Au fost cozi la testare înainte de debutul lui Dinamo în nou sezon. România nevaccinată se vede la stadion.

Paradoxul românesc: Centrele de vaccinare sunt goale, mii de oameni stau la coadă pentru testare la meci. De ce nu se vaccinează suporterii? Cazul Dinamo

Nu mă vaccinez că n-am curaj. De vreo opt ori m-au înțepat, de când sunt mic și până acum. Mi-a ajuns, gata, nu mai fac. Am fost vaccinat și când m-au mușcat niște javre”, îmi spune afectat primul câine roșu pe care îl întreb de ce nu s-a imunizat.

E ora 16.30 și în fața stadionului Dinamo a fost amplasat un centru mobil de testare care eliberează la foc automat teste antigen rapide, pentru ca suporterii să intre la meci.

Înțelegerea a fost negociată de galerie, la un preț avantajos: 15 lei testarea.

La coadă sunt deocamdată niște copii și câțiva bombardieri glumeți:

„Auzi, ia din nas? Să-mi ia frate și ce a rămas din cocaina de aseară”. Râdem toți. Afară sfârâie asfaltul.

Nu poartă nimeni mască. Nici măcar angajații laboratorului, care te întâmpină ca lăutarii: „Cash! Cash, primim doar cash!

Suntem puțini. Recoltarea merge repede. Se dă cu bățul prin nas. Plângem toți. Și bombardierii plâng câteodată. „Mai bine îmi luam un pumn în nas”, spune un coleg de suferință. Durează doar câteva minute până când primim rezultatele. Iar când se strigă numele, e mare emulație. Toți au câte o glumă în program.

Eu sunt vaccinat, dar îmi fac oricum testul. Negativ. Așa profi lucrează echipa mobilă, că mă botează Ogaru Alexandru. Ogaru/Olaru, cum o fi. Nu mă obosesc să rectific.

Intru în vorbă cu ceilalți care așteaptă verdictul și îi întreb de ce nu se vaccinează.

Nu mi-e frică mie de vaccin. Da’ n-am vrut io să-l fac. De ce? Că n-am vrut! S-a ajuns bărbații femei. Unde e democrația? USR egal vaccin obligatoriu.”

Un altul, ceva mai împăciuitor, anunță că se va vaccina. Doar cu Johnson&Johnson. Nu e prea darnic cu datele din calendar însă. „Să vină valul patru, cinci, p….a mea”, mi-o retează.

E ora 17.00, la coadă sunt vreo zece persoane. Plictisit, un domn intră în vorbă:

Ascultă ce zic: se merge spre globalizare”. Domnul Costi, așa cum se recomandă, îmi mai explică cum ne otrăvesc străinii mâncarea și cât de proști sunt tinerii, că își vând țara fără să-și dea seama. Îmi zice că mă vede mai răsărit, dar se dezumflă ultra-rapid când află că la vârsta mea n-am făcut Armata. Ne despărțim cu un „sănătate”. El mormăie ceva neinteligibil și se depărtează.

Sunt 7-8 angajați la centrul mobil, iar unul dintre ei le transmite oamenilor să stea liniștiți, că în ultima vreme „nu prea au mai ieșit pozitivele.”

O mamă și-a adus puștiul la meci. Are șase ani, nu se pune problema să-l vaccineze. „Gata, Geo! Ai scăpat! Ai văzut, mami, ce ușor a fost?” Copiilor li se ia proba din gură, nu din nas.

Ultrașii nu cred în vaccin

Apare un tip gigantic care susține că e prima dată când își face test.

– Ai emoții?

– N-am.

– De ce nu te vaccinezi?

– Că nu-mi place ideea, mă lămurește.

Urmează un cuplu de suporteri dinamoviști. „Eu cred în virus, nu e că nu e virus și din astea Dar n-am ajuns, n-am avut timp, mă înțelegi?” spune fata. Iubitul ei o completează: „Eu n-am ajuns că îi e lene lu’ tata”. Cum adică? întreb. „Sunt minor. Dar mai am două luni și fac optșpe. Mă vaccinez atunci.”

Le vine și lor rezultatul negativ. Dau să plece, dar băiatul se oprește în mijlocul drumului: „Stai puțin, să-i fac poză, să-i trimit lu’ mama.”

Un suporter din Moldova, trecut bine de 40 de ani, nu s-a vaccinat, dar știe ce trebuie să facă autoritățile:

Îs atâtea AVC-uri. La engleji au 60 di mii di cazuri pi zi. Io nu îi cred pi ăștia nici mort. Ia-o pi Șoșoascî și arată-i. Și îți faci propagandă, dacî vrei sî convingi lumea. Așa, ăștia fugi di Șoșoacî. Umblă cu secreți șî lumea îi i frică”.

Lui Șoașoacă, nici dacă i-l arăți pe Dumnezeu, nu te crede, încerc o glumă. Dau rateu. Se enervează: „Eeeeei, bini! Am dat un exemplu, da??”

Când își ridică și un anume Giani rezultatul, deja se face o oră de la deschiderea centrului mobil de testare. Au fost câteva zeci de persoane. Mulți adolescenți. Niciun test pozitiv. Până la meci mai sunt trei ore. A apărut și Jandarmeria Română, echipată ca de obicei, dar fără mască pe față.

Coada se mărește: „Nu mă vaccinez, sunt pe naturale”

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Haț, pac! Îți ia din nas și ți-o dă la m…….e”, un câine roșu din garda veche explică savant procesul de testare. „Eu sunt Dinamo, nu mă vaccinez! Fac Covidu și trec prin boală”. Are în jur de 50 de ani și o sondă de bere Neumarkt.

Cineva îl recunoaște. „Mă nebunule, vezi să nu te amendeze ăștia”. Pe mine mă pune să îi păzesc berea și o pungă, până se întoarce de la testare.

Vine triumfător: „Negativ, ți-am zis că-mi bag zzzzzz în el Covid?”

Suporterul care nu crede in Covid se testeaza

E ora 18.00 și coada ajunge deja la trotuar. Timpul de așteptare a rezultatelor se mărește la 15 minute, cu tot cu formalități și printarea hârtiilor. E tot mai aglomerat, iar băieții devin agitați când în zonă apare o cameră de luat vederi.

– Pitzane, hai c-a început să-ți placă! îi strigă tovarășii ultrașului.

– Nu te bate garda, te ia ăștia! completează un altul.

– Mai bine îți faci vaccinul, bă! îndrăznește unul din gașca Pitzanului. E trimis însă la fabrica de cipuri, să se caute la cap. Pitzanul răspunde:

– Îl facem, fraiere! Photoshop, imediat vaccinul. Vorbim cu Bătrânu’, știi ce zic?

Covidul nu e nicidecum o necunoscută pentru suporteri. Nu mai e ca la început, când replica conspiraționiștilor era „știi tu pe careva care a avut virusul?”. Sezon nou, campionat nou, retorică nouă pe tricou:

Tac-su lu’ cumnată-mea a murit de Coivd. Mamaia are 87 de ani, cancer și încă 12 boli. A făcut Covid și n-a avut nici pe dracu’” îmi spune un suporter. Are 30 de ani și nu crede neam în doctori. „Pe mine nici nu mă știe medicul de familie cum arăt. Sunt mai pe naturiste, așa”. Crede că pandemia e o loterie și că vaccinul n-are niciun rost.

Am avut nevasta gravidă și am adus virusul acasă la ea. Am făcut amândoi boala, dar n-am avut simptome”, povestește dezinvolt un alt suporter. Nu știe că putea să-și scoată adeverință că a trecut prin boală. Zice că nu știe nici de ce nu s-a vaccinat, dar că îl bate gândul să o facă. Când? „Nu știu”, răspunde.

Nu zic că nu e”, îmi spune din mers un ultraș tatuat cu emblema lui Dinamo pe antebraț. Vine amenințător și întreabă de ce e atâta curiozitate cu vaccinarea. „Frățioare, ascultă la mine! Cum ți-e norocul, m-ai înțeles? Eu n-am fost vaccinat de mic, mă înțelegi? Copiii nu mi i-am vaccinat. Și suntem bine sănătoși, mă înțelegi? Maică-mea îmi povestea că pe vremuri erau răceli cu 40 de grade febră, de vorbeai singur ca nebunul prin casă, înțelegi? Asta e răceală?” Insist și îl întreb dacă nu îi e frică să transmită virusul la alții, vârstnici, din familie. „Dacă am, nu mă duc pe la ei”, concluzionează.

În zonă apare un angajat de la Salvare. Le explică oamenilor că le trebuie și un act de identitate la intrare, pentru că altfel „oricine poate lua o poză de pe Internet”. Poartă aparat dentar care îi strălucește la soare. Se plimbă fără mască printre oameni, la fel fac și jandarmii.

Jandarmii nu poarta masca

Nu pot să nu mă gândesc că la centrele de vaccinare, unde serul e gratuit, bate vântul a pustiu și aici e coadă, pe bani. Dar vaccinarea rămâne un act voluntar, așa că observația e subiectivă. O verbalizez, însă, pentru angajatul de la Salvare, asistent medical sau doctor. Râde. „Ce te miră? Greu cu vaccinarea la români”, comentează fad.

E ușor trecut de ora 19.00, mai e o oră și jumătate până la meci, iar coada la testare a crescut considerabil.

Sunt deja sute de persoane în rând, iar șarpele de oameni se tot lungește la soare și ocupă tot trotuarul din fața stadionului. Angajații centrului încep să se agite: numele celor care își așteaptă rezultatele sunt strigate tot mai tare, oamenii devin iritați, pentru că nu și-au imaginat că trebuie să aștepte atât de mult.

În ritmul ăsta, se va testa și după fluierul arbitrului.

În zonă apare Elias Bucurică, liderul galeriei lui Dinamo.

– Ce faci, Eliase, îl întreabă suporterii.

– Ce să fac? Ajut oamenii, ajut poporul ăsta. Și arată spre coada uriașă.

Testare în prelungiri. Apoi, liber la intrat pe stadion buluc

Este ora 20.00 și la testare mai mult se stă decât se înaintează. În mod ironic, în ambele capete ale cozii sunt pomeniți Bill Gates și rudele sale. Pe fețele suporterilor se vede însă uimire: cine se aștepta la o coadă care acum unește stadionul cu prima intersecție, cea spre Obor?

Intru iar în coadă și stau de vorbă cu un tată care stă pentru copilul minor. Glumește că îi mai trebuie dosar cu șină și atunci ar fi treaba treabă până la capăt. Apropo de capăt, mai sunt 20 de minute până la meci, iar șirul de oameni care așteaptă să fie testați e lung de se pierde în zare.

La 20.30, când arbitrul dă startul meciului, intru în stadion. O angajată a laboratorului mobil de testare îmi spune că au venit cu 5 mii de teste și că ea crede că s-ar fi făcut în jur de patru mii, „că s-a lucrat la foc automat”. Informația privind eventuale teste pozitive e confidențială, dar face cu ochiul, semn că virusului îi e frică de galeria Dinamo.

Las la coadă un prieten venit cu copilul. Apare în stadion după o jumătate de oră. Spune că le-au recoltat la grămadă probele, că le-au luat datele celor rămași la poartă și că îi anunță ei zilele viitoare care e rezultatul.

Dinamo învinge magic FC Voluntari cu 3-2 ,cu o echipă tânără, în care suporterii își pun toate speranțele.

În aceeași zi, potrivit datelor oficiale, în România au fost administrate puțin peste 13 mii de doze de vaccin, dintre care 4.600 au reprezentat rapelul. Cu alte cuvinte, luni s-au vaccinat la nivel național cu prima doză doar 8.642 de oameni, în condițiile în care România este printre ultimele țări la acest capitol, cu un număr total de vaccinați ce nu depășește 4,8 milioane. La început de aprilie, premierul Florin Cîțu vorbea de o țintă de 10 milioane de vaccinați, până la sfârșitul lui iulie.

Cât noi trăim, Dinamo nu moare! scrie acum aproape ironic pe un zid al bătrânului stadion din Ștefan cel Mare.

Pandemia și fotbalul creează ironii involuntare

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...