Pădurile României. Cine le taie, cine le apără, cine şi cât să fie pedepsit

Roxana Garaiman

Redactor

Mafia pădurilor din România este formată din carteluri care furnizează lemn tăiat ilegal marilor firme de procesare.

Potrivit legii, aceste firme ar trebui să verifice proveniența mărfii, însă de multe ori „închid ochii”, pentru că prețul „la negru” este mai mic și pentru că, astfel, au la dispoziție mai multă materie primă.

De pildă, controversata companie austriacă Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator din țară, este acuzată oficial de Forest Stewardship Council – organismul internațional care certifică bunele practici din această industrie – că a comis ilegalități în comerțul cu cherestea și în exploatarea pădurilor românești.

În această lună, chestiunea tăierilor ilegale de păduri s-a întors în Parlament: se dezbate proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență 51/2016, care modifică Legea 171/2010 privind sancțiunile silvice.

Miercuri, 8 martie, câteva persoane au protestat la Parlament împotriva tăierilor ilegale de pădure. Foto: Lucian Muntean

Adoptată de Guvernul Cioloș la finele lunii august, OUG 51/2016 a impus peste 100 de sancțiuni silvice noi și a dublat sau a triplat cuantumul amenzilor.

Membrii Comisiei pentru Agricultură şi Silvicultură din Camera Deputaților au avut, miercuri, 8 martie, o nouă discuție pe tema acestei Ordonanțe, iar în 16 martie se vor reuni pentru a vota amendamentele.

Organizațiile de mediu se tem că o parte a clasei politice intenționează să anuleze sau să atenueze măsurile adoptate de Guvernul Cioloș.

„Cred că începutul acestei dezbateri a fost puțin nefericit. Forma actuală a Legii, însă, are toate măsurile aduse de Ordonanță.

Noi am insistat să vedem acolo toate pârghiile de protecție a pădurilor virgine și cvasivirgine.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

De asemenea, este important ca lemnul tăiat ilegal care este confiscat să nu poată fi repus în circuitul economic.

Jucătorii mari vor doar cantitate, nu îi interesează proveniența”, a declarat Csibi Magor (foto), director al organizației World Wild Fund (WWF) România.

Temerile activiștilor de mediu s-au mutat acum pe procedura de adoptare a legii.

Situaţia s-a complicat pentru că, pe lângă proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței, pe ordinea de zi a Comisiei de agricultură se mai află o inițiativă similară care datează din 2014.

Cum în plen trebuie să ajungă doar unul dintre cele două proiecte de lege, unii parlamentari propun să aducă amendamentele convenite celui din 2014, care a trecut deja de Senat, și apoi să respingă OUG 51/2016.

Csibi Magor atrage atenția însă că această modalitate ar putea deschide o portiță către contestarea în instanță a amenzilor aplicate în cele șase luni de când Ordonanța 51 este în vigoare.

„Indiferent că va trece Ordonanța sau proiectul de lege – pentru că nu pot trece amândouă –, nivelul amenzilor pentru tăieri ilegale și transport ilegal de lemn rămâne identic. Nu are cum să influențeze ce s-a întâmplat până acum.

Amenzile pentru personalul silvic vor fi rediscutate însă. E vorba despre amenzi administrative.

O să vă dau un exemplu relevant: există o amendă uriașă, de vreo 30.000 de lei, dacă nu se vede complet amprenta ciocanului pe arborele care trebuie tăiat.

Din cauza asta s-a ajuns la un blocaj uriaș, care a crescut și criza lemnului de foc, și criza de materie primă în industrie, mai ales în industria mobilei.

Foarte mulți silvicultori au refuzat să mai marcheze copacii, pentru că nu puteau să riște o asemenea amendă la un salariu de 1.000 de lei”, spune deputata PSD Doina Pană (foto).

Ea era ministru al Apelor și Pădurilor în 2014, când a fost inițiat proiectul de lege care acum „concurează” cu Ordonanța 51.

Ordonanța 51, prea dură?

La momentul adoptării OUG 51/2016, ministrul de atunci al Mediului, Cristiana Pașca Palmer, spunea că sancțiunile drastice incluse în Ordonanță sunt menite să completeze un cadru legislativ cu multe lacune.

Un exemplu oferit a fost cel al administratorilor de pădure, care înainte nu erau pedepsiţi dacă se depăşea nivelul de masă lemnoasă aprobat spre tăiere.

„Modificările transpun prevederi solicitate de Comisia Europeană. Dacă aceste modificări nu ar fi fost aprobate de Guvern, exista un risc major de declanşare a unei proceduri de infringement împotriva României”, argumenta Cristiana Pașca Palmer.

După două luni de la adoptarea Ordonanței 51, premierul Dacian Cioloș anunța un bilanț de 55.000 de controale în domeniul silvic și circa 1.000 de dosare penale.

Se aplicaseră 60.000 de amenzi și se confiscase o cantitate de 50.000 de metri cubi de lemn.

Măsurile prevăzute de OUG 51 au stârnit însă nemulțumirea mai multor jucători din industria lemnului, care le consideră disproporționate pentru situația din acest sector.

Contestatarii Ordonanței spun că aceasta riscă să blocheze activitatea silvicultorilor și a industriilor conexe.

„Tema tăierilor ilegale a fost supralicitată în ultimii 3-4 ani. O lege a contravențiilor silvice trebuie să se raporteze la un mecanism infracțional și să ne concentrăm ca să combatem acest mecanism.

Prin OUG 51 am trecut de la dereglementare și tăieri ilegale la suprareglementare”, a spus, la dezbaterea de miercuri, Cătălin Tobescu (foto, cel cu barbă), vicepreședinte al Federației Proprietarilor de Păduri din România – Nostra Silva.

Se luptă statul cu mafia pădurilor?

Lupta împotriva tăierilor ilegale de pădure a început abia în 2013, odată cu dezbaterile pentru un nou Cod Silvic.

Atunci, Curtea de Conturi a dat publicității un raport în care arăta că, în perioada 1990-2012, în România fuseseră defrișate ilegal 366.000 de hectare de pădure.

S-au furat astfel peste 80 de milioane de metri cubi de lemn, în valoare de cel puțin 5 miliarde de euro. Asta spunea Raportul de audit privind situația patrimonială a fondului forestier din România.

Tăierile ilegale au fost posibile din cauza neglijenței sau a abuzurilor comise de personalul silvic.

„Cele mai stringente probleme ale pădurilor din România sunt tăierile ilegale, defrișările necontrolate și reîmpăduririle insuficiente. Cauzele acestor probleme sunt în principal datorate legislației, care a rămas în urmă cu schimbările din acest domeniu, în special cu schimbarea regimului proprietății. În acest moment, aproape 50% din suprafața pădurilor din România este în administrarea ocoalelor private”, scriau inspectorii Curții de Conturi.

Potrivit unor date ale Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, folosite de Guvernul Cioloș, aproape jumătate din cantitatea de lemn extrasă din pădurile României este tăiată ilegal:

9 milioane de metri cubi de lemn.

„În România, suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând azi la 28,9%. Astfel, ne aflăm sub media UE de 32,4% și considerabil sub capacitatea și optimul calculat la 35%.

În prezent, în România, pădurile acoperă 6,90 milioane de hectare, aproximativ jumătate fiind proprietate publică a statului sub administrarea Romsilva, iar cealaltă jumătate – proprietate privată a statului, a unităților administrativ-teritoriale, a obștilor și a persoanelor fizice.

Circa 415.000 ha de pădure aparțin micilor proprietari cu suprafețe sub 100 ha și nu sunt administrate, fiind astfel expuse tăierilor ilegale.”

Fragment dintr-un raport Greenpeace din 2015

*

Politicieni influenți, implicați în retrocedări ilegale

Strâns legat de tăierile ilegale este fenomenul retrocedărilor ilegale de păduri. Curtea de Conturi a estimat că peste 600.000 de hectare de pădure au fost sau sunt în curs de retrocedare ilegală.

