Oraşul care se opreşte des ca să meargă mai repede

Bianca Felseghi

Senior Editor

Finalizat anul trecut, sistemul de semaforizare din Timișoara, despre care Primăria susține că este cel mai performant din Europa, cuprinde nu mai puțin de 2.932 de corpuri de semafoare: pentru comparație, în Cluj-Napoca sunt 1.050 de corpuri funcționale, adică de aproape trei ori mai puțin.

Cum se explică această diferență? Și dacă tot sunt semafoarele atât de dese, se poate spune că această rețea a contribuit semnificativ la fluidizarea traficului din oraș?

*

În Timișoara sunt instalate în acest moment 2.932 de corpuri de semnalizare electronică, dintre care 1.202 sunt semafoare pentru pietoni. Chiar și sensurile giratorii au fost semaforizate.

Toate aceste noduri ale rețelei ar trebui să funcționeze sincronizat, în funcție de volumul traficului, pentru că sistemul este, cel puțin pe hârtie, unul adaptiv. Adică este prevăzut cu softuri care modifică în timp real timpii de așteptare în intersecțiile aglomerate.

Supra-semaforizarea este rezultatul unui contract de peste 20 de milioane de lei (peste 4 milioane de euro) − integral din fonduri europene −, finalizat în urmă cu un an.

De atunci, cei care-l gestionează au făcut diverse reglaje, în speranța că vor decongestiona orașul în orele de vârf. Acest lucru nu a produs însă efectul scontat asupra traficului din Timișoara.

În plus, o parte dintre cele aproape 3.000 de semafoare nu au fost pornite încă. Firmei care le-a instalat, o veche societate specializată în contracte cu statul, i s-a dat în gestiune și mentenanța rețelei. Și nimeni nu știe cu precizie cât de performante sunt, de fapt, toate aceste echipamente.

„Ideea este ca nicio trecere de pietoni să nu rămână fără semafor şi să se facă sincronizarea semafoarelor în aşa fel încât să se asigure o fluidizare a traficului”.

Culiţă Chiş, şeful Direcţiei Tehnice
a Primăriei Timişoara, în 2015 (Sursa)

Alin Ciobanu. Foto: Arhiva personală

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Inginerul Alin Ciobanu (foto) este absolvent de Politehnică și activist local în Timișoara. Anul trecut, el a solicitat Primăriei indicatorii de performanță ai sistemului de semaforizare, adică informațiile pe baza cărora se poate evalua dacă acesta funcționează în parametrii doriți.

„E vorba despre acele cifre brute care nu pot fi observate ochiometric, fiindcă, practic, un astfel de sistem nu înseamnă doar cumpărarea unui număr de X semafoare.

E vorba despre un serviciu de eficientizare a traficului. Pentru asta ai nevoie de o țintă la sfârșitul proiectului și trebuie să poți face comparația”, explică Alin Ciobanu.

Primăria a refuzat să îi pună la dispoziție informațiile respective, solicitate în baza legii 544/2001. Alin Ciobanu a apelat la instanță și a câștigat.

O parte dintre documentele obținute în urma sentinței le-a folosit pentru întocmirea unui raport împreună cu filiala locală a USR.

Liderul USR Timișoara este Alexandru Cadar, care, coincidență, este specialist în proiecte de infrastructură bazate pe sisteme integrate.

Potrivit lui Cadar, proiectul de management al traficului în care Primăria Timișoara a investit peste 4 milioane de euro ridică mai multe semne de întrebare.

„Avem unele bulevarde pe care a fost implementată unda verde. Dar e o undă verde prin temporizare, care se putea rezolva foarte ușor și înainte − nu era nevoie de semafoare mai performante pentru asta.

E suficient un calcul matematic elementar: se ia distanța între două semafoare, viteza medie a unui autovehicul și gata”, a declarat Alexandru Cadar pentru PressOne.

Însă la Timișoara s-au plătit bani grei pentru noul sistem, denumit „turn key”, adică la cheie. Această specificație din contract se referă la funcționalitatea sa ca întreg, nu la lista de achiziții.

„Sistemul nu este unul adaptiv”

„Este de menționat faptul că, în practica curentă, contractele de tip «la cheie» au stipulate în contract specificații foarte detaliate despre funcționalitățile sistemului integrat, acestea fiind obiectivele majore urmărite a fi obținute prin implementarea respectivului sistem integrat, iar din motive necunoscute această practică nu se regăsește deloc în cazul contractului în discuție, ref. 99 / 23.04.2015.

În aceste condiții, practic nu există o bază reală de comparație care se ne spună cât de performant este sistemul implementat de management adaptiv al traficului.

Situația este cu atât mai hilară cu cât până și reprezentanții autorităților locale declară, după aproape 2 ani de la punerea în funcțiune, că sistemul implementat de management al traficului NU este unul adaptiv!”

Fragment din raportul USR Timișoara

Istoria

În 2016, printr-un act constitutiv care avea să fie actualizat în ianuarie 2018, Consiliul Local Timișoara decide reorganizarea fostei regii autonome de drumuri într-o societate de stat cu numele SC Drumuri Municipale Timișoara SRL.

Această societate are scopul de a gestiona întreaga activitate de semnalizare rutieră, întreținerea, funcționarea și dirijarea circulației în municipiu.

Consiliul Local avizează deciziile SC Drumuri Municipale prin intermediul unui Consiliu de Administrație, al cărui președinte, până în 2021, este liberalul Ilie Stoinel, un apropiat al primarului în funcție, Nicolae Robu. Până în 2012, Stoinel a fost consilier la cabinetul senatorial al lui Robu.

În cadrul societății Drumuri Municipale SRL există un serviciu care se ocupă cu mentenanța semafoarelor, unde sunt angajate 27 de persoane.

Cu toate acestea, depanarea defecțiunilor din sistemul de trafic a fost subcontractată în 2018 către două firme private.

Prima, Swarco Traffic România SRL, are cu Drumuri Municipale un contract de 2,6 milioane de lei, care se va întinde pe 5 ani. Cealaltă firmă, BackUp Technology SRL, va presta servicii în valoare de 1,7 milioane de lei.

Rezumând, o societate a Consiliului Local Timișoara, înființată expres pentru a gestiona traficul din oraș, va plăti circa un milion de euro, bani publici, către două firme private, pentru a-i prelua o parte din activitate.

Incidentul din martie 2018

În luna martie a acestui an, la Timișoara s-a petrecut un incident care a afectat activitatea întregului oraș.

„Au fost căzute din funcțiune 80% dintre semafoarele din oraș, dintr-o cauză încă necunoscută. Noi avem sistem de alimentare de rezervă, cu UPS-uri peste tot, și la semafoare locale, și în centrul de comunicații.

Chiar dacă a fost o scurtă cădere de tensiune la ora 13.37, sistemul ar fi trebuit să rămână în funcțiune sub acest aspect al alimentării.

Au fost pene de curent mai lungi, este adevărat, numai că, având sistem de alimentare de rezervă, ar fi trebuit să continue funcționarea fără probleme”, declara, la acel moment, primarul Nicolae Robu, pentru tion.ro.

Cele două firme private care vor asigura mentenanța semafoarelor și a sistemului video de supraveghere au făcut parte și din consorțiul care a implementat proiectul de management al traficului, în valoare de peste 25,8 milioane de lei, bani europeni obținuți în 2013.

Alături de SC Swarco Traffic România și BackUp Technology SRL, din consorțiu au făcut parte Avitech CO SRL și Swarco Mizar Spa.

O scurtă mențiune despre Avitech SRL. Potrivit portalului România Curată, această firmă ar fi unul dintre contractorii istorici ai SRI. A mai lucrat, în baza unor contracte atribuite direct, cu MApN, cu Ministerul Educației sau cu Camera Deputaților.

În 2015, Avitech a fost percheziționată de DNA în legătură cu dosarul  „Internet în școala ta”, gestionat de firma fratelui lui Sebastian Ghiță, Alexandru, în care avea calitatea de subcontractor.

Suspiciunile procurorilor DNA vizau fraudarea de fonduri europene, dar niciun reprezentant al firmei nu a fost pus sub acuzare. Site-ul Antena3 scrie că Avitech Co SRL a primit de-a lungul timpului aproape o mie de contracte cu statul, majoritatea de la instituţii de forţă, în valoare totală de peste 30 de milioane de euro.

 Imagine din Timișoara. Foto: Mircea Gherase

De la Sicor la Swarco

Swarco Traffic SRL este filială a unui grup austriac asociat cu afacerea Swarowski și are parte de un lobby puternic în România. S-a ocupat, printre altele, de implementarea unor soluții de trafic în București, Cluj-Napoca și Alba Iulia.

La București, în 2007, în mandatul de primar al PDL-istului Adriean Videanu, firmele Swarco și UTI au câștigat licitația de implementare a Sistemului de Management al Traficului (BTMS – Bucharest Traffic Management System), în valoare de 18,5 milioane de euro.

BTMS însemna dotarea a 140 de intersecţii cu echipamente specifice, care să funcţioneze în modul adaptiv.

La Cluj, în mandatul de primar al PDL-istului Sorin Apostu, Swarco a realizat o extindere a sistemului de undă verde în 2011, evaluat la acea dată la 1,49 milioane de lei.

Compania care acum poartă numele de Swarco Traffic România a fost înfiinţată în 1995 de către un anume Constantin Durluț. Atunci, firma se numea Sicor 95 SRL.

Zece ani mai târziu, în 2005, o informație de presă ne spunea că Durluț, prezent la un eveniment dedicat transportului public, vorbise despre „implicarea companiei sale în realizarea primelor linii de metrou ușor în București”.

În 2007, Sicor 95 a livrat Primăriei Târgu Jiu un studiu privind dezvoltarea transportului public urban. Un an mai târziu, Swarco-Sicor a făcut un studiu premergător introducerii transportului public în Lugoj, iar în 2009, pentru municipiul Reșița.

În 2008, Durluț, unic asociat și director general, a vândut 75% din firmă către Swarco Europe Gmbh, companie austriacă având sediul în Tirol, el urmând să rămână co-administrator al SC Swarco Sicor împreună cu un cetățean german.

În 2010, Durluț a încetat să mai reprezinte firma, fiind revocat din funcția de administrator și vânzându-și părțile sociale rămase pentru circa 10.000 de euro.

Rezerva locală

BackUp Technology SRL e o firmă „de casă” a Primăriei Timișoara. Spre exemplu, în 2016, a efectuat lucrări în valoare de 1.398.186,61 lei (fără TVA) în cadrul unui proiect european derulat de municipalitate, intitulat „Sistem de supraveghere pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în municipiul Timişoara”.

Acest proiect a constat în amplasarea a 94 de camere video, monitorizate prin intermediul dispeceratului de la sediul Poliţiei Locale din Timişoara.

Potrivit unui centralizator al achizițiilor publice din Timișoara, BackUp Technology are în acest an patru contracte cu Primăria, în valoare de peste 140.000 de lei.

Site-ul Timpolis scrie că BackUp Technology și administratorul acesteia, Ionuț Gaiță, sunt sponsori istorici ai fostului PDL, pentru care au donat, începând cu 2012, diferite sume de bani, atât în numele firmei, cât și personal, al managerului.

Înființată în 2009, firma a devenit una dintre cele mai influente pe plan local, câștigând contracte cu compania de termoficare, dar și cu alte entități ale statului.

De pildă, în 2016, Universitatea Politehnică din Timișoara (unde primarul Robu a fost rector până în 2012) a cumpărat de la BackUp un separator sonic în valoare de 50.000 lei. Iar în acest an, Consiliul Județean Timiș plătește firmei 15.800 de lei pentru mentenanța centralei telefonice a Palatului Administrativ.

Tot presa locală scrie că BackUp și-a asigurat spatele răspunzând la chemarea primarului Robu de a împrumuta echipa de fotbal ACS Poli cu 100.000 de lei, pentru a-i achita datoriile de la ANAF. Robu a declarat în 2017 că împrumutul va fi rambursat după vinderea drepturilor de televizare.

Revenind la semafoarele noastre, BackUp Technology a primit o parte importantă din contractul managementului de trafic. În mod ciudat, ei au fost responsabili pentru „îmbunătățirea proiectului «Trafic management și supraveghere video»”, care s-a derulat aproape concomitent cu contractul-mare de implementare a întregului sistem.

Practic, BackUp trebuia să îmbunătățească niște lucrări cărora nu li se făcuse încă recepția. A primit pentru asta 4,8 milioane de lei plus TVA, prin cerere de ofertă, nu prin licitație, iar termenul de execuție a fost de numai 30 de zile.

În raportul USR se spune că lucrările respective au durat, de fapt, 5 luni. Deși erau prevăzute penalizări de 0,5% din valoarea contractului pentru fiecare zi de întârziere, Primăria nu le-a solicitat.

„În contract, indicatorii de performanță sunt niște procente, fără să se facă referire la indicatorii de măsurare, la cifrele brute. Ar fi trebuit o analiză foarte clară: în cazul în care coada la semafor în zona X este de 3 minute, se dorește reducerea acestei durate la 2 minute și jumătate.

În lipsa unor astfel de cifre, e imposibil să știm dacă sistemul și-a atins funcționalitatea dorită. N-avem la ce să ne raportăm”, spune Alexandru Cadar.

Întrebaţi taximetriştii!

După ce, în martie 2018, o pană de curent a oprit întregul sistem de semaforizare, primarul Nicolae Robu a avansat ideea unui atac cibernetic.

În august 2018, am solicitat firmei Swarco Traffic SRL informații despre acel incident, însă reprezentanții săi au invocat un acord de confidențialitate încheiat cu Primăria Timișoarei, care i-ar opri să facă declarații despre cauzele defecțiunii și despre felul în care se ocupă de mentenanța sistemului.

Singura mențiune cu referire la incidentul din martie a fost că echipamentele nu au fost afectate și nu au avut nevoie de reparații.

În contractul inițial din 2015 între Primărie și Swarco & Co, durata de implementare era de 7 luni, fiind prevăzute, de asemenea, penalizări de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere.

Proiectul a fost finalizat cu 11 luni de întârziere. Dar Primăria nu a perceput penalizările nici în acest caz.

Săptămâna trecută, primarul Nicolae Robu le-a transmis celor care îi critică realizările că intoxică populația de bună-credință folosind clișee care nu au nicio legătură cu realitatea.

Pentru ca oamenii să se convingă că Timișoara are un sistem de semaforizare mai modern decât Viena, e suficient să fie întrebați taximetriștii „în cât timp ajung acum, și în cât timp ajungeau altădată”, a mai spus primarul Nicolae Robu.

Primarul Nicolae Robu, luând pulsul cetății pe Facebook, după pornirea semafoarelor într-un sens giratoriu din centrul orașului, luni, 17 septembrie 2018. Foto: Facebook

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€