Pământul de sub tălpile lor (2). Compensare cu nepăsare. Cum întreține statul neîncrederea în importanța conservării naturii. Studiu de caz: Beliș

Bianca Felseghi

Senior Editor

De curând, comuna Beliș din județul Cluj a anunțat organizarea - pe 4 decembrie - a unui referendum local, cerând să fie scoasă din Parcul Natural Apuseni.

PressOne a relatat în amănunt despre acest caz la începutul lunii octombrie.

Motivația inițiatorilor are mai multe rădăcini. Una dintre ele e ancorată în așa-numitele restricții de dezvoltare, impuse de regimul de protecție al parcului. Și chiar dacă acest demers nu va produce consecințe legale imediate, precedentul a angrenat mai multe voci care îl susțin. 

De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva

În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Printre altele, pentru că cei care dețin terenuri sau păduri aflate perimetrul zonelor de protecție sau al parcurilor naturale sunt nevoiți să se judece cu statul român, pentru a-l obliga să pună în aplicare o lege votată în 2011. Legea le dă dreptul ca, în schimbul interzicerii exploatării proprietății după bunul plac, să fie compensați sau scutiți de anumite taxe și impozite. 

Construcții în zona protejată de pe malul lacului Beliș, 2022. Foto: Raul Ștef

Dar dacă nu vorbim de proprietari precum asociațiile și composesoratele, oamenii de rând nu văd niciun beneficiu în a fi parte dintr-o zonă protejată. Ei nu au nici cunoștințele și nici darea de mână pentru a forța statul să respecte legea. Statul, prin toate organismele sale, că e vorba de Garda Forestieră, Romsilva sau Ministerul Mediului, nu face nimic pentru a clarifica situația acestor proprietari. Dimpotrivă, pare să întrețină, cu rea voință, situația de tensiune între localnici. 

Banii siguri vin numai prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și al Ministerului Agriculturii, unde există o statistică și o metodologie de plată. În plus, finanțările acordate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală au fost substanțiale în ultimul exercițiu bugetar. Iar asta este pe cale să se schimbe. 

Legea dă, dar nu bagă în straiță

Ordonanță de urgență 57/2007 „privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice” prevede că, pentru terenurile din arii naturale protejate deţinute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii au dreptul la compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate. 

Această OUG din 2007 - anul în care România a intrat în UE- s-a discutat și adoptat în Parlament abia în 2011, deci după 4 ani. Cu toate că modalitatea de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor ar fi trebuit să fie stabilită prin Hotărâre de Guvern, acest lucru nu s-a întâmplat nici până astăzi, după mai bine de un deceniu de când avem legile-pârghii care să permită compensarea sau scutirea de impozit pentru persoanele afectate. 

Nu există o situație generală, valabilă pentru toți proprietarii aflați în situația de a li se datora compensații, spune Dan Trifu, care e președintele Coaliției Natura 2000 și al Fundației Eco-Civica. 

„Sunt cazuri în care oamenii au acționat în instanță statul român și au câștigat aceste drepturi, care de altfel sunt consfințite prin lege. În OUG 57 se spune că în câteva zeci de zile de la aprobarea ei, Guvernul va emite normele de aplicare prin HG, privind metodologia de stabilire a compensațiilor. S-a adoptat legea, dar HG-ul n-a mai venit”, explică Trifu, pentru PressOne. 

Ca lucrurile să fie și mai complicate, trebuie spus și că nu toate terenurile peste care se suprascrie o arie protejată, fie ea sit Natura 2000 sau parc natural, au același regim de protecție. Acesta diferă în funcție de categoria de folosință, dacă e vorba de pădure, pășune, fâneață, pășune împădurită sau teren agricol. Unele păduri pot fi exploatate, chiar dacă se află în zonă protejată.

La fel, unele terenuri agricole pot fi lucrate și exploatate, cu limitări minimale legate de tipul de pesticide permise, care să nu afecteze habitatul, flora și fauna existente. 

Constructii ilegale, Belis, sept 2022

Toate aceste excepții nu au fost centralizate de nicio entitate a statului român, din 2011 încoace. Nu e clar nici cine ar trebui să centralizeze aceste informații, după criterii clare. Dacă intră în atribuțiile Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate sau e strict de competența Ministerului Mediului. Pentru compensațiile pentru păduri, de exemplu, proprietarii trebuie să se adreseze, cu o cerere, Gărzii Forestiere județene. Pentru scutirile de impozite, ar trebui să fie suficientă o cerere către administrațiile locale. 

Există situații punctuale pentru compensațiile datorate proprietarilor de păduri, cifrate, spune Dan Trifu, la aproximativ 15 milioane de euro/anual. Dar această statistică ia în considerare toate tipurile de păduri, nu doar cele valoroase din punct de vedere al biodiversității și nici doar cele care se află în zone protejate.

Apoi, pentru o parte dintre terenurile agricole sau pășunile cu restricții, Ministerul Agriculturii plătește compensații prin rețeaua APIA. Pentru acestea, adaugă Trifu, nu ar trebui să se mai plătească un alt gen de compensație, fiindcă s-ar ajunge în situația în care unii proprietari sunt plătiți de două ori, iar alții deloc. În acest moment, nu se poate ști cu exactitate câte terenuri din această categorie de folosință îndeplinesc două sau trei criterii pentru compensare și dacă primesc sau nu banii datorați de stat. 

Iar aici intervin - cum era de așteptat - darea de mână și oportunismul, care se manifestă la nivel local.

Din 2014, obștile au început să se judece cu statul. Cei mai curajoși și potenți financiar au câștigat în instanță compensațiile materiale. Din 2017, pe baza acestei presiuni în creștere, statul a început să plătească de la sine compensații pentru păduri funcționale aflate sub două tipuri de protecție. E vorba de păduri aflate în zona de protecție integrală – în care sunt interzise tăierile, și păduri în care se pot face tăieri de conservare, care sunt stabilite prin amenajamentele silvice. 

Deși pare o fundătură birocratică greu de descâlcit, Trifu spune că există uneltele necesare pentru a face lumină, doar că voința politică lipsește. „Există limitele ariilor în sistem Stereo 70, iar din suprapunerea cu parcelarul localităților, se poate observa ușor cine sunt cei afectați”, spune el. 

În 2014, Obştea de Moşneni Tulnici din Vrancea a primit, ca urmare a câștigării unui proces intentat statului, 2,2 milioane lei, reprezentând compensații pentru pădurea aflată în zona protejată Parcul Natural Putna. Obștea de Moșneni Tulnici este cea mai mare obşte din ţară. Mai multe obşti din judeţul Vrancea au obţinut atunci titluri executorii pentru suma de 5,4 mil lei. Compensațiile erau prevăzute de lege, declara la acea dată șeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Focşani, Alexandru Lefter, dar ele nu au fost niciodată bugetate. 

Și Casa Regală a României s-a adresat instanței în 2018, cerând despăgubiri pentru o suprafață de peste 1.000 hectare de pădure, situată în județul Arad, la Săvârșin, și aflată în imposibilitatea de a fi exploatată din pricina regimului de protecție. Casa Regală mai deținea păduri sub același regim de protecție și în judeţele Braşov şi Prahova.

Ce primesc proprietarii aflați sub Parcul Natural Apuseni

Așa cum PressOne a arătat în urmă cu câteva săptămâni, în comuna clujeană Beliș, Primăria a declanșat organizarea unui referendum local pentru ca oamenii să voteze ieșirea din Parcul Natural Apuseni. E un război mocnit de ani de zile, dar care se poartă în aceste zile în mod deschis între administrațiile locale din regiunea montană din Munții Apuseni și oficialii Parcului Natural. Satele acuză Parcul că le blochează orice perspectivă de dezvoltare. 

Într-un răspuns la solicitarea PressOne, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus la dispoziție datele pe care le utilizează pentru a acorda subvenții fermierilor care au terenuri în Parcul Natural Apuseni. Banii provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din bugetul național, arată oficialii MADR. 

În ultimii 10 ani, MADR a plătit subvenții fermierilor care au suprafețe situate pe teritoriul administrativ a nouă primării, ale căror perimetre fac parte integral sau parțial din Parcul Natural Apuseni. E vorba de primăriile Albac, Arieșeni, Gârda de Sus, Horea, Scărișoara din județul Alba, Câmpani, Nucet, Pietroasa din județul Bihor și Beliș din județul Cluj.

În 10 ani, suprafața pentru care s-au plătit compensațiile s-a micșorat cu circa 800 de hectare. În 2011, suprafața totală determinată pentru plată era de peste 7.900 de hectare și a ajuns, în 2021, la 7.150 de hectare. 

Calculul plăților ia în considerare doar numărul de beneficiari, care pot avea terenuri atât în interiorul Parcului Natural Apuseni, cât și în alte comune, care nu sunt incluse în Parcul Natural Apuseni. Ceea ce a putut ministerul furniza este numărul beneficiarilor fermierilor care au solicitat sprijin pe cel puțin o parcelă din cele nouă comune aflate în Parcul Natural Apuseni, în ultimii 10 ani. E vorba de circa 2.000 de persoane, dar numărul lor a scăzut constant într-un deceniu. 

Potrivit MADR, Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 prevede o măsură specială de compensare dedicată zonelor montane, care „se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”. Peste 7.700 de fermieri din comunele precizate mai sus, pe raza a trei județe (Alba, Cluj și Bihor), precum și alte cinci, aflate sub alte restricții naturale decât Parcul Natural Apuseni, primesc subvenții pentru 30.330 de hectare care se suprapun total sau parțial cu ariile naturale protejate. Asta înseamnă aproximativ jumătate din suprafața totală a Parcului Natural Apuseni, care are 75.784 ha. 

Deși Belișul are 99% din suprafață subscrisă arealului Parcului Natural, iar mare parte din extravilanul său este constrâns de rigorile zonei de protecție, numai 1.500 de hectare din aceste 30.000 eligibile pentru subvenție APIA sunt pe teritoriul său. Belișul are o suprafață enormă de administrat: peste 20.600 de hectare și numai 1.167 de locuitori. 

De asemenea, 16 mii de ha de pădure din fondul forestier național inclus în Parcul Natural Apuseni se află sub angajamente de plată, prin același mecanism de sprijin din PNDR. Din nou, doar 400 ha deținute de 3 proprietari, două composesorate și o școală gimnazială, localizate pe teritoriul administrativ al comunei Beliș, primesc compensații. 

La nivelul comunei Beliș, numărul beneficiarilor care au primit în ultimii 10 ani subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultura se ridică la 360 de persoane, în mod constant. Doar 100 de hectare de teren, cu 19 proprietari, au accesat alt gen de angajament de subvenționare cu APIA pe o măsură din planul de dezvoltare rurală, care se numește Agro-mediu și climă. 

Malul lacului Beliș, zonă protejată, 2022. Foto: Raul Ștef

Ea se referă la fermierii care utilizează terenurile agricole pentru cultură și care cresc animale de rasă pură din rasele locale în pericol de abandon. Angajamente pentru agricultură ecologică nu există în zonă. De altfel, inițiativele locale pentru exploatarea legală a terenurilor din Beliș pot fi numărate pe degete. Oamenii sunt mai interesați să vândă pur și simplu terenul - speculând o creștere a interesului imobiliar înspre zona de munte a județului Cluj. 

MADR anunță însă că bugetul fondului din bugetul Uniunii Europene, din care se alocă pentru statele membre contribuţia financiară europeană nerambursabilă pentru sprijinirea dezvoltării rurale, destinat României pentru perioada 2023-2027, a fost redus comparativ cu perioada anterioară de programare.  

Radu Mititean este activist de mediu și președintele unui ONG din Cluj-Napoca, Clubul de Cicloturism Napoca. Implicat inclusiv în consultările privind regulamentul Parcului Natural Apuseni - aprobat în această vară, Mititean tranșează situația de la Beliș: e o problemă de fond „amplă și gravă”, grefată pe interese „nelegitime” ale celor care promovează inițiativa primarului, de a scoate comuna din parcul natural. 

„E greu de distins cât este bună-credință și interese și frustrări legitime referitoare la nefuncționarea nici acum după atâta amar de ani a mecanismului de compensare, și cât sunt alte motive, care nu sunt în interesul public general al comunităților locale din zonă. 

Cert e că acesta este un pretext, care are în fond o problemă reală. În paranteză fie spus și Parcul Natural Apuseni și majoritatea parcurilor naționale și naturale din România sunt administrate de statul roman prin Romsilva. Au trecut peste două decenii de la declararea PN Apuseni, iar acesta NU are încă un plan de management aprobat. Iar Regulament are abia din aceasta vară. A fost adoptat și acesta cu încălcarea legislației de transparență decizională după ce de ani de zile nu se mai știa nimic de stadiul pregătirii lui, nici măcar membrii Consiliului Consultativ de Administrare a PN Apuseni nu au știut, ci au aflat din Monitorul Oficial că s-a aprobat Regulamentul, ultima informare și consultare pe tema respectivă fiind acum mai bine de doi ani”, spune Radu Mititean. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€