Oprirea inimii. Cazul chirurgului militar condamnat la închisoare

Roxana Garaiman

Redactor

B: La educația pe care pretinzi că o ai, la locul în care ai crescut și cu oamenii care te-au ajutat să ajungi unde ești… Ce ai cu doctorul Mocanu?

G: N-am nimic cu doctorul Mocanu. Suntem aici să ne facem datoria. Eu mă simt integrat.

B: Așa ți se pare? Ești cel puțin sociopat. Sociopat este acela care nu reușește să se încadreze și să se adapteze mediului în care trăiește.

Acest dialog avea loc în urmă cu trei ani între colonelul B și locotenent-colonelul G, amândoi medici militari, la raportul de gardă al Centrului Clinic de Boli Cardiovasculare „Academician Vasile Cândea” din București.

Discuția lor se referea la colonelul doctor Mocanu, care fusese reținut cu două zile înainte pentru luare de mită, apoi eliberat. În prezența celorlalți medici ai Centrului, B îl înfiera pe G, suspectat că ar fi fost denunțătorul lui Mocanu.

„Mediul” la care se referea B – în care și G trebuia să se „integreze” – este unul în care atențiile de la pacienți fac parte din normalitate.

Recitiți dialogul.

L-am extras din dosarul finalizat al colonelului Iancu Mocanu, chirurg condamnat definitiv la închisoare pentru primirea de atenții de la pacienți.

În 19 mai 2016, el a primit câte doi ani de închisoare – ce-i drept, cu suspendare – în două dosare penale de luare de mită. Sentința a fost posibilă în baza unei decizii a Înaltei Curți, decizie supranumită Plicul e șpagă.

Pe baza dosarului arhivat și a altor mărturii, PressOne a refăcut firul acestui caz istoric – care, teoretic, ar trebui să schimbe practicile din spitale.

După o lună de la această condamnare însă, pe 30 iunie 2016, un alt medic militar din București a fost reținut pentru luare de mită. Reacția colegilor săi – la indigo.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

*

Prins în flagrant

În 2013, colonelul Iancu Mocanu, supranumit medicul de inimi, era chirurg de 23 de ani la Centrul Clinic de Boli Cardiovasculare „Academician Vasile Cândea”. În 2007 devenise șeful uneia dintre cele două secții de chirurgie cardiovasculară, iar colegii îl considerau un profesionist desăvârșit.

Mocanu a fost reținut de procurori militari din cadrul DNA în toamna anului 2013. A fost prins în flagrant luând 2.000 de euro de la ruda unui pacient pe care îl operase. Adică nelipsita atenție, înrădăcinată în mentalitatea românească, pe care mulți bolnavi și medici o consideră inofensivă și binemeritată.

Chirurgul a recunoscut că obținuse în același mod și alți 16.500 de lei găsiți în cabinetul său.

Potrivit dosarului, colegii săi au catalogat demersul procurorilor ca fiind un fâs juridic și o încercare de intimidare. Se bazau pe o interpretare a Legii pacientului, care stipulează că medicii au dreptul să primească plăți suplimentare sau donații de la pacienți, „atâta timp cât respectă legea”…

Tribunalul Militar București.

De altfel, Tribunalul Militar l-a achitat pe colonelul Mocanu în 2014. Soarta recursului a fost răsturnată acum un an, când Înalta Curte a decis, la sesizarea magistraților Curții Militare de Apel, că medicii intră în categoria funcționarilor publici.

Astfel, primirea atențiilor este considerată infracțiune și pedepsită de Codul Penal.

Potrivit acestei decizii, exceptarea medicilor ar fi discriminatorie pentru celelalte categorii de funcționari publici. Decizia Înaltei Curți a scandalizat lumea medicală și a generat proteste în vara lui 2015.

*

Să ne întoarcem însă în toamna lui 2013, la raportul de gardă unde avea loc discuția din care am citat la începutul acestui articol.

Suntem în 25 septembrie 2013. E o dimineață de miercuri puțin înnorată, dar temperaturile se anunță de până la 24 de grade.

Imediat după ora 8, medicii Centrului Clinic de Boli Cardiovasculare „Academician Vasile Cândea” se strâng într-o sală de curs de la etajul I, pentru raportul de gardă.

Când își face apariția colonelul Iancu Mocanu, cei 25-30 de medici militari amuțesc. Chirurgul Bogdan Rotăreasa începe să aplaude furtunos. Apoi, ca într-o regie, i se alătură și alți ofițeri – Ionel Droc, Vasile Murgu, Rurac Stanislav, Ion Țintoiu…

Gestul reprezintă un dulce pansament pentru colonelul Mocanu.

După o carieră de 23 de ani în sala de operații, chirurgul și-a petrecut noaptea de luni spre marți în arest. A fost reținut după un flagrant de luare de mită care a avut loc chiar în cabinetul său.

În cazurile de mită, magistrații acceptă, de regulă, propunerea procurorilor de a emite mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile. De data aceasta însă, judecătorul militar locotenent-colonel Sorin Petrean, de la Tribunalul Militar București, a ținut cont de sinceritatea declarațiilor și de experiența profesională a medicului Iancu Mocanu. L-a eliberat a doua zi.

„Inculpatul a dovedit sinceritate pe parcursul cercetărilor, a avut o atitudine procesuală pozitivă, acceptând să dea declaraţii amănunţite atât în faţa procurorului (ca învinuit, şi ca inculpat reţinut), cât şi a instanţei de judecată. (…) Este apreciat ca bun coleg şi foarte bun manager, un ofiţer foarte disciplinat şi conştiincios, ataşat de colegi şi pacienţi, dar şi inovator în chirurgie cardiovasculară”, precizează judecătorul în motivarea hotărârii prin care respinge propunerea de arestare preventivă.

Inculpatului îi este interzis însă să se apropie sau să comunice cu „persoanele denunţătorilor, membrii familiilor acestora, martori sau experţi”.

Dar medicul Mocanu nu ia în serios această mascaradă și se ambiționează să-și păstreze rutina de ani de zile.

Așa că, înainte de a coborî la raportul de gardă, trece și pe la cabinetul său de pe secție. Se întâlnește cu colegi de birou, amicii săi de-o viață: coloneii Ionel Droc și Vasile Murgu, șeful Secției de Anestezie și Terapie Intensivă. La întâlnire mai participă și un alt membru al echipei sale de chirurgi, Rurac Stanislav, precum și asistenta Elena Iftode.

Ionel Droc schimbă cu Mocanu câteva amabilități: „Cum te mai simți? Ce-o să faci în continuare?”. În declarațiile ulterioare avea să spună că pe Mocanu îl afecta cel mai tare faptul că nu mai avea voie să opereze pe perioada investigațiilor.

Anestezistul Vasile Murgu, care s-a aflat lângă Mocanu când a avut loc flagrantul, nu se poate abține să nu îi reproșeze: „Ai fost un prost!”

Se referă la faptul că Mocanu „a avut asupra sa acele sume de bani” și la „modul în care a procedat în momentul în care a primit mita”.

„I-am reproșat de ce nu și-a luat un avocat de la început, dată fiind gravitatea situației”, avea să spună anestezistul câteva ore mai târziu, în fața procurorilor.

Pe hol, în drum spre raportul de gardă, Mocanu își atenționează colegii că magistrații nu-i dau voie să vorbească. Ajuns în sala de la etajul I unde s-au strâns toți medicii, el adoptă o atitudine rezervată. Salută și își ocupă locul obișnuit.

"Nu trebuie să ne lăsăm intimidați!"

După aplauzele dedicate lui Mocanu, ședința începe într-un aer de aparentă normalitate, dar ține doar vreo 8 minute. Apoi discuția ajunge la tema care-i interesează pe toți. Și degenerează.

„A fost o acțiune de intimidare a celor doi colegi, pentru că s-a văzut că, juridic, a fost un fâs. Nu trebuie să ne lăsăm intimidați și trebuie să-i susținem pe colegii noștri, pentru că ei au fost ținta. Restul sunt vrăjeli.

Este o mașină de Argeș care stă aici și care face filaj, un Logan alb cu geamuri fumurii, pe care un coleg de-al meu din branșă a identificat-o ca fiind de filaj. Să știți că, dacă ea apare, se întâmplă ceva rău.

Este inadmisibil ca o astfel de acțiune de intimidare să fie făcută într-o unitate militară, și cu grosolănia cu care a fost făcută. Să intri cu 10 operatori în biroul a trei colonei este ceva ce nu credeam că se poate”, spune medicul Bogdan Rotăreasa.

Se citește o scrisoare de susținere a lui Mocanu, adresată Colegiului Medicilor. Se pune problema organizării unor proteste.

Apoi, îngrijorarea și furia mai multor medici se canalizează asupra locotenent-colonelului Lucian Gheorghe, chirurg din secția condusă de Mocanu, suspectat că ar fi denunțătorul superiorului său. De trei ani, între Mocanu și Gheorghe există tot felul de tensiuni.

Urmează dialogul din care am citat în debutul acestui articol, între locotenent-colonelul Gheorghe (adică G) și colonelul Romi Bolohan (B).

„B: Aș vrea să-i spun domnului Gheorghe că depășește orice măsură. Capacitatea ta de a te integra în acest colectiv e nulă, și ai demonstrat-o de la început. Cum îți permiți să treci pe lângă mine și să mă fotografiezi?

G: Nu e adevărat. Este o acuzație gravă pe care mi-o aduceți!

B: Felul în care încerci să te integrezi cu forța în acest colectiv, făcând mizeriile pe care le faci…

G: Nu am făcut eu mizerii, alții au făcut mizerii din această încăpere…

B: La educația pe care pretinzi că o ai, la locul în care ai crescut și cu oamenii care te-au ajutat să ajungi unde ești… Dar ce ai cu doctorul Mocanu?

G: N-am nimic cu doctorul Mocanu. Suntem aici să ne facem datoria. Eu mă simt integrat.

B: Așa ți se pare? Ești cel puțin sociopat. Sociopat este acela care nu reușește să se încadreze și să se adapteze mediului în care trăiește.”

Lucian Gheorghe avea să declare în fața procurorilor că mediul la care se referea medicul Bolohan este unul în care se practică primirea atențiilor. Acesta ar fi fost motivul pentru care el fusese hărțuit timp de trei ani, de când se schimbase conducerea Centrului de Boli Cardiovasculare.

Plicul unei scrisori anonime de amenințare, adresată medicului Lucian Gheorghe, în care i se reproșa un comportament imoral la locul de muncă.

În ce consta hărțuirea? În 2010, la o întâlnire între colegi, Iancu Mocanu i-ar fi adresat lui Gheorghe o întrebare care a surprins multă lume de la masă: „Tu de câte ori ai luat 1.000 de euro?”

„Niciodată”, ar fi replicat Gheorghe.

Ulterior, colonelul Mocanu i-ar fi îndemnat pe ceilalți medici, în timpul raportului de gardă, să nu-i mai dea pacienți lui Gheorghe.

„Susțin că există o practică de a se solicita diverse sume de bani de la pacienții care urmează să fie operați, practică tolerată de conducerea instituției. Din cauza faptului că nu am fost de acord cu această practică, în timp, am ajuns să nu-mi mai fie repartizate cazuri pe care să le operez, astfel încât am ajuns de la un număr de 110 operații pe cord deschis efectuate în 2010, la 8 efectuate anul acesta”, spune Lucian Gheorghe într-o declarație dată în 2013 și aflată la dosarul cazului Mocanu.

"Mi se cuvenea din punct de vedere moral"

Procurorii nu le-au confirmat medicilor bănuiala referitoare la colegul lor Lucian Gheorghe. În documentele oficiale aflate la dosar se spune că denunțătorul colonelului Mocanu a fost un traficant de minori condamnat la 12 ani de închisoare, care ar fi vrut să-și micșoreze pedeapsa.

El le-ar fi povestit anchetatorilor că auzise de la ruda sa Mariana Albu că medicul Iancu Mocanu ar fi cerut 2.000 de euro pentru a-l opera pe cumnatul femeii, Florian Hampu.

Hampu este un paznic din Călărași în vârstă de 39 de ani, tată a doi copii, care suferea de o boală rară de inimă. În martie 2013, în timp ce se afla acasă, i s-a făcut rău și a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Călărași. De acolo, medicul de specialitate l-a trimis a doua zi la Centrul de Boli Cardiovasculare aflat în subordinea Ministerului Apărării.

Hampu a discutat cu medicul Mocanu despre afecțiunea sa. Potrivit declarației de la dosar, chirurgul nu ar fi studiat documentele medicale pe care le adusese. Motivând că nu are paturi disponibile, l-a trimis înapoi, tot cu ambulanța, spunându-i să revină după două săptămâni pentru internare.

Pacientul s-a întors și a doua oară și a treia oară, în lunile aprilie și mai 2013, dar degeaba. De fiecare dată, Mocanu găsea scuze pentru a nu-l interna.

„M-am gândit imediat că sunt plimbat pe drumuri în mod intenționat și că probabil medicul așteaptă să-i dau bani pentru operație, mai ales că pe holul clinicii unde își are biroul Iancu Mocanu am vorbit cu un bărbat care fusese deja operat pe cord, însă nu știu de ce medic, și pe care l-am întrebat cât l-a costat operația. Acesta mi-a răspuns că i-a dat 2.000 de euro chirurgului și 1.000 de lei anestezistului”, a declarat Florian Hampu.

În rechizitoriu se arată că medicul Iancu Mocanu a fost vizitat în luna iulie de cumnata lui Hampu, Mariana Albu, care i-ar fi promis suma de 2.000 de euro.

Mocanu l-a programat pe Hampu pentru internare pe 4 septembrie 2013. În dimineața acelei zile, când s-a prezentat la Centru împreună cu bolnavul, Mariana Albu l-a asigurat pe medicul Mocanu că înțelegerea rămâne valabilă.

„- Și rămâne… ca să luăm legătura, că eu sunt pregătită exact cum am discutat.

– Am înțeles…

– Deci, merg la internare?

– Da, da.”

Intervenția a fost programată în 23 septembrie 2013. Echipa de chirurgi – formată din Iancu Mocanu, Vasile Murgu, Rurac Stanislav, Andreea Teodorescu  și Gabriel Vasile – a intrat în sala de operație la prima oră și a ieșit abia după prânz.

Iancu Mocanu, în momentul flagrantului. Imagine din dosar.

Mariana Albu a intrat în cabinetul medicului Mocanu în jurul orei 14 și l-a găsit stând de vorbă cu anestezistul Vasile Murgu.

„- Eu nu am avut un astfel de caz, exista o comunicare între aortă și atriul drept. O chestie care s-a format în ani de zile, prolaba era ca un tub, ca un ciorap, să zic așa, care se descărca în atriul drept și practic sângele fugea din aortă, se ducea în atriul drept și după aia încărca circulația pulmonară.

– Credeți-ne că toți suntem disperați, nu mai…

– Și eu, dar asta este, fiecare se află în fața unei intervenții chirurgicale majore. Se mai și moare în chirurgia asta…

– Vă dați seama, de atâta timp el… Ferească Dumnezeu, domnu’ doctor!

– Dar nu avem niște motive întemeiate să ne gândim la o evoluție complicată.

– Cum mi-ați spus, uitați dumneavoastră, vă rog mult de tot uitați banii, 2000 de euro.

– Are un defect.

– Și vă rog mult, cu domnul anestezist eu n-am stat de vorbă.

– Uite, e aicea de față, o rezolvăm, o rezolvăm.

– Să dea Dumnezeu să fie bine și numai sănătate.

– Doamne ajută!

– Doamne ajută!”

Femeia a strecurat banii, fără să întâmpine vreun protest, în buzunarul stâng al bluzei lui Mocanu, apoi a ieșit în grabă. În cabinet a intrat imediat o echipă operativă de la DNA.

Mocanu a recunoscut că tocmai primise o atenție.

Mai mult, le-a povestit procurorilor că suma de 2.000 de euro nu-i era destinată în exclusivitate, ci urma să fie împărțită cu toată echipa: 500 de euro pentru Murgu, 300 de euro pentru Stanislav și 200 de euro pentru Teodorescu.

Lui îi reveneau 1.000 de euro, în timp ce rezidentul Gabriel Vasile nu primea nimic, „pentru că este în perioadă de formare”.

Apoi, Mocanu a deschis compartimentul din mijloc al dulapului din spatele biroului său.

A scos de acolo o borsetă neagră, din piele, în care erau atențiile din ultimele 30 de zile. După care a mai scos și alte plicuri, ascunse prin diverse locuri din cabinet. În total, 16.500 de lei.

„Arăt că suma de 2.000 de euro care a fost depistată de către organul de cercetare penală asupra mea nu mi se cuvenea din punct de vedere legal, dar mi se cuvenea din punct de vedere moral.

Am în vedere munca grea și stresantă la care sunt supus zilnic și mă refer la faptul că atât eu, cât și toată echipa oprim un cord, care este un organ unic, și apoi îl repornim, iar acesta trebuie să funcționeze mai bine decât înainte de a-l opri.

Motivația pentru care am acceptat banii este de ordin material, întrucât aceste sume îmi sunt necesare pentru a duce o viață decentă la nivelul societății românești și la nivelul pregătirii pe care o am și a stresului zilnic. Și mai adaug că răspund din punct de vedere medical atât pentru ceea ce fac eu, cât și pentru ceea ce fac subordonații mei”, avea să declare colonelul Iancu Mocanu în fața procurorilor.

Imagine din dosar.

Vestea reținerii lui Iancu Mocanu le-a mai adus procurorilor un denunțător. De teamă că va fi tras și el la răspundere, plutonierul adjunct Ionică Lazăr s-a dus de bunăvoie la DNA și a depus mărturie împotriva chirurgului.

Acesta îi operase mama pe 9 septembrie, la intervenția generalului Cezarian Buga, judecător de la Curtea Militară de Apel Bucureşti. Drept mulțumire, plutonierul adjunct Lazăr i-a dat colonelului Mocanu 3.000 de lei.

Procesul

La proces, Iancu Mocanu a susținut că nu s-ar fi înțeles cu Mariana Albu asupra vreunei sume de bani și că atenția nu a condiționat actul medical. În plus, el și-a schimbat declarația cu privire la starea pacientului Florian Hampu.

În faza de urmărire penală, medicul afirmase în fața procurorilor că afecțiunea lui Hampu „este una destul de gravă, care îi punea viața în pericol pe termen scurt și mediu, în situația în care nu se intervenea chirurgical”.

În timpul procesului, s-a sucit. A declarat că Hampu „nu a avut niciodată viața în pericol. Pacientul a lucrat și a avut concedii medicale. S-a prezentat de vreo două ori la Spitalul Județean de Urgență Călărași, acuzând diverse dureri. În opinia mea, s-a servit de spital pentru a procura concedii medicale. De altfel, s-a folosit de salvare pe post de taxi, pentru a veni la mine la consult”.

La începutul anului 2014, Tribunalul Militar București l-a achitat pe Mocanu, după ce apărarea sa invocase Legea pacientului. Sentința nu a fost definitivă, iar procurorii au făcut recurs.

La începutul anului 2015, magistrații Curții Militare de Apel București au sesizat Curtea Supremă, solicitând o hotărâre prealabilă, care să lămurească unele chestiuni de drept.

Magistraţii au arătat că medicii au calitatea de funcţionar public – tot în baza unei decizii a Înaltei Curţi, dar că Legea drepturilor pacientului prevede că pacienţii au posibilitatea de a le oferi plăți suplimentare și donații angajaţilor care i-au îngrijit, atâta timp cât legea este respectată.

„Respectarea legii se referă atât la respectarea legii de pacient, cât și la respectarea legii de angajaţi ai unităţii spitaliceşti”, a clarificat Înalta Curte în luna august a anului 2015.

Decizia a fost criticată foarte dur de angajați din sistemul sanitar, care au organizat inclusiv proteste pentru a-și apăra dreptul la atenții, în contextul veniturilor insuficiente.

Cu toate acestea, în luna mai 2016, medicul Iancu Mocanu a fost găsit vinovat atât în dosarul deschis în 2013, cât și într-un dosar deschis în 2015, disjuns din primul, referitor la sumele de bani primite de la alți pacienți.

*

Centrul Clinic de Boli Cardiovasculare a fost desființat

În luna iunie 2016, la trei săptămâni după condamnarea medicului militar Iancu Mocanu, Centrul Clinic de Urgență de Boli Cardiovasculare „Academician Vasile Cândea” a fost desființat prin Hotărâre de Guvern.

Mai exact, instituția a fost absorbită de către Spitalul Militar Central „Dr. Carol Davila”.

Reprezentanții Centrului s-au opus acestei măsuri, despre care susțin că ar diminua calitatea actului medical. În trecut, ei reușiseră de două ori să convingă Ministerul Apărării să refuze semnarea proiectului susținut de Comandamentul Logistic Întrunit, condus de generalul Cătălin Zisu.

Guvernul a motivat Hotărârea prin faptul că Centrul funcționa oricum în spațiile din cazarma Spitalului Militar de pe Calea Plevnei. Astfel, Spitalul ar fi oferit oricum „majoritatea suportului logistic necesar funcţionării”.

Argumentul este însă contrazis de profesorul universitar general-maior Ion Țintoiu, într-un memoriu depus la Guvern.

„Nu se specifica explicit (în nota de fundamentare – n.r.) faptul că Centrul plăteşte integral către Spitalul Militar contravaloarea utilităţilor, inclusiv a serviciilor de salubritate şi asigurare a hranei”.

Centrul Clinic de Urgență de Boli Cardiovasculare „Academician Vasile Cândea” a fost unitate sanitară de elită a MApN.

Înființat imediat după revoluție ca primă unitate ultraspecializată în tratamentul complet al patologiei cardiovasculare din România, Centrul a reprezentat un model pentru toate celelalte centre și institute din țară – se mai arată în memoriul trimis Guvernului.

„Este și singurul spital de monospecialitate al MApN, cu cel mai crescut nivel de complexitate al activităților medico-chirurgicale, reflectat în cel mai mare indice de complexitate al cazurilor (ICM de 2,2), fiind la același nivel de competitivitate cu celelalte spitale similare de monospecialitate din țară (Centre sau Institute de Boli Cardiovasculare care, fără excepție, sunt spitale de monoprofil cu personalități juridice)”, a explicat generalul Țintoiu.

*

În 30 iunie 2016, un alt doctor de la Spitalul Militar a fost reținut de procurorii DNA pentru luare de mită.

Medicul primar ORL Adrian Ilie este învinuit că, în perioada aprilie-iunie, ar fi cerut de la trei pacienți câte 500 de euro, pentru operații estetice la nas. A primit bani de la doi dintre ei.

Surse din Spitalul Militar ne-au spus că medicul ar fi fost filmat în cabinetul său cu o cameră plasată într-un ceas de perete.

A doua zi după reținerea doctorului Adrian Ilie a avut loc prima ședință comună a medicilor de la Spitalul Militar cu cei de la fostul Centru de Boli Cardiovasculare. (Amănunt: colonelul Romi Bolohan este noul șef al Departamentului Cardio din Spitalul Militar, după absorbția Centrului.)

Felul în care a pus problema comandantul Spitalului, generalul Florentina Ioniță-Radu, oferă o senzație de déjà vu.

„Spitalul Militar a fost vizat. S-au efectuat niște încercări de flagrant, de percheziții. Corpul medical din România este supus unei acțiuni de invidie. Nu s-a găsit mare lucru”, ar fi afirmat comandantul, potrivit unei surse din Spitalul Militar.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€