schönau, care înseamnă „luncă frumoasă”.

În apropierea satului, pe Dealul Șesului, se pot vedea din depărtare forme atipice de relief. Șapte movile de pământ, aliniate pe două șiruri paralele, fac notă discordantă cu linia domoală a versantului.

Unele țuguiate, altele rotunjite, aceste movile de pământ ajung la o înălțime de peste 20 de metri. Acoperite cu iarbă de un verde crud, se conturează spectaculos pe cerul cu nori mari și pufoși (cumulonimbus).

Inevitabil te întrebi: ce-o fi cu aceste forme ciudate? Cum au ajuns acolo? Sunt naturale sau au fost făcute de cineva? Când, oare?

Ce spune legenda

Localnicii din Șona sunt dispuși să te însoțească și să-ți vorbească despre „guruieţi”, cum numesc ei aceste movile. Circulă tot felul de legende. Unii zic că ar fi fost făcute de uriaşi care au trăit cândva pe aceste locuri.

„Cică a fost un uriaş care şi-a curăţat opincile, iar în urma lui au rămas guruieţii ăştia”, povestește Ioan Buzeche.

Alții cred că ar fi vorba de tumuli, morminte antice ridicate în onoarea unor căpetenii îngropate alături de comorile lor. Ipoteza că ar fi vestigii dacice a atras, de asemenea, mulți curioși.

De-a lungul timpului, o seamă de curioși au trecut pe la Șona, să vadă și, dacă se poate, să cerceteze misterioasele „piramide”. Au fost pe-aici, desigur, și împătimiții căutători de comori, cu detectoare de metale.

N-au găsit nimic. Doar alternanțe de nisipuri, argile și gresii.

Ce spune știința

Specialiștii care au cartografiat și au explorat această zonă au răspunsul corect la întrebările populare.

Povestea Lay’s pe care nu o știai: drumul cartofului, din câmp la fabrică și la „Mica Unire în bucate” (P)

„Povestea Lay’s pe care nu o știai” este o serie realizată de Amintiri Gustoase, care creează punți gastronomice între generații și se află mereu în căutarea brandurilor ce vorbesc tinerilor prin gust. Provocați de PepsiCo, am pornit pe drumul cartofului pentru a descoperi lucruri mai puțin cunoscute despre chipsurile Lay’s: sunt făcute din cartofi crescuți sustenabil, în ferme atent selecționate, iar gustul lor ajunge astăzi în 18 țări din Europa.

Pe Via Danubiana la Gostinu: o plajă care încă mai poate rămâne sălbatică

La doar o oră de București, departe de haos și agitație, stă ascunsă o plajă sălbatică, la malul Dunării. Plaja Gostinu, poziționată la doar 20 de kilometri distanță de orașul Giurgiu, se află la capătul satului cu același nume, străjuită de o limbă lungă și răcoroasă de pădure prin care te poți aventura în zilele toride.

Conf. dr. Liviu Muntean, de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a explicat pentru PressOne:

„Alunecările de teren de la Şona sunt alunecări masive, stabilizate și fragmentate, de tip glimee, cu o vechime de circa 8.000 – 10.000 de ani. Sunt denumite local și movile, copârșaie, gruieți sau guruieți.

Specifice Podișului Târnavelor, Câmpiei Transilvaniei și Podișului Hârtibaciului, unde sunt sute de astfel de formațiuni, apar dispuse izolat sau în câmpuri de alunecare – șiruri, valuri, asocieri de zeci de movile, cu microdepresiuni umede sau uscate între șiruri.

Spre exemplu, la Şaeş, situat la 10 kilometri sud de Sighișoara, vechile alunecări acoperă o suprafață de 1.600 de hectare, iar la Saschiz, mai la est, 800 de hectare.

Aceste formațiuni nu sunt tumuli sau piramide antropice, după cum menționează legendele locale. Alunecările de teren din Transilvania formează peisaje geomorfologice interesante și unice în Europa.

Din păcate, nu sunt suficient de cunoscute publicului, fiind mai degrabă familiare doar specialiștilor în geomorfologie. Ar putea fi declarate monumente ale naturii și să devină atracții în ecoturism, deoarece prezintă un mozaic geografic inedit”.

Galerie foto cu „piramidele” de la Șona: