Centrul comunei Beliș. Foto: Raul Ștef

Parcul Natural Apuseni rămâne intact: referendumul de la Beliș se amână

Prefectura Clujului a cerut anularea Hotărârii de Consiliu Local votate de Primăria Beliș prin care se organiza un referendum de ieșire din Parcul Natural Apuseni.

Press One a obținut Minuta încheiată în urma unui control de amploare, care a avut loc în vara acestui an și de pe urma căruia specialiștii silvici s-au propununțat despre situația reală din teren cu privire la invazia de Ips typographus din Parcul Natural Apuseni (PNA), care ar fi justificat scoaterea terenului comunei de sub protecția parcului, permițând, astfel, construcțiile.

Conform specialiștilor, atacul cu Ips a fost localizat mai ales în județul vecin, Bihor, și mai puțin in Cluj, astfel că pretextul organizării referendumului din Beliș e pus sub semnul întrebării.

Malul lacului Beliș, 2022. Foto: Raul Ștef

Vrem să continuăm să investigăm pe probleme de mediu și să facem reportaje la fața locului în zonele sensibile din România, despre care nu vei vedea prea des vorbindu-se în presa centrală. Dar o putem face doar cu ajutorul tău. O mică donație contează enorm! O poți face aici. Îți mulțumim!

Redacția PressOne

Citește și:

Pământul de sub tălpile lor. Beliș, comuna care cere să fie exclusă dintr-un parc natural, ca să poată construi și vinde orice dorește

Compensare cu nepăsare. Cum întreține statul neîncrederea în importanța conservării naturii. Studiu de caz: Beliș


În ultima ședință de Consiliu local din luna octombrie, cei nouă consilieri locali prezenți ai comunei Beliș, din județul Cluj, au votat cu 8 la 1 adoptarea unei propuneri făcute de primar: aceea de a organiza un referendum local, care să le permită moților să aleagă dacă vor sau nu să mai facă parte din Parcul Natural Apuseni. Astfel au fost votate două Hotărâri de Consiliu local (HCL), nr. 76 și nr. 77/31.10.2022. 

Referendumul ar fi trebuit să aibă loc în data de 4 decembrie 2022, iar organizarea lui ar fi costat comuna circa 70.000 lei. În 8 noiembrie, la o săptămână de la adoptarea documentelor administrative trimise pentru controlul de legalitate la Prefectură, instituția a cerut anularea lor în instanță și a înregistrat un dosar pe rolul Secţiei mixte de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Cluj. 

Potrivit procedurii, odată ce un HCL-ul propus pentru anulare ajunge sub ochii judecătorului, prevederile acestuia se suspendă până la clarificarea cauzei. 

PressOne a solicitat Prefecturii Cluj, vineri, pe 11 noiembrie, explicații cu privire la motivele pentru care juriștii de la județ au decis că HCL-ul adoptat de Consiliul local Beliș este nelegal, dar nu am primit niciun răspuns înainte de publicarea acestui articol. De remarcat însă că Prefectura s-a mișcat neașteptat de repede cerând anularea acestui act administrativ, fiindcă, de regulă, verificarea legalității hotărârilor adoptate de toate primăriile din județ durează uneori și luni de zile. 

Primarul Belișului, Viorel Matiș, nu a putut fi contactat. Secretarul comunei, Violeta Trifu, a confirmat însă că deocamdată demersul privind organizarea referendumului a trecut pe linie moartă, până când va exista „un rezultat, pozitiv sau negativ” al instanței.

Lacul Beliș în zona satului Dealul Boții. Foto: Bianca Felseghi

Reamintim că, la Beliș, situația este următoarea: 

O inițiativă a primarului comunei Beliș, Viorel Matiș, susținută de mai mulți mari proprietari de terenuri în zonă, propunea modificarea prevederilor Hotărârii de Guvern 230/2003, prin care s-au stabilit limitele „Parcului Natural Apuseni” (PNA), în suprafaţă totală de 75.784 ha. Parcul se întinde pe trei județe învecinate: Cluj, Alba și Bihor.

Belișul are 99% din suprafață în zona de protecție, dar odată lansată această provocare, mai multe comune din Apuseni s-au alăturat verbal demersului. Primarii comunelor Călățele, Râșca și Mărgău au fost deosebit de vocali cu privire la revocarea actualelor limite ale Parcului și au acordat pe bandă rulantă interviuri presei locale, într-o campanie deliberată de a forța adeziunea cât mai multor oameni. 

Care este, de fapt, problema reclamată? 

Principalul motiv pentru care primarul Belișului a venit cu această idee, a referendumului, este acuzația adusă conducerii Parcului Natural Apuseni că administrează deficient fondul forestier aflat în zona protejată. Pădurea comunelor – aflată în arealul protejat și care nu se poate deci exploata, decât cu restricții dintre cele mai ferme – a fost atacată de un dăunător, care s-a înmulțit peste măsură: gândacul de scoarță – Ips typographus.

Situația este reală, însă mult mai puțin gravă decât susține primarul Matiș, afirmă directorul Parcului, Alin Moș. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

În urmă cu cinci ani, în vara lui 2017, zona a fost spulberată de o furtună, care a afectat sute de hectare de pădure. Zeci de mii de arbori au fost doborâți de vânt. Invazia de Ips a survenit din pricină că arborii căzuți nu au fost recoltați la timp. 

PressOne a reușit să obțină în urmă cu câteva zile Minuta încheiată în urma unui control de amploare, care a avut loc în vara acestui an și de pe urma căruia specialiștii silvici trebuiau să se pronunțe despre situația reală din teren cu privire la invazia de Ips typographus din Parcul Natural Apuseni (PNA). Controlul a fost solicitat de conducerea PNA și s-a realizat între 28-29 iulie 2022. 

La el au participat 15 ingineri silvici, inclusiv directorul Departamentului Fond Forestier din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, Codruț Bîlea. 

Au mai participat oficiali ai Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea (INCDS) Brașov, cea mai mare stațiune de cercetare silvică din țară, precum și directorul silvic de la Cluj Dorel Oros, șeful Gărzii Forestiere Oradea, Dorel Scrofan, șefii Ocolului Silvic Beliș și reprezentanți ai Parcului Natural Apuseni. 

Inginerii participanți s-au deplasat în mai multe loturi de pădure afectate de gândacul de scoarță și au vizionat imagini realizate cu drona.


Minuta controlului silvic efectuat în 28-29 iulie 2022 în Parcul Natural Apuseni.

„Arborii afectați pot fi încadrați în trei categorii: arbori părăsiți de insecte de la zborurile anterioare – complet uscați, arbori în curs de uscare, care mai prezintă în treimea inferioară insecte în stadiul de adult tânăr, arbori verzi infestați în urma zborului doi și arbori verzi neatacați. Arborii atacați de insecte sunt distribuiți atât pe suprafețe compacte de diferite întinderi, cât și mozaicat.”

Fragment din Minuta controlului silvic efectuat în 28-29 iulie 2022 în Parcul Natural Apuseni

Se constată și cantitatea de arbori extrasă din pădure de pe urma derogărilor primite de Ocolul Silvic Beliș din partea Parcului Natural Apuseni: este vorba de aproape 57.000 mc arbori rezultați după doborâtura de vânt și aproape 11.400 de mc de arbori afectați de gândaci. 

Cantitatea nu e deloc neglijabilă. Ca ordin de mărime, ministrul Mediului, Tanczos Barna, aprecia în luna septembrie că România ar fi exportat anul acesta lemne de foc în cantitate de 57.000 de mc, „ceea ce înseamnă 0,2% din cantitatea de lemn exploatată la nivel național”. 

Ocolul Silvic Beliș a mai cerut derogare în acest an pentru exploatarea altor 51.000 mc afectați, se mai spune în documentul citat. Procedurile birocratice greoaie fac imposibilă intervenția operativă, mai ales că Ips typographus se înmulțește repede – constată chiar membrii comisiei. Oricum, mult mai repede decât sunt eliberate avizele necesare de către statul român.  

Lacul Beliș. Foto: Bianca Felseghi

„Creșterea numerică a populației de ipidae (gândacul de scoarță, n.red.) a fost favorizată de condițiile climatice din ultimii ani, mai ales influența a trei ierni blânde, cu temperaturi peste mediile normale, la care se adaugă seceta extremă din vara anului curent”.

Fragment din Minuta controlului tematic realizat de RNP în Parcul Natural Apuseni între 28-29 iulie 2022

Comisia de control avizează intervenția punctuală pentru limitarea atacului cu insecte dăunătoare pentru zonele Tomnatic, Alunul Mare și Onceasa – toate situate în județul Bihor și nu în județul Cluj. Lucrările de extragere a arborilor afectați trebuie să aibă loc până la finalul lunii aprilie 2023. De asemenea, s-a creat în cadrul RNP un grup de lucru, care să monitorizeze situația din Parcul Natural Apuseni. 

Trebuie spus și că suprafețele de pădure gestionate de ocoalele silvice nu se înscriu peste suprafețele administrative ale comunelor. Cu alte cuvinte, Ocolul Silvic Beliș nu se suprapune peste teritoriul comunei Beliș. Comuna Beliș și pădurea comunală pe care o administrează nu se află decât în mică parte în zona afectată de atacul insectelor, spun surse din RNP.

Atacul cu Ips typographus a fost numai un pretext pentru a declara un referendum.

De ce? 

În parte, odată ridicată protecția oferită de Parc, terenurile din zona extravilană a comunei Beliș ar putea fi mult mai ușor exploatate de către proprietarii lor. Primăria comunei nu s-a ferit să se arate deosebit de interesată să își sporească suprafața intravilană, dar s-a lovit, mereu, de refuzul Parcului Natural. 

Primarul comunei Beliș, Viorel Matiș, septembrie 2022, vorbind despre relevanța referendumului. Foto: Raul Ștef

Terenurile și pădurile din intravilan pot fi vândute mai ușor și mai scump și sunt construibile, pe când în extravilan legea nu permite acordarea de autorizații de construire, mai cu seamă dacă e vorba și de o zonă de conservare a naturii, de orice fel. 

Apoi, o parte din Obștile satelor din componența comunei Beliș, cum e, de exemplu, Dealul Boții, nu au fost împroprietărite nici până astăzi cu pădurile care le-ar fi revenit localnicilor, ci sunt administrate de comună, prin Primărie. E o resursă importantă, care face din Primărie un jucător de top pe piața imobiliară. În pandemie, presiunea imobiliară pentru case și terenuri în zona de munte a județului Cluj a explodat. 

Iar Clujul este una din cele mai scumpe piețe din țară.

Și în comuna Beliș, dar și în altele în care Parcul Natural Apuseni are jurisdicție, s-a construit enorm în mod ilegal. Sunt peste 1.000 de proceduri în instanță deschise de PNA împotriva proprietarilor din Parc.

Unii contestă măsurile de oprire a lucrărilor sau de aducere la starea inițială fiindcă spun că li se cuvine să facă ce doresc cu terenurile lor. Alții se judecă pentru a forța eliberarea avizelor necesare, fiindcă se consideră înșelați de vânzătorii care le-au dat pământul. Și chiar au fost. 

Au cumpărat suprafețe în zona protejată a Parcului, aflată în extravilanul localității Beliș, dar pe lege aici nu se autorizează construcții și nici nu se dă acordul pentru schimbarea categoriei de folosință a terenurilor. 



PressOne a publicat pe larg aici despre toate motivele ascuns din spatele referendumului anulat de la Beliș, dar și despre compensațiile la care au dreptul proprietarii de pădure sau teren din zonele protejate, dar care nu sunt plătite echitabil de către statul român.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...