După ce obțin drepturile asupra terenului, proprietarii impostori le dau mână liberă braconierilor.

În ultimii ani, DNA a deschis o serie de dosare grele în acest domeniu.

Unul dintre cele mai cunoscute dosare vizează restituirea ilegală a 43.000 de hectare către urmașii familiei Ghika. Paguba se ridică la 300 de milioane de euro!

Printre cei anchetați în acest dosar se numără Paltin Sturdza, Viorel Hrebenciuc, senatorul Ilie Sârbu și deputatul Ioan Adam.

Un alt dosar, care privește retrocedarea ilegală a fermei Băneasa și a pădurii Snagov, i-a adus în fața instanței pe Paul Lambrino „al României” și pe Remus Truică, fost șef de cabinet al lui Adrian Năstase, considerat intermediar al unor oameni de afaceri israelieni.

Controlul defrișărilor, în mâna cetățenilor

2014 – se lansează Radarul Pădurilor, un sistem de urmărire a trasabilității masei lemnoase, care permite oricărei persoane să semnaleze la 112 un transport de lemne suspect și să verifice dacă sursa lemnului este legală sau nu.

În doi ani de funcționare s-au înregistrat peste 30.000 de sesizări, dintre care 25% vizau transporturi ilegale.

2016 – se lansează Inspectorul Pădurii, o aplicație pentru smartphone prin care utilizatorii pot verifica singuri dacă transportul de lemn pe care l-au identificat este ilegal sau nu. Mulți utilizatori reclamă că aplicația este ineficientă.

Defrișările, atac la siguranța națională

În 2015, combaterea infracționalității din sectorul silvic a devenit o prioritate națională, după ce președintele Klaus Iohannis a introdus subiectul pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Decizia a survenit unor proteste față de tăierile abuzive. Manifestațiile au fost organizate în 26 de orașe din țară, în contextul dezbaterilor din Parlament privind modificarea Codului Silvic.

Braconierii atacă pădurile micilor proprietari

Două dintre cele mai importante prevederi din Codul Silvic care se referă la combaterea defrișărilor sunt:

Cea din urmă nu prea funcționează.

Pădurile cele mai expuse braconajului sunt cele care nu beneficiază nici de pază și nici de administrare, deși legea impune aceste măsuri.

Este vorba despre o suprafață de peste 400.000 de hectare de pădure, care se află în posesia micilor proprietari.

Aceștia ar trebui să încheie contracte de pază și de administrare cu un ocol silvic, însă cei mai mulți nu au actele succesorale pregătite.

Pădurile acestor mici proprietari sunt „raiul” braconierilor care furnizează materie primă marilor fabrici de procesare.

Foto: Voicu Bojan

Mecanismul tăierilor ilegale

Grupările de crimă organizată folosesc violența atunci când sunt împiedicate să exploateze pădurile după bunul plac. În general, se orientează către suprafețe cumpărate abuziv sau care se află în litigiu.

Apoi îi amenință și îi mituiesc pe funcționarii de stat care ar trebui să-i controleze. După ce au primit autorizația de a intra într-o parcelă de pădure, ignoră limitările cantitative impuse de lege și fac ravagii.

Funcționarii care ar trebui să-i supravegheze închid ochii sau chiar contribuie la falsificare de acte.

În tot acest timp, braconierii sunt finanțați și de companiile de prelucrare. La final, livrează lemnul fără să fie chestionați cu privire la sursa transporturilor.

Într-un documentar care a câştigat marele premiu la gala Superscrieri 2016, reporterii de la Rise Project descriu circuitul lemnului tăiat ilegal și relația dintre mafia pădurilor din România și compania Holzindustrie Schweighofer.

De altfel, principalii furnizori ai Schweighofer din România sunt anchetați de DIICOT pentru tăieri ilegale.

Puteți vedea mai jos documentarul intitulat „Clear Cut Crimes”:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